Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre o problemă veșnică, problema nevoii îmbunătățirii infrastructurii, iar atunci când spunem infrastructură, în primul rând, ne gândim la infrastructura drumurilor, investițiile trebuie să fie mari și foarte mari, dar e nevoie și de brațe de muncă, probabil, asta o să ne spună invitata ediției de astăzi. Vom vorbi și despre dezvoltarea regională, acum stau și mă gândesc, dezvoltare regională, avem aceste agenții de dezvoltare regională, dar pentru că se vorbește mult și despre nevoia efectuării unei reforme a administrației publice, reformei administrativ-teritoriale, probabil că încă multe lucruri pe parcurs se vor schimba, dar noi vom vorbi despre ceea ce este astăzi împreună cu dna Lilia Dabija, care este în fruntea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Mulțumim mult, pentru că ați găsit timp să ajungeți la Vocea Basarabiei!
Lilia Dabija: Mulțumesc mult pentru invitație! Oricând o fac cu drag, astfel încât să pot împărtăși audienței dvs. proiectele pe care le realizăm, tendințele noi și – de ce nu? – realizările pe care deja le avem.
Vocea Basarabiei: Pentru dvs. domeniul nu e nou, pentru că ați lucrat inclusiv în cadrul acestui minister sau acelui minister care era Ministerul…
Lilia Dabija: Era Ministerul Economiei și Infrastructurii până în 2020, ulterior a avut loc reforma, s-a reorganizat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, preluând dezvoltarea regională de la fostul Minister al Mediului, acum, conform recentei reorganizări, domeniul energiei a migrat către un nou minister, cel al Energiei, iar cel al Infrastructurii de Comunicații – către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Vocea Basarabiei: Și ați rămas cu infrastructura și dezvoltarea regională?
Lilia Dabija: Am rămas cu multe, am rămas cu transportul, cele 4 tipuri de transport (feroviar, rutier, fluvial și aerian), cu infrastructura de transport, cu construcții locuințe și urbanism, cu dezvoltare regională, dar și locală și, foarte important, cu proiecte de infrastructură de apă și sanitație.
Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre toate acestea. Aveți un buget de gestionat în sumă de cât?
Lilia Dabija: Avem două bugete importante pe care le gestionăm cu colegii de la minister și cu colegii de la Administrația de Stat a Drumurilor (ASD), vorbesc de bugetul Fondului rutier în valoare de un miliard 485 de milioane pe parcursul acestui an. E doar începutul, pentru că, conform tradițiilor deja înveterate, potrivit anilor precedenți, la rectificarea bugetului întotdeauna am beneficiat de suplimente la Fondul rutier, fiindcă avem obiective destul de valoroase și importante și al doilea buget pe care îl avem este cel pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală cu suma de 600 de milioane pentru debutul acestui an, jumătate dintre acestea fiind alocate proiectului de dezvoltare regională și cealaltă jumătate pentru proiectul de dezvoltare locală, ceea ce noi frumos spunem „Satul european”.
Vocea Basarabiei: Așa, cam două miliarde, da?
Lilia Dabija: Da, în jur de două miliarde, dar e doar începutul.
Vocea Basarabiei: E doar începutul, așa cum ați spus dvs., atunci când vor fi operate modificări la bugetul de stat, atunci suma ar putea să crească și mai mult, dar haideți să pornim, pentru că ați promis că în anul 2023-2024 urmează să fie gestionate fonduri de peste 117 milioane de euro pentru proiecte de infrastructură și construcții strategice vitale pentru stat. Haideți să pornim cu acest buget.
Lilia Dabija: Haideți, dacă îmi permiteți, să divizăm proiectele de infrastructură finanțate din Fondul rutier, dar și din asistență externă în obiectivul de reabilitare a infrastructurii drumurilor și, ulterior, să ne axăm pe proiectele pentru dezvoltarea regională și cea locală, dat fiind faptul că sunt fonduri diferite și absorb, și se administrează conform prevederilor legale diferit.
Vocea Basarabiei: Apropo despre Fondul rutier, acum trebuie să mai precizăm aici că administrațiile publice locale beneficiază sută la sută de Fondul rutier și primarii acum sunt mulțumiți și foarte mulțumiți, pentru că era o dispută între guvernarea locală și cea centrală de-a lungul timpului că erau nedreptățiți cei din teritoriu, că o parte din acești bani sau cea mai mare parte din acești bani rămâneau la centru.
Lilia Dabija: Da, începând cu 1 ianuarie a anului precedent, a fost modificată legislația fiscală și 100% din taxele încasate pentru înmatricularea mijloacelor de transport pe teritoriul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi au fost transferate către acestea, ceea ce constituie o sumă de peste 800 de milioane de lei. E un suport adițional autorităților publice locale în realizarea proiectelor de infrastructură, evident că de rând și cu alte suplimente și pe parcursul anului precedent a fost această valoare, am menținut-o și pe parcursul bugetului acestui an.
Urmărim la minister să atragem asistență externă pentru a demara alte proiecte de anvergură.
Vocea Basarabiei: Bani mulți, dar calitatea drumurilor încă lasă foarte mult de dorit. Da, sunt porțiuni unde calitatea e bună și foarte bună și imediat toată lumea se gândește la traseul Chișinău-Soroca, bani investiți de poporul american, dar Republica Moldova are nevoie încă de foarte, foarte mulți bani ca să aducă în ordine infrastructura drumurilor.
Lilia Dabija: Evident că cei un miliard 485 de milioane sunt insuficienți, aș spune-o viceversa, sunt suficienți doar pentru realizarea sarcinii de întreținere de rutină și periodică, vorbesc aici de întreținerea pe perioada de iarnă și pe cea de vară a drumurilor publice naționale. Și aici, concretizez, sunt cei peste 5.951 de kilometri de drumuri publice naționale aflate în administrarea ministerului nostru și a colegilor de la ASD, categoria de 3 tipuri de drumuri – expres (M), drumurile regionale (R) și drumurile republicane. Și, cum spuneam, fiind suma insuficientă, ne-am îngrijit la minister să atragem asistență externă pentru a demara alte proiecte de anvergură. Aici avem cele 600 de milioane de euro deja contractate de la 3 donatori – BERD, BEI și Banca Mondială. Unul dintre aceste obiective este traseul de peste 90 de kilometri de la Soroca, Arionești, Otaci, unde avem deja finanțarea semnată de la BERD și unde la moment se desfășoară procedura de achiziție a lucrărilor deja, pentru că proiectul a fost finalizat, a fost acceptat de finanțatori, urmează ca, conform procedurilor băncii, stabilite de bancă să fie identificat antreprenorul și să demareze aceste lucrări sub supravegherea strictă a companiei de supervizare. Este foarte important, pentru că ASD perfectează nu doar contractul cu antreprenorul care nemijlocit realizează această lucrare, dar și cu o companie de supervizare, aceasta din urmă fiind selectată la fel conform procedurilor de achiziție publică.
Vocea Basarabiei: Dna Dabija, câți kilometri de drum s-au construit și sunt foarte buni în 31 de ani de independență, ca să ne dăm seama despre intențiile, despre agenda pe care o aveți astăzi și cât de realistă este ea ca să contribuie la îmbunătățirea infrastructurii?
Lilia Dabija: Foarte judicioasă întrebare. Nu știu cât s-a construit până în 2022, știu cu certitudine ce am făcut noi în 2022 și ce urmează să facem în 2023. În anul trecut am reabilitat 300 kilometri de drumuri, din acești 300, 43,1 kilometri sunt drumuri noi. Vorbesc aici de ocolirea orașului Comrat, vorbesc aici de drumul de ocolire Porumbrei-Cimișlia, vorbesc de drumul reabilitat, primul sector de 6,5 kilometri ai centurii municipiului Chișinău, un sector foarte așteptat de majoritatea dintre noi, cei care ne confruntăm cu traficul destul de intens și pentru acest sector ne-am îngrijit pe parcursul acestui an să demarăm lucrările pentru următorul segment, al doilea și al treilea, vorbesc aici de drumul R6, un drum foarte important, Chișinău-Orhei-Bălți, care este al treilea ca intensitate a circulației din Republica Moldova, vorbesc aici de R16, drumul spre Sculeni și multe alte obiective reabilitate din contul Fondului rutier, dar și nemijlocit al asistenței externe. Ne propunem să mergem în același ritm și pe parcursul anului 2023, avem de finalizat ultimul coridor din cele unde am obținut suport financiar din partea Băncii Mondiale. Când zic „coridoare”, sunt acele drumuri regionale care leagă, cel puțin, 4 localități ale unuia și aceluiași raion, ale uneia și aceleași autorități administrative, care sunt selectate iarăși după cele mai prioritizate criterii – intensitatea circulației, proximitatea de obiectivele de menire socială și, după cum spuneam, coridorul 10, cel care leagă satele Ignăței și Peciște urmează să fie reabilitat până la finele acestui an și să demarăm alte proiecte noi.
Ne dorim drumuri de la nord la sud, de la est la vest, toată Moldova să fie un șantier.
Vocea Basarabiei: Și ce vor spune localitățile care sunt mai departe de drumurile naționale, pentru că și acolo oamenii vor să aibă acces la drumuri bune și de foarte bună calitate și mai ales acum dacă este și îndemnul autorităților ca, cel puțin, localitățile care vor în baza amalgamării benevole să creeze o singură primărie, prima problemă care se ridică este accesul la infrastructura rutieră?
Lilia Dabija: Exact. Eu mereu am zis că noi ne dorim drumuri de la nord la sud, de la est la vest, toată Moldova să fie un șantier. Am identificat aceste obiective din Fondul rutier, din cele un miliard 485 de milioane, dar cu suportul Băncii Mondiale suntem la ultima etapă de beneficiere de un alt credit în valoare de peste 120 de milioane din cadrul căruia vor fi reabilitate alte 5 coridoare. Deci, alte sute de cetățeni din localitățile Moldovei vor beneficia de drumuri regionale reabilitate, drumuri G, dar de asemenea urmează să fie implementate și alte proiecte cu suportul finanțatorilor, doar drumul R33 este indicat, or drumul de la Chișinău spre Hâncești-Lăpușna, drumul de la Leușeni spre Chișinău, drumul expres M1 de asemenea urmează să fie reabilitate, cel de la Criva spre Bălți, alți 133 de kilometri pentru care avem deja finanțarea semnată și este în proces de achiziție selectarea antreprenorului care va reabilita acest sector. Și foarte important, un sector destul de problematic, sectorul de drum R34, cel care leagă Hânceștiul de Giurgiulești, Hâncești-Leova, Leova-Cantemir, Cantemir-Cahul, Cahul-Giurgiulești. Până la finele acestui an, primele două sectoare – Hâncești-Leova, Leova-Cantemir – vor fi reabilitate.
Vocea Basarabiei: Acum sunt în construcție, am mers chiar în weekend spre Cantemir…
Lilia Dabija: Sper că au avansat de acum două săptămâni când i-am vizitat noi, o să mă îngrijesc cu colegii de la ASD să mergem să examinăm, e foarte important mersul acestor lucrări, pentru că în funcție de rata absorbției resurselor financiare externe sporește credibilitatea noastră în fața donatorilor. După cum am spus, penuria bugetului de stat ne determină și ne motivează și mai mult să solicităm credite ieftine, credite avantajoase, credite care vor duce la reabilitatea infrastructurii rutiere, ca în final să avem investiții.
Vocea Basarabiei: Dar când ziceți „credite ieftine”, acum la ce procent sunt accesate aceste credite?
Lilia Dabija: Până într-un procent, avem credite și de 0,5, și de 1%. Sunt, de fapt, aceleași condiții sau e valoarea aceleiași dobânzi pentru creditele anterior contractate, nu a sporit valoarea acestei dobânzi.
Un drum bun nu este de calitate, dacă nu este și sigur.
Vocea Basarabiei: Poate e bine să precizăm și să spuneți celor care urmăresc această discuție cât costă astăzi un kilometru de drum construit și cât costă unul reabilitat?
Lilia Dabija: Este o întrebare foarte complexă. Nu avem o cifră exactă, dat fiind faptul că categoria drumurilor este diferită și ele se clasifică în funcție de suprafață, avem drumuri de piatră, avem drumuri din macadam, din piatră spartă, avem drumuri din beton asfaltic, care și el este de diferite calități, dar am să intervin ulterior cu o cifră exactă, după ce împreună cu colegii de la Administrația de Stat a Drumurilor o să facem calcule, reieșind din actualizarea prețului.
Vocea Basarabiei: Eu când discut cu reprezentanții administrației publice locale, aud aproximativ sume de la un milion și jumătate până la peste două milioane.
Lilia Dabija: Este o cifră reală, pentru că construcția unui drum implică cheltuieli și în infrastructura de acces în gospodării, și iluminat, vorbesc aici de drumurile sau așa-zisele coridoare ce necesită a fi reabilitate, marcaje rutiere, semne de circulație, toate acestea sunt incluse, conform normativelor de construcție a drumurilor, în cheltuiala finală. Dacă ar fi un drum nou, cum au fost cele de ocolire Comrat, ocolire Bahmut e și mai sporită această cheltuială, acest cost, dat fiind faptul că sunt cheltuieli legate inclusiv de exproprieri pentru anumite necesități. Finalmente e un cost destul de sporit, pentru că avem necesități și de asigurare a siguranței rutiere. Eu am spus mereu că un drum bun nu este un drum de o planitate bună, nu este un drum de calitate, dacă nu este și sigur.
