Bună ziua, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou la „Radiografia săptămânii”, o emisiune în care discut teme de actualitate, știri recente cu oameni din zona culturii și artei. Iar azi am un invitat deosebit, special, este dl profesor Josef Sallanz, profesor din Germania, care a predat timp de șase ani de zile limba germană la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Vocea Basarabiei: Dle Sallanz, mă bucur să vă văd în studiourile Vocii Basarabiei!
Josef Sallanz: Mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Vreau din capul locului să vă întreb, știm cu toții că sunt foarte mulți moldoveni care pleacă în Germania și în alte țări occidentale pentru un trai mai bun, ce v-a făcut pe dvs., un german, să veniți să stați șase ani de zile în Republica Moldova?
Josef Sallanz: Asta este o poveste mai lungă, dar am să încerc s-o scurtez. Eu am studiat științele politice, germanistică și romanistică la Heidelberg, m-am ocupat cu Europa de Sud-Est și acolo, în special studiind limba și literatura română cu spațiul românesc…
Vocea Basarabiei: Dvs. vorbiți foarte bine românește.
Josef Sallanz: Mulțumesc! Deci m-am ocupat, în special, cu spațiul românesc și în 1993 am avut o bursă a Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) la Universitatea din București, unde am stat un an întreg și acolo am învățat româna, de fapt. Și în acel an am avut ideea că trebuie să cunosc și Republica Moldova, am fost 10 zile la Chișinău, am hoinărit prin tot orașul și deja atunci mi s-a trezit ideea că trebuie să cunosc mai bine această țară, pe un termen mai lung, dar a durat câțiva ani, până în 2016, până când am văzut că Serviciul German de Schimb Academic are un post la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Am depus dosarul și am ajuns exact șase ani în urmă aici în țară.
Vocea Basarabiei: Pentru că ați stat șase ani de zile aici, în Republica Moldova, cred ați avut timp suficient la dispoziție pentru a înțelege în ce spațiu ați venit. Și vreau să vă întreb: ce vi se pare bun și ce rău în felul de a fi al moldovenilor?
Josef Sallanz: E o întrebare complicată, pe de o parte, dar și ușoară. Moldovenii sunt foarte deschiși, sunt foarte primitori, sunt foarte ospitalieri, pe de o parte, pe cealaltă parte, se vorbește mult, se promite mult și se face mai puțin.
Vocea Basarabiei: Ați avut experiențe care v-au făcut să trageți concluzia că moldovenii nu se prea țin de cuvânt?
Josef Sallanz: Da, ei promit prea multe, dar atâtea promisiuni nu poți să ții, asta mi-a fost clar și în timpul acestor șase ani am învățat cât poate fi realizat din aceste promisiuni pe care le-am primit pe parcursul timpului.
Vocea Basarabiei: Ce-i împiedică pe moldoveni să atingă nivelul de trai al Germaniei, de pildă? Cred că v-ați dat seama, stând aici șase ani de zile, că Republica Moldova e una dintre cele mai sărace țări din Europa? Ce-i împiedică pe moldoveni totuși să părăsească acest top al sărăciei, să zic așa?
Josef Sallanz: Moldovenii sunt, de fapt, harnici, cel puțin cei care trăiesc în Germania sau în Occident, dar mi se pare că pot să spun după acești ani că gândirea lor ca homo sovieticus îi împiedică să înainteze mai departe, să trăiască mai bine și aici. Adică, dacă nu trec peste această gândire, nu se vor întâmpla multe în direcția pozitivă, după părerea mea.
Vocea Basarabiei: Știm foarte bine că țările Occidentului au o societate civilă viguroasă, oameni care se implică la nivel de comunități în tot felul de proiecte. Cum vi se pare societatea civilă din Republica Moldova?
Josef Sallanz: Societatea civilă este în curs de dezvoltare, dar trebuie spus că și majoritatea moldovenilor au 2-3 joburi pentru a supraviețui și nu mai au timp pentru altceva și aceasta este o mare problemă ca să se implice și în alte lucruri. Și apoi cred că societatea este dezbinată, o numesc o societate derutată. Deci sunt prea diferiți în gândirea politică…
Vocea Basarabiei: Și nu pot găsi ceva care să-i unească, o idee națională, nu credeți?
Josef Sallanz: Până acum n-au găsit, indiferent de limba maternă pe care o vorbesc, am impresia. Chiar și vorbitori de limba română sunt între ei certați foarte tare. Ceea ce lipsește este, așa, o pătură de mijloc – dacă nu ești pentru mine, ești contra mea, și gata. Există alb și negru, nu există nuanțe. Și asta cred că este cea mai mare problemă a moldovenilor.
Vocea Basarabiei: Pentru că este o emisiune în care discutăm și teme de actualitate, iată, vreau să vă întreb ceva legat de bilanțul pe care l-a făcut guvernul Gavrilița la un an de activitate. Doamna Gavrilița a trecut în revistă mai multe realizări, iar cea mai importantă, a zis ea, este faptul că Moldova a obținut statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Dvs., ca german, cum credeți, cât timp îi va lua Republicii Moldova ca să devină membră a Uniunii Europene?
Josef Sallanz: O să treacă un timp, dar asta depinde, în primul rând, de moldoveni. Dacă în următorii trei ani o să fie ales un alt guvern, care o să fie format din opoziția actuală, atunci, după ceea ce vedem acum, Republica Moldova o să meargă iarăși pe un drum total diferit decât merge acum. Deci, asta depinde, în primul rând, de moldovenii înșiși, dar drumul n-o să fie scurt în niciun caz, vedem cât așteaptă țările din Balcani. Dar, desigur, este foarte bine căRepublica Moldova a reușit să primească acest statut destul de repede. Acum contează cum va reacționa guvernul, care este foarte proeuropean, dar nu cred că în trei ani o să primească acest statut de membru al Uniunii Europene și atunci va depinde cum vor alege moldovenii, ce guvern va fi ales.
Vocea Basarabiei: Înțeleg, depinde foarte mult și de alegeri. Dar ar putea să fie traseul acesta la fel de lung ca al Turciei? Turcia se pare că vreo 30 de ani de zile a așteptat.
Josef Sallanz: Chiar mai mult. Dar asta nu cred, presupun că numai dacă Republica Moldova nu rămâne pe acest drum pe care a înaintat acum un an și ceva.
Vocea Basarabiei: Da, pentru că dacă deviază e clar că atunci va dura mai mult.
Josef Sallanz: Da, așa e.
Vocea Basarabiei: Dar cât de interesată este o țară precum Germania ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene?
Josef Sallanz: După cum bine știți, pe plan politic Germania este foarte interesată de Republica Moldova. Cancelarul Angela Merkel a fost aici și președintele Steinmeier a fost recent în țară, și vicepreședintele parlamentului Kathrin Göring-Eckhardt a fost acum câteva săptămâni la deschiderea expoziției „30 de ani de relații diplomatice între Germania și Republica Moldova”. Deci, pe plan politic Republica Moldova este cunoscută și Germania este interesată ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene. Germanul de rând, ca și ceilalți europeni occidentali, nu prea știe unde se află Republica Moldova, ca să fim foarte concreți, dar Eurovisionul ajută și în acest caz. Când Zdob și Zdub au participat și au avut un succes destul de mare, cei care se uită la Eurovision au înțeles unde este această țară. Iar Republica Moldova nu constă numai din sărăcie, are și alte lucruri.
Vocea Basarabiei: Deci, Zdob și Zdub ar fi șansa Republicii Moldova?
Josef Sallanz: Să zicem, cultural, de exemplu, prin Zdob și Zdub, dar nu numai.
Vocea Basarabiei: A fost complicat să trăiți șase ani în Republica Moldova? Mă refer mai cu seamă la aspectul psihologic, la starea de spirit. Iată în acești șase ani de zile, ați avut momente în care la un moment dat ați vrut să spuneți: „Plec, gata, nu mai rezist”?
Josef Sallanz: Cum am spus la început, eu mă ocup cu acest spațiu de o grămadă de ani. Pe plan științific am făcut mai multe vizite înainte de a mă stabili pentru șase ani în Republica Moldova. Deci, nu era ceva total nou pentru mine. În România am stat și mai mult cu proiecte științifice. Vorbind limba română, nu mi s-a părut greu să trăiesc aici, rusa o înțeleg foarte puțin. Dacă mă gândesc bine, astfel de momente n-am avut. Eu cunosc oameni, am prieteni de mulți ani, fiindcă vin din ‘93 aici.
Vocea Basarabiei: Chiar asta voiam să vă întreb. V-ați făcut prieteni aici, în Republica Moldova, în această perioadă?
Josef Sallanz: Eu vin din ’93 în Republica Moldova, am cunoscut oameni atunci și pe parcursul timpului când am lucrat la Heidelberg la universitate mi-am făcut cunoștințe. Deci, când am venit aici, am avut deja prieteni, nu am venit undeva fără să fi cunoscut pe nimeni. Poate atunci ar fi fost mai greu, dar în acești șase ani de zile mi-am făcut și mai mulți prieteni în Republica Moldova și n-am avut niciodată sentimentul că trebuie să părăsesc țara că, nu știu, cade tavanul pe mine. (Râde.)
Vocea Basarabiei: Iată să luăm o știre recentă și o să vă rog să mi-o comentați. Premierul Finlandei, Sanna Marin, a zis așa: „Nu cetățenii ruși au început războiul din Ucraina, dar ei îi susțin. Nu cred că e corect ca cetățenii ruși să poată intra în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen și să meargă să admire peisajele alea, în timp ce Rusia omoară oameni în Ucraina”. Pe de altă parte, Olaf Scholz, cancelarul german, a făcut o precizare. El a zis așa: „Să nu complicăm viața oponenților Kremlinului, să-i lăsăm să fugă din Rusia.Nu este războiul poporului rus, este războiul lui Putin”. Deci, vedeți, este o diferență ușoară de perspective, să zic așa? Dvs. cum vedeți această părere a cancelarului german și, în general, ce atitudine are Germania, în opinia dvs., față de războiul din Ucraina?
Josef Sallanz: Deci, atitudinea marii majorități a germanilor este împotriva acestui război de atac rus împotriva Ucrainei. Asta este clar, asta este și atitudinea cancelarului Scholz, deși mi-aș dori cancelarul să fie mai activ, mai decis în această privință. Pe de o parte, îl înțeleg foarte bine pe premierul finlandez Marin, dar această propunere a ei trebuie discutată în Uniunea Europeană și trebuie de găsit un drum de mijloc, adică să nu se închidă porțile pentru toți rușii, că sunt și oponenți, dacă nu este majoritatea sau foarte puțini, din păcate, ca ei să aibă posibilitatea să fugă din țară. Însă trebuie găsită o cale ca nu toți să primească o viză Schengen pentru Uniunea Europeană, ci numai acei care, într-adevăr, au nevoie să părăsească Rusia.
Vocea Basarabiei: Dar de ce Germania nu e atât de hotărâtă în raport cu Rusia, cum, de exemplu, e Marea Britanie? Adică s-ar putea vorbi despre o relație mai specială a Germaniei cu Rusia, o fi vorba despre o vinovăție pe care o simte Germania după cel de-al Doilea Război Mondial? O fi vorba de frică pe care o are cel învins în fața învingătorului?
Josef Sallanz: Da, aveți dreptate. Politica Germaniei este mai reținută, dar nu numai a Germaniei, ci și a Franței, a Italiei, a Olandei, chiar și a Spaniei. Sunt multe țări în Uniunea Europeană care nu sunt pe primul plan împotriva Rusiei în Uniunea Europeană. Da, eu mi-aș dori o politică mai hotărâtă a guvernului german față de Rusia, dar trebuie de văzut că partidul cancelarului este un partid care a avut tot timpul relații bune sau a încercat să aibă relații bune cu Rusia.
Vocea Basarabiei: E Partidul Social-Democrat, acela din care făcuse parte și Gerhard Schröder, care se consideră un bun prieten al lui Vladimir Putin?
Josef Sallanz: Da, și în continuare se consideră un bun prieten și care nu este foarte bine văzut nici în Partidul Social-Democrat în momentul de față și nici de marea majoritate a germanilor. Această tradiție a existat și există în continuare. Pe de altă parte, celelalte partide de guvernământ, Verzii, care au fost și sunt un partid pacifist, sunt mult mai deciși și mult mai clari pentru Ucraina, pentru a trimite arme în Ucraina decât Partidul Social-Democrat.
Vocea Basarabiei: Da, vedem, cel puțin eu văd că Germania, într-adevăr, trimite niște armament în Ucraina, dar o face cumva în doze mici, ca să zic așa. Asta este impresia mea.
Josef Sallanz: Asta este și impresia mea, o parte a guvernului este pentru mai multe arme pentru Ucraina, cealaltă parte pentru mai puține și am înțeles că s-au înțeles cumva la mijloc. Deci și aici mi-aș dori un guvern german federal mai decis în această privință, decât este în momentul de față. (…)
