VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/Cristian Preda: Important e să fie ascultate și obiecțiile opoziției. Un dialog asta înseamnă și un consens se realizează, dacă e ascultată toată lumea

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu dl Cristian Preda. Dl Cristian Preda este profesor universitar, decan al Facultății de Științe Politice la Universitatea din București, până în 2019 a fost europarlamentar, este și un bun cunoscător al situației politice din Republica Moldova. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să veniți la această emisiune. Sunteți prezent la Chișinău și pentru a participa la Bookfest. Ce ar însemna acest eveniment cultural pentru cele două maluri ale Prutului?

Cristian Preda: În primul rând vă mulțumesc foarte mult, dna Ursu, pentru invitația de a veni la Vocea Basarabiei. Mă bucur să vă regăsesc și pe dvs. și îmi face o mare plăcere să revin la Chișinău, am cam lipsit în ultima vreme și e adevărat că am venit acum pentru acest important Târg de carte – Bookfest. E un târg care s-a organizat în România de mai bine de un sfert de secol și care a avut și episoade româno-moldovenești, adică s-au făcut târguri și la Chișinău, s-au mai întrerupt, pandemia a împiedicat multă lume să vorbească despre cărți și târgurile au fost suspendate și în alte locuri. Acum se reia această tradiție a târgului la Chișinău sub autoritatea celor doi președinți. Dna președinte Maia Sandu și dl președinte Klaus Iohannis co-prezidează acest târg de carte pentru a arăta cât de importantă este întâlnirea culturală. Și am venit la Chișinău împreună cu mai mulți autori de la Humanitas, cea mai cunoscută și cea mai importantă editură din România; sunt aici și Polirom, și ARC, și alte edituri din România; Sabina Fati, și ea o foarte bună cunoscătoare a Republicii Moldova și a întregului spațiu exsovietic, aș spune...

Vocea Basarabiei: Sabina Fati scris mult despre conflictele din acest spațiu și mai continuă să fie preocupată de acest subiect.

Cristian Preda: Exact. Și Sorin Ioniță, pe care l-ați și avut invitat aseară, un foarte bun cunoscător al Republicii Moldova; e prezent Radu Paraschivescu, un foarte cunoscut scriitor român și cronicar sportiv, cronicar de carte, e o personalitate a vieții publice de la noi; dna Lidia Bodea din partea editurii Humanitas are grijă de noi toți; e alături de noi și Emilia Șercan, o voce importantă și în jurnalismul românesc, ea e cea care a făcut numeroase campanii de presă legate de chestiunea foarte sensibilă a plagiatului. Avem plăcerea de a ne întâlni cu prieteni din Republica Moldova, de pildă, cartea pe care o voi lansa la târg este prezentată de dl Radu Paraschivescu, de care pomeneam, și de Vitalie Ciobanu, un bun prieten, care e și membru al Grupului pentru Dialog Social din București. Mă bucur să-l regăsesc, sunt mai multe complicități româno-moldovenești...

Vocea Basarabiei: Complicități frumoase...

Cristian Preda: Da, da, în sensul bun al termenului, cum zic francezii, complicități intelectuale, apropieri, afinități, în sensul acesta.

Vocea Basarabiei: E bine că au loc aceste evenimente, care totuși aduc și un pic de speranță că lucrurile ar putea și ar trebui să se îndrepte pe o cale corectă.

Cristian Preda: Așa e! E și o ocazie, nu vă ascund, să descoperim și autori, și teme, și cărți, unele din cărțile publicate în Republica Moldova, care-s foarte prețioase, nu ajung, din păcate, în librării, ajung mai degrabă cărți din România. De câte ori am mers în Republica Moldova, că era vorba de Chișinău, că era vorba de Orhei sau alte orașe, la Cahul am fost de asemenea acum doi ani, de câte ori am ajuns, am intrat în librării și am văzut că, odată cu trecerea anilor, cărțile românești de bună calitate au venit aici. Din păcate, avem puține cărți din Republica Moldova în România și e păcat, pentru că se scot lucruri foarte bune, le caută lumea universitară, vorbesc, în primul rând, de domeniul de care mă ocup – politologie, istorie, sunt teme importante.

Vocea Basarabiei: Dar pentru început vreau să ne spuneți o părere a dvs. despre rolul și locul pe care îl ocupă astăzi Republica Moldova în acest spațiu din jurul Mării Negre, pentru că iată mai mult de șase luni această invazie rusă în Ucraina ridică multe semne de întrebare: de ce a pornit, ce scop urmărește Rusia, cine va ieși învingător în acest război ruso-ucrainean? Republica Moldova se consideră țara cea mai afectată din imediata vecinătate a acestui război, pentru că gestionează criza refugiaților, un dosar deloc ușor. Ce ne puteți dvs. spune? Această imagine de țară mică cu inimă mare în lume a făcut ca Republica Moldova să se bucure de mai mult respect pe arena internațională?

Cristian Preda: Da, ați menționat la început că am fost vreme de zece ani membru în Parlamentul European și chestia Republicii Moldova și a locului ei a fost una dintre teme, o știți foarte bine, am discutat de multe ori împreună despre lucrul acesta. Războiul a proiectat Republica Moldova într-un rol politic nou, trebuie să fim foarte lucizi și foarte cinici, declanșarea războiului a transformat Republica Moldova dintr-o țară care era membră a unei vecinătăți estice confuze într-o țară candidat la Uniunea Europeană, e o transformare politică majoră. Ne-am fi dorit, eu, în particular, și mai mulți politicieni din Republica Moldova ca această candidatură să fie construită altfel, nu în situația de război.

Vocea Basarabiei: E meritul Republicii Moldova sau pe fundalul acestei crize în regiune a reușit și Republica Moldova alături de Ucraina să obțină acest statut de țară candidat?

Cristian Preda: Vecinătatea estică de care pomeneam, creată în 2009, a fost concepută pentru a evita candidaturile unor țări precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, mai sunt alte trei țări în vecinătatea estică, ele au un parcurs diferit, nu vreau să vorbim despre ele, Belarus, Azerbaidjan și Armenia. Timp de zece ani, între 2009 și 2019, câțiva dintre politicienii europeni din Est au încercat să consolideze vecinătatea estică tocmai pentru ca acestor țări să li se dea posibilitatea unor candidaturi la Uniunea Europeană, n-a fost posibil, doar războiul a făcut posibilă această nouă realitate politică. Asta s-a întâmplat, n-are rost să speculăm.Vecinătatea estică nu a fost un mijloc suficient de consolidare economică a acestor țări. Ajutoarele, schimburile comerciale au ajutat, dar nu în suficientă măsură și vedem că nivelul de trai și în Republica Moldova, și în Georgia, și în Ucraina rămâne încă sensibil scăzut în raport cu alte țări foste comuniste care au intrat în Uniunea Europeană. Nu vorbesc aici doar de România, vorbesc de țări din fosta Iugoslavie, Slovenia sau Croația. Dacă facem o comparație între aceste țări și Georgia, Ucraina și Republica Moldova, vedem că europenizarea a adus o schimbare sensibilă în termeni de bunăstare în țările care au intrat în Uniune și le-a lăsat pe cele din afara Uniunii în urmă. Deci, ne dorim cu toții încheierea războiului tocmai pentru ca de acum aceste candidaturi ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei să transforme proiectul european în bunăstare pentru cetățeni, asta s-a întâmplat în țările foste comuniste care au intrat în UE.

Vocea Basarabiei: Până la război, dvs. spuneați că extinderea Uniunii Europene e pusă la frigider.

Cristian Preda: Da, a fost pusă la frigider.

Vocea Basarabiei: Iată că acest război a oferit această oportunitate...

Cristian Preda: Bine, a fost pusă la frigider din diverse motive, pentru că a existat o reticență în sânul Uniunii și ea mai există în unele state membre foarte pronunțat, dar și pentru că politicienii din statele despre care discutăm, din Georgia, Republica Moldova și Ucraina, n-au îndrăznit să ceară candidatura. Și vorbesc aici de diverse guverne, nu? La un moment dat s-a sugerat...

Vocea Basarabiei: Deși atunci când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere...

Cristian Preda: S-au făcut sugestii, dar una e să spui „mi-aș dori să...” și alta e să faci dosarul, să scrii cererea. Sigur că unii politicieni, inclusiv din Est, inclusiv din România îi descurajau și pe moldoveni, și pe ucraineni, și pe georgieni: „Nu vă băgați, stați acolo în vecinătatea voastră”.

Vocea Basarabiei: Și cum va fi acum acest parcurs?

Cristian Preda: Un alt lucru care trebuie știut e că alte țări care au suferit trauma războiului – și vorbesc aici de țările din Balcanii de Vest – n-au avut același parcurs ca urmare a războiului. Și am pomenit deja de Slovenia și Croația, sunt singurele țări din fosta Iugoslavie care au devenit membre ale Uniunii Europene, celelalte sunt candidate, unele dintre ele, Serbia, de pildă, și Muntenegru (Muntenegru e cea mai avansată), altele sunt potențial candidate. Kosovarii, de pildă, și Bosnia și Herțegovina sunt țări care n-au nici măcar statutul pe care îl au acum Republica Moldova, Ucraina și Georgia, pentru că sunt doar potențial candidate.

Vocea Basarabiei: Perspectivă există și pentru aceste state.

Cristian Preda: Există și asta e una dintre dezbaterile pe care le-am avut și acum 10 ani, și 7-8 ani încoace în Parlamentul European, de pildă. Eu sper ca de experiența Balcanilor de Vest să profite unele țări precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Cu alte cuvinte, sper ca europenii să fi înțeles că, dacă integrarea unor țări care ies din război nu se face repede, atunci efectele vor fi rele și pentru țările europene. De ce? Pentru că țările din Balcanii de Vest s-au depopulat într-o măsură mult mai mare decât România sau Republica Moldova. Dacă mergeți, de exemplu, în Bosnia și Herțegovina veți vedea că sunt țări complet îmbătrânite, sunt 75 la sută din tineri care au șters-o, rata șomajului e de 75 la sută în unele locuri. În Albania, de asemenea, stau rău lucrurile. Uitați-vă, albanezii au așteptat 7-8 ani până să primească dreptul de a începe negocierile.

Vocea Basarabiei: Fenomenul depopulării e valabil și pentru Republica Moldova.

Cristian Preda: E adevărat, dar sper ca experiența și lecțiile din integrarea și, respectiv, neintegrarea unor țări din Balcanii de Vest să fie valabile, să fie utile pentru a croi un alt parcurs pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Vreau să spun, pentru a croi un parcurs care să facă mai rapidă integrarea, să nu mai țină atâta timp pe tușă țările până primesc toate avizele ca să devină membri, pentru că, uitați-vă, o țară precum Macedonia a așteptat 15 ani între momentul declarării candidaturii și începerea propriu-zisă a negocierilor. Sigur că acolo au fost chestiuni legate de nume, ambiția de a păstra Macedonia numele țării, blocajul făcut de greci ș.a.m.d., au fost complicații.

Vocea Basarabiei: Dar Turcia negociază aderarea la Uniunea Europeană mai bine de 30 de ani...

Cristian Preda: Turcia e alt caz. Haideți să nu punem Republica Moldova și Turcia pe același cântar.

Vocea Basarabiei: Să revenim la Republica Moldova și felul cum analizează Bruxelles-ul pe timp de război acest parcurs european al Ucrainei și al Republicii Moldova.

Cristian Preda: Și aici aș face o diferență, pentru că e adevărat că Republica Moldova a primit statutul de candidat după agresiunea Rusiei în Ucraina, după această a doua agresiune, prima, din 2014, n-a schimbat semnificativ nici statutul european al Ucrainei, mă rog, s-a încheiat și atunci Acordul de Asociere, dar vecinătatea estică nu a condus către vreo candidatură. Republica Moldova are acest statut după agresiunea Rusiei. Republica Moldova va fi tratată diferit, în primul rând, pentru că nu este o țară de dimensiunile Ucrainei. Și de asta sloganul pe care am văzut că Republica Moldova îl folosește acum – „Țară mică, inimă mare” – spune foarte multe despre felul în care privirea din exterior va fi aplicată Moldovei, pentru că, fiind comparată cu Ucraina, Republica Moldova este o țară mică, e o țară ușor de integrat. Condiția este însă ca acest proiect să fie ținut...

Vocea Basarabiei: Dar ușor de integrat, chiar dacă are un conflict înghețat, conflictul transnistrean, pentru că și acest dosar transnistrean ar trebui să aibă un deznodământ? Cine s-ar încumeta astăzi să spună cum va fi soluționată problema transnistreană?

Cristian Preda: Haideți să pun punctele pe i. Eu cred că Rusia va fi înfrântă curând și că înfrângerea Rusiei va schimba semnificativ maniera de gestionare a dosarului transnistrean, pentru că negocierile asupra Transnistriei sunt blocate tocmai pentru că influența Rusiei s-a exercitat de 30 de ani încoace într-un mod insinuos și cu îngăduința unei bune părți din comunitatea internațională. Au fost puține vocile care au pledat de-a lungul celor 30 de ani pentru soluționarea efectivă, nu toată lumea s-a mulțumit de la un punct încolo cu status-now sau, în fine, vocile mai interesate au căutat țapi ispășitori. În paranteze fie zis, există în istoria recentă a relațiilor dintre Ucraina și România asperități tocmai pentru că în diferite momente ucrainenii spuneau că românii sunt de vină că dosarul transnistrean nu se soluționează și, invers, românii spuneau că, dacă ucrainenii ar fi cu adevărat doritori să rezolve, altfel ar arăta lucrurile. Eu cred că în eventualitatea înfrângerii curând a Rusiei, chestiunea transnistreană va fi privită altfel, va fi un dosar care nu va mai arăta cum a arătat în acești 30 de ani. Nu știu ce se va întâmpla, astfel că nu mă întrebați, cu părțile ocupate din Georgia, cealaltă țară candidată, dar Republica Moldova, dacă ține această cârmă și e condusă cu la fel de multă inteligență cum e condusă în ultima vreme, Republica Moldova va deveni o țară integrată în Uniunea Europeană, cred eu, cu mult mai mare ușurință decât unele țări din Balcanii de Vest.

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.