Interviu cu Ion Munteanu, procuror general interimar. Vorbim despre dreptate și nedreptate, despre justiție și injustiție, despre roadele reformei justiției, despre funcționalitatea procuraturii, dar și despre dosarele fugarilor și finalitatea acestora.
Vocea Basarabiei: Vorbim astăzi despre dreptate și nedreptate, despre justiție și injustiție, despre această reformă în domeniul justiției care ar trebui să dea roade, iar unii spun că fie s-a făcut cu jumătăți de măsură, fie că ar trebui societatea încă să mai aștepte până când va da rezultate pe măsura așteptărilor cetățenilor această reformă în justiție. Ce spuneți dvs. despre percepția cetățeanului și despre felul cum trebuie să înțeleagă societatea și managementul care trebuie să fie aplicat într-o instituție precum Procuratura Generală?
Ion Munteanu: Percepția societății în raport cu activitatea Procuraturii Generale sunt conștient că este direct proporțională cu hotărârile adoptate de către procurorii din subordine sau cu procurorii din sistem și, respectiv, soluțiile date de instanțele de judecată. De aici apare și posibilitatea societății de a aprecia într-un fel sau altul prestația procuraturii în genere. Sunt conștient și întotdeauna nici nu mă așteptam și nici nu mă aștept niciodată ca procuratura să fie întotdeauna lăudată, cel puțin reieșind din faptul că procuratura este implicată într-un proces prin noțiune contradictoriu, întotdeauna într-un proces gestionat de procuratură va exista o parte care va fi mulțumită și va exista o parte care nu va fi mulțumită. Respectiv trebuie să fim pregătiți întotdeauna pentru critici, însă criticile, pe de o parte, trebuie să fie motivate, pe de altă parte, și procuratura ca răspuns la criticile care îi sunt aduse să aibă argumente solide, concludente pentru a fi clar pentru toți în ce măsură criticile sunt meritate sau nu sunt meritate.
Vocea Basarabiei: Dar atunci când Procuratura Generală trebuie să livreze rezultate, verdictul cine îl pune până la urmă procurorul general sau Consiliul Superior al Procurorilor și cine e mai mult dependent de cine?
Ion Munteanu: Procuratura Generală este o instituție care trebuie să asigure în mare parte managementul eficient al procuraturilor. Procurorul prin noțiune este subiect independent în cadrul procesului penal și procurorul adoptă soluții unipersonal reieșind din probele din cauzele penale și nu este responsabil sau nu ar trebui, în mod normal, să fie responsabil procurorul-șef al procurorului de caz sau procurorul general pentru anumite soluții date de procurorii de caz. E clar că procurorului-șef și procurorului general, la rândul lor, trebuie să le revină un rol determinant în supravegherea conform legii și intervenirea pe anumite aspecte exact conform legii cu acte procesuale în vederea neadmiterii abuzurilor, confirmării sau infirmării soluției pe anumite cauze, dosare sau situații.
Vocea Basarabiei: Dar procurorul general e uneori cu gândul că totuși Consiliul Superior al Procurorilor ar putea fie să-l pedepsească, fie să nu fie de acord cu deciziile pe care le ia?
Ion Munteanu: Consiliul Superior al Procurorilor e clar că are un rol determinant în managementul sistemului procuraturii, însă dacă vorbim de aprecierea prestației procurorului general sau criteriile de apreciere a prestației procurorului general trebuie să fie foarte clare, în primul rând, pentru Consiliul Superior al Procurorilor și la fel de clare trebuie să fie și pentru procurorul general. Procurorul general, la rândul lui, trebuie să știe exact care sunt criteriile din punctul de vedere al consiliului, care trebuie respectate în așa mod încât să nu fie obiect al unei cercetări, excludem aspecte penale, care sunt criteriile de management, de asigurare a funcționalității instituției și de aici cred că atunci când reușim să găsim acest echilibru lucrurile funcționează. Totodată sunt conștient și sunt de acord, și trebuie asta să respectăm, procuratura trebuie gestionată echilibrat, nu este corect ca toată puterea decizională în sistemul procuraturii să fie axată într-un singur punct, n-are importanță că este vorba de procurorul general sau de Consiliul Superior al Procurorilor, însă, dacă e să mergem în detalii, aș putea explica mai clar până unde ar trebui să fie rolul procurorului general și de unde ar trebui să înceapă rolul Consiliului Superior al Procurorilor.
Vocea Basarabiei: Dar explicați, că e un moment important.
Ion Munteanu: Bine, haideți să luăm situația actuală din domeniul procuraturii unde, exercitând această funcție de interimat, am constatat că mai mult de 95%, dacă nu greșesc, din procurorii conducători sunt pe funcții de interimat. Deci, eu îmi permit azi să afirm cu certitudine că o situație care ar trebui să fie o excepție, de fapt, astăzi este o regulă. Nu este posibil, în genere, să gestionezi o instituție precum este procuratura cu 95% de conducători pe funcții de interimat.
Vocea Basarabiei: De ce s-a menținut această stare?
Ion Munteanu: Cauzele care au continuat această situație sunt diverse: anumite întârzieri pe anunțarea de concursuri, anumite întârzieri în colegiile de evaluare și de promovare a procurorilor. Nu este de neglijat nici reținerea procurorilor de a dori să acceadă în funcții de conducere, cerințele azi sunt destul de drastice…
Vocea Basarabiei: Adică unora le este frică să acceadă în aceste funcții?
Ion Munteanu: Da, pe alocuri le este frică.
Vocea Basarabiei: Și această frică vine pentru că trebuie să-și declare averea?
Ion Munteanu: Pe alocuri deranjează anumite întrebări, pe alocuri deranjează anumite situații, pe alocuri sunt anumite situații care, din punctul meu de vedere, nu prezintă niciun fel de interes, nici social, nici de altă natură, însă sunt prezentate într-o așa manieră încât dintr-un om corect pot face un dușman al poporului. Și atunci, procurorii stau bine mersi în funcțiile pe care le au și nu-și prea doresc să acceadă în funcțiile de conducere.
Vocea Basarabiei: Dar care este eficiența activității procuraturii, dacă 95 la sută din procurori au acest statut de ad-interim, pentru că bănuiesc că atunci când el nu știe exact dacă va rămâne în funcție în deplinătatea competențelor sau că nu va mai accede într-o funcție, atunci…
Ion Munteanu: Problema nici nu constă, de fapt, în personalitatea conducătorului sau statutul conducătorului, problema constă în personalul executoriu, un procuror-șef când își creează un colectiv în jurul său, el are anumite viziuni, el educă, într-un fel, un procuror: uite, lucrăm așa, acestea-s viziunile mele sau, în genere, procuratura nu poate fi gestionată pe degete, procuratura trebuie să acționeze după anumite planuri, trebuie să asigure o anumită politică penală, trebuie să asigure un anumit echilibru în politica penală și atunci eu, ca procuror general, în sensul acesta direcționez procurorii din subordine, conducători care la rândul lor tot asta le insuflă și procurorilor de caz. Acum nu are sens să încep a explica anumite politici penale, la etapa actuală eu sunt conștient de faptul că trebuie să asigur la maxim funcționalitatea procuraturii, dar încă nu sunt în situația în care să promovez politicile penale pe care le cred eu sau să promovez funcționalitatea procuraturii așa cum o cred eu astăzi. Respectiv și procurorii conducători din subordine cam tot aceleași viziuni le au. Deci, noi lucrăm în măsura în care să executăm lucrul curent, dar nu putem înainta pe anumite viziuni, spre exemplu, anul viitor preponderent ne vom axa pe cauza numărului mare de sesizări referitoare la circulația ilegală a drogurilor, care sunt condițiile, ce putem noi face ca procurori din Procuratura Generală, procurori teritoriali, spre exemplu, să combatem acest aspect. Deci ne axăm mai mult pe acest aspect sau fix așa și la procuraturile specializate, chiar și la Procuratura Anticorupție sunt domenii care în anumite situații merită mai multă atenție, care trebuie direcționate, cam așa ar trebui să funcționeze, însă toate aceste funcții de interimat sunt bune, dar pentru o perioadă foarte scurtă. Trebuie să asiguri funcționalitatea, elementar repartizarea intrărilor și ieșirilor care vin, sesizărilor despre o infracțiune care vin în procuratură, dar nu permit să dezvolți o instituție strategică sau anumite strategii de investigare eficientă a infracțiunilor.
Vocea Basarabiei: Și această stare de lucruri se răsfrânge asupra actului justiției?
Ion Munteanu: Cu siguranță!
Vocea Basarabiei: Și ne îndreptăm către dosarele de rezonanță și finalitatea acestor dosare, pentru că se discută foarte mult în societate mai multe dosare de răsunet, printre care cele privind frauda de proporții mari din sistemul bancar, spălătoria rusească, nu au finalitate nici cauzele deschise pe numele dlui Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova, nu au avansat prea mult, asta ne spun experții sau bunii cunoscători a ceea ce se întâmplă în justiție. Dvs. ce ne puteți spune? Totuși mai trebuie să se înarmeze cu răbdare cetățeanul ca să se ajungă la finalitatea acestor dosare?
Ion Munteanu: Cauzele de rezonanță despre care menționați dvs. și multe-multe altele, de fapt, actualmente toate sunt în gestiunea Procuraturii Anticorupție.
Vocea Basarabiei: Dar veniți de acolo…
Ion Munteanu: Vin de acolo și eu nu o dată am explicat real cum stau lucrurile în Procuratura Anticorupție. Acum suntem în discuții și cu partenerii externi să vedem cum putem modela Procuratura Anticorupție astfel încât să devină eficientă la maxim. În esență, astăzi rămân aceleași probleme: lipsă de specialiști, lipsă de capacitate, lipsă de personal, chiar și procurori. Nici măcar în Procuratura Anticorupție, cu toate că este o diferență esențială de salariu față de al unui procuror teritorial, procurorii nu vor să meargă nici măcar în delegare, întrucât lucrul este complicat, trebuie să-și asume pe alocuri anumite riscuri, nu este simplu. Acum din punctul de vedere al mersului urmăririi penale, eu vă asigur că toate dosarele de rezonanță, unde există probe și unde-i stabilită vinovăția incontestabilă, ele vor merge în judecată, altă soluție este exclusă. Eu nu vreau acum să discut concret despre care dosar sau care din ele, însă afirm cu siguranță: dosarele în care sunt probe suficiente nu azi, nu mâine, când reușim urmează să fie prioritizate și ele oricum merg în judecată. Problema, în opinia mea, eu am declarat și în momentul în care am fost propus de către consiliu pentru a exercita funcția de interimar al procurorului general care sunt prioritățile. Eu am explicat și atunci că prioritatea numărul unu este clarificarea situației în instanțele de judecată. Deci, în opinia mea, opinia societății despre impunitatea în raport cu marii corupți se datorează faptului tergiversării la nesfârșit a acestor cauze penale. Sau să nu credeți că azi avem puține cauze penale pe rol în instanțele de judecată unde sunt vizați demnitari. În acest context am avut chiar săptămâna aceasta o ședință cu judecătorii specializați în materie penală din municipiul Chișinău, judecătorii sediului Buiucani al Judecătoriei municipiului Chișinău, știți, am rămas surprins cât de simplă este soluția, în opinia lor, pentru a purcede la examinarea mai rapidă a acestor cauze penale și a obține soluționarea lor, nu neapărat sentințe de condamnare.
Vocea Basarabiei: Și de ce nu purcedeți mai rapid la examinare?
Ion Munteanu: Am să vă dau câteva cifre ca să fiu mai bine înțeles. În procedura judecătorilor din sediul Judecătoriei Buiucani astăzi se află peste 5.500 de cauze penale, dintre care aproximativ 1.000 sunt cauze penale ale Procuraturii Anticorupție și plus cauzele penale ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. În aceste cauze o bună parte sunt cauze de rezonanță, sunt cauze în privința demnitarilor, prejudicii etc. Deci, doar pe cauzele PA și ale PCCOCS sechestrul aplicat total pentru confiscare specială și confiscare extinsă depășește suma de 330 de milioane de lei. Aceștia sunt niște bani pe care eventual statul trebuie să-i încaseze, plus eventualele pedepse sub formă de amenzi, dacă instanța va considera respectiva pedeapsă echitabilă. La tot acest volum de cauze penale, judecătorii au în gestiune alte 6.000 de cauze contravenționale. Până la data când m-am întâlnit eu cu judecătorii, judecătorii sediului Buiucani al Judecătoriei municipiului Chișinău au examinat 11.000 de cauze contravenționale. Asta mi-au explicat judecătorii. Acum încercați să faceți un simplu calcul, fiecare cauză contravențională nu poate fi examinată într-o singură ședință, e nevoie de minim două ședințe, astea-s 22.000 de ședințe în perioada 1 ianuarie 2022 – 30 octombrie. 22.000 de ședințe pe cauze contravenționale, repartizate, în medie, la 25-30 de judecători.
Vocea Basarabiei: Deci, sarcina e supraomenească sau ce lăsați să se înțeleagă?
Ion Munteanu: Vreau să se înțeleagă faptul că judecătorii nu vor prioritiza cauzele penale atâta timp cât ei riscă sancțiune disciplinară pentru faptul neexaminării timp de două luni a cauzelor contravenționale, dar eu aștept condamnări pe dosare de mare corupție, așteptăm în continuare. Respectiv am sesizat…
Vocea Basarabiei: Și care e soluția?
Ion Munteanu: Soluția e încă și mai interesantă, ca să înțelegeți. Judecătorii judecătoriei cu sediul la Buiucani au contestat în instanța de judecată, la Curtea de Apel, decizia CSM-ului prin care solicită să le fie exclusă competența respectivă. Deci, teatrul absurdului: justiția luptă cu justiția ca să poată face justiție, cam despre asta este vorba. Acum am intervenit și eu cu un demers către CSM, prin care am solicitat, am argumentat ceea ce încerc să explic și acum, despre prioritizarea soluțiilor pe cauzele penale și am solicitat să fie excluși în genere judecătorii din cadrul Judecătoriei Buiucani de la examinare, să le fie exclusă competența de examinare a cauzelor contravenționale. Tehnic asta este relativ simplu, să vedem ce va urma, nu știu, nu am încă un răspuns la solicitare.
Vocea Basarabiei: Și atunci când dvs. ziceți că aceste aproape 12.000 de cauze contravenționale deja sunt soluționate și altele 6.000 sunt pe rol…
Ion Munteanu: Deci, 5.500 de dosare, plus 6.000 de cauze contravenționale la un număr efectiv de judecători care sunt prezenți în fiecare zi la lucru, între 25 și 30 de judecători.
Vocea Basarabiei: Și ei permanent au regretat că nu pot să-și exercite obligațiunile pentru că au o povară prea mare?
Ion Munteanu: Eu concret i-am întrebat ce riscă dacă nu examinează în termen de două luni respectivele cauze contravenționale și foarte calm mi-a fost explicat că aceasta este egal cu sancțiune disciplinară.
Vocea Basarabiei: Și rândul poate să ajungă când?
Ion Munteanu: Avem cauze penale pe infracțiuni de corupție mai puțin grave, care stau din 2015 pe rol în instanțe. Deci, conform procedurii, conform Legii procedurii penale prioritizate în cauzele penale sunt doar două criterii: cauzele în care sunt minorii, n-are importanță că învinuiți, că inculpați sau parte vătămată, și cauzele cu persoane arestate, doar aceste cauze pot fi prioritizate, în rest, cauzele sunt examinate în conformitate cu timpul disponibil al judecătorului. Și mai adăugați la tot acest tablou comportamentul avocaților și vedeți cum iese și când urmează noi să vedem sentințe reale, cu confiscare și cu condamnări etc. Asta-i doar prima etapă, dar urmează Curtea de Apel. Cu Curtea de Apel încerc să stabilesc o ședință, o să încerc săptămâna viitoare să înțeleg și acolo dacă există anumite soluții viabile din punctul de vedere al judecătorilor cum pot fi soluționate, că o bună parte din dosarele Procuraturii Anticorupție și ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale ajung și în apel, dar sentințele nu sunt palpabile de societate atâta timp cât nu sunt menținute de Curtea de Apel.
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, în ultima vreme ce se spune în societate, că, chipurile, procurorii își fac bine meseria, adună probe suficiente, doar că nu sunt suficiente pentru justiție, pentru instanța de judecată?
Ion Munteanu: Uitați-vă, și aici tot e foarte interesant. Cu judecătorii cu care am avut ședințe eu n-am avut obiecții pe calitatea urmăririi penale, n-am avut obiecții pe prestația procurorilor în instanță, n-am avut obiecții pe calitatea actelor, pe calitatea probelor. Deci, efectiv judecătorii asta au încercat să-mi explice: „Dle procuror, nu așteptați de la noi prea mare eficiență atâta timp cât noi suntem înglodați în cauzele acestea contravenționale, da, noi examinăm”. Și eu știu cum procurorii participă și câte dosare au pe zi, dar mai mult de 8 ședințe pe zi nu le poți reuși să le numești cel puțin, nu încă să le mai și examinezi.
Vocea Basarabiei: Dle Munteanu, și totuși, noi ne amintim și declarațiile pe care le făcea în plenul parlamentului dl Stoianoglo, atunci când s-a referit la dosarul furtului miliardului, și el zicea câte pagini conține acest dosar, câți oameni ar trebui să fie implicați ca acest dosar să aibă această finalitate așa cum spune buchea și spiritul legii. Totuși, de ce vine unul, pleacă unul, mai vine unul și tot vorbește despre acest dosar de rezonanță?
Ion Munteanu: Este un dosar complicat, pe bune e un dosar complicat.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă că e complicat acest dosar, 7 ani cam ar avea de la inițiere până astăzi, nu?
Ion Munteanu: Da, în 2015 cred că a fost pornit, da. Ce înseamnă un dosar complicat? Amplitudinea de acțiuni de urmărire penală este de ordinul sutelor, miilor de acțiuni, necesitatea de efectuări de percheziții, de analiză de informație, asta-s terabiți de informație electronică, deci e nevoie de tehnică computerizată specială, nu aceea pe care o are procuratura în gestiune, pentru a reuși a deschide doar file-urile care conțin astfel de informație, nu încă și a le mai examina.
Vocea Basarabiei: Și cine le mai examinează?
Ion Munteanu: Le examinăm, de asta și durează atâta, procurorul le examinează, că în mod normal pentru așa fel de prestații ar fi trebuit să fie angajați specialiști competenți, însă am explicat și anterior, nu are procuratura așa fel de specialiști, nu sunt suficient de motivante condițiile de lucru încât să putem atrage așa fel de specialiști. Toată informația asta trebuie gestionată, trebuie aranjată, expertize trebuie, comisii rogatorii, foarte bine știm, dacă vorbim de cauza frauda bancară – este o infracțiune comisă nu doar pe teritoriul Republicii Moldova, este foarte ramificată, sunt state care în genere nu răspund la comisiile rogatorii, dar în baza la informația ceea noi trebuie să știm ce urmează să se întâmple pe cauza respectivă. La moment încercăm să luăm legătura personal cu procurorii, să vedem în statele respective care este situația, pe alocuri comisiile rogatorii nu au fost foarte clare. Este un dosar destul de complicat, fix aceeași situație e și cu dosarul generic numit „laundromat”.
Vocea Basarabiei: Dar eu îmi amintesc despre discuțiile din parlament, dle Munteanu, și vă amintiți și dvs., atunci când și SIS-ul spunea, și CNA-ul spunea, și Procuratura Anticorupție, și procurorul general, toți au spus că se știa că se fură, și nimeni nu a putut să spună clar de ce s-a permis acest furt?
Ion Munteanu: Nu vreau să comentez niște declarații pe care, în primul rând, nu le-am făcut eu, nu știu exact despre care declarații vorbiți, la care declarații vă referiți.
Vocea Basarabiei: Și dl Chetraru, și dl Gurin, eu îmi amintesc foarte bine discuțiile din parlament și toți spuneau că știau că se fură cu sacii…
Ion Munteanu: Și atunci vreți să răspund eu pentru declarațiile lui Chetraru sau ale lui Gurin?
Vocea Basarabiei: Nu, dar am în vedere…
Ion Munteanu: Eu încerc să explic situația în care azi real suntem și vă dau asigurări 100% că în momentul în care vor fi probe suficiente – toți cei care au beneficiat din această infracțiune și toți cei care au contribuit la comiterea acestei infracțiuni vor fi prezentați în fața instanței pentru a răspunde conform legii.
Vocea Basarabiei: Dar uneori se mai spune în spațiul public că trece timpul și dacă trece timpul atunci ar putea să se mai piardă din probe.
Ion Munteanu: Eu am spus și data trecută, timpul distruge cel mai bine o cauză penală, însă nu este valabil în raport cu acest dosar. Aici e chestie de timp, aici trebuie interpretate lucrurile, trebuie aranjate probele, ca volum, nu știu, aș vrea să vedeți dosarul acesta, e un birou întreg cu cauze penale. Deci e un birou întreg de volume, de asta nu e simplu, și într-însul erau implicați 7 procurori sau capacitatea totală a Procuraturii Anticorupție în raport cu astfel de dosare este de 15 procurori, 7 procurori erau implicați doar în examinarea fraudei bancare. Bine, hai un an rezistăm, hai un an și jumătate, dar nu putem ține blocați 7 procurori, că vine și alt lucru din urmă, nu credeți că s-au oprit toate infracțiunile, nu se mai comit alte infracțiuni și ne oprim toți și investigăm doar frauda bancară. Și atunci e destul de complicat să gestionezi toate situațiile de tipul acesta, sunt anumite aspecte prioritare care au fost prioritizate și ele se întâmplă.
Vocea Basarabiei: O parte din bani au fost scoși peste hotare, acolo s-au cumpărat proprietăți, acolo s-au întâmplat multe lucruri pe care iarăși le aflăm din investigațiile jurnalistice, nu e suficient nici acest lucru?
Ion Munteanu: Investigațiile jurnalistice cu siguranță nu sunt suficiente pentru ca o cauză penală să ajungă pe masa judecătorului și, în opinia mea, să fie pronunțată o sentință de condamnare. Oricare informație care este generată din exterior, ea trebuie confirmată printr-un răspuns la o comisie rogatorie, deci trebuie să fie o autoritate judiciară care confirmă sau răspunde la întrebările pe care le are statul român către autoritatea respectivă, altfel nu este posibil. Și atunci vă spuneam, sunt comisii rogatorii care pur și simplu nu se execută, nu vine răspunsul la aceste solicitări.
Vocea Basarabiei: Dar aveți o explicație de ce anumite state nu vor să reacționeze sau să răspundă la aceste solicitări?
Ion Munteanu: Cred că sunt comode pentru anumite persoane și persoanele respective, cunoscând că statele nu fac parte sau nu sunt foarte receptive la astfel de colaborări, anume în statele respective și-au concentrat activitatea criminală. Spre exemplu, Emiratele Arabe nu răspund la comisii rogatorii, Hong-Kongul nu răspunde la comisii rogatorii, dar o bună parte nu neapărat din frauda bancară, din alte dosare, arată urme directe anume în direcțiile acestea. Acum cum să intervin către autoritățile respective să-mi răspundă la comisiile rogatorii, nu ai comisii rogatorii, nu ai răspuns din partea ceea, nu ai finalitate, beneficiarul efectiv al surselor pretins sustrase ilegal, nu poți înainta în cauză penală.
Vocea Basarabiei: Bine, și aceste persoane despre care în spațiul public se vorbește mult că ar fi fost parte a acestor fărădelegi din Republica Moldova, ele reușesc să-și continue activitatea de peste hotare, reușesc să mențină legătura cu electoratul din Republica Moldova, să facă declarații politice și unii din cetățeni se întreabă pe cine să creadă: pe autoritățile care trebuie să-și facă bine treaba sau pe cei care totuși îs certați cu legea, dacă se va adeveri, și ei fac politică din alte locuri ale lumii?
Ion Munteanu: Nu știu dacă este cazul să încep a mă da cu părerea despre viziunile politice ale unora sau altora, dar eu încerc să explic niște circumstanțe reale, actuale în procesul de investigare a unei cauze penale sau a oricărei alte cauze penale. Acum ca să depășim această etapă, avem ultimele modificări ale Codului de procedură penală, care ne permite expedierea cauzei penale în judecată în lipsa învinuitului, asta ne ușurează mult lucrul. Da, sunt anumite deficiențe, dar sunt, hai să spun, acceptabile, care pot fi depășite, că până la situația respectivă, în genere, nu am fi putut înainta cu astfel de cauze penale, dacă persoana se sustrage de la organul de urmărire penală, pur și simplu cauza se suspendă, acum avem posibilitatea să le expediem în judecată. Bine, pe anumite cauze penale avem și noi întrebări, anumite persoane noi solicităm să fie anunțate în căutare, dar Interpolul ne refuză să fie anunțate în căutare, asta de-acum depășește limitele noastre. Noi, ce ține ca stat, ca organ de urmărire penală, noi asigurăm maximă eficiență și maximă dorință de a investiga cauzele penale și a expedia în judecată persoanele vinovate.
Vocea Basarabiei: Reținerea dlui Andronachi e meritul Ucrainei?
Ion Munteanu: Nu vreau să comentez cauze concrete atâta timp cât, cel puțin, nu am văzut cauza respectivă, nu am avut posibilitatea să o studiez, este o cauză în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Eu cred că va fi adoptată cea mai corectă soluție în cauza respectivă, nu pun la îndoială nicio secundă faptul respectiv. Anumite circumstanțe le cunosc, dar nu cred că e cazul să le fac publice.
Vocea Basarabiei: Pentru că acțiunile de protest au ajuns până la procuratură și pentru că se insistă ca Partidul „Șor” să fie scos în afara legii, ar exista suficiente probe ca această formațiune politică să fie scoasă în afara legii?
Ion Munteanu: Dacă nu greșesc, Partidul „Șor” are calitate procesuală de bănuit în cauza penală, care se află în gestiunea Procuraturii Anticorupție. În eventualitatea în care această cauză penală ajunge pe masa judecătorilor și partidul respectiv are calitatea de inculpat – una din sancțiuni în raport cu persoana juridică este lichidarea. Deci, în cazul în care se ajunge la așa fel de soluții, respectiv există risc de lichidare a persoanei juridice, numiți-o partid, dacă doriți.
