Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu dl Mihai Mogâldea, vicedirector al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei!
Mihai Mogâldea: Mulțumesc mult pentru invitație și deschiderea de a aborda o serie de subiecte de actualitate.
Vocea Basarabiei: Da, apropo, o să vorbim despre integrarea europeană în contextul organizării a două evenimente importante în Republica Moldova – summitul din 1 iunie, dar și adunarea cetățenilor „Moldova Europeană” din 21 mai. De fapt și 9 mai ar avea tangență, pentru că cetățenii Republicii Moldova au dat dublă semnificație acestei zile, unii sărbătoresc Ziua Victoriei, alții sărbătoresc Ziua Europei. Iată, toate evenimentele acestea țin de integrarea europeană, parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova în contextul obținerii statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și a informației care a venit de la Bruxelles că în toamnă Republica Moldova poate să înceapă negocierile pe toate capitolele pentru a ajunge țară membră a Uniunii Europene, dar pentru că în UTA Gagauz-Yeri au avut loc alegerile pentru desemnarea următorului bașcan al regiunii, propun să comentăm rezultatele acestui scrutin, candidatul Partidului „Șor”, Eugenia Guțul, și Grigore Uzun, susținut de Partidului Socialiștilor, sunt candidații care au acumulat cel mai mare număr de voturi în cadrul alegerilor. Potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, ei se vor lupta în turul doi, peste două săptămâni, pentru funcția de bașcan, pe 14 mai urmează să aibă loc al doilea tur de scrutin. Cum pot fi comentate aceste rezultate?
Mihai Mogâldea: Niște rezultate, pe de o parte, surprinzătoare prin prisma faptului că totuși avem doi candidați cu o carieră politică destul de scurtă, cu o participare limitată în scrutine atât la nivel național, cât și la cele din regiune. Dl Uzun are o anumită experiență politică, dat fiind faptul că, totuși, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova; dna Guțul a apărut din neant, dar asta nu este o surpriză pentru Partidul „Șor”, care a mai scos candidați care nu aveau experiență și, în general, nu erau cunoscuți publicului larg. Este o tactică utilizată de către acest partid corupt, finanțat din surse obscure, pentru a pune accentul nu atât pe candidat, nu atât pe faptul că acest candidat are sau nu are conexiuni și activități anterioare în regiune, dar mai degrabă pe imaginea partidului, care se proclamă a fi unul cu inițiative în domeniul social, un partid apropiat în special de oamenii vulnerabili ș.a.m.d. Deci, abordarea celor doi concurenți a fost una un pic diferită, dl Guzun a mizat mult pe susținerea lui Igor Dodon, l-am văzut pe Igor Dodon mergând practic la toate întâlnirile electorale care au avut loc și bănuiesc eu că datorită implicării lui Igor Dodon, care totuși are o susținere în regiune, i-a reușit să atingă acest scor electoral, iar pe de altă parte, dna Guțul, care nu a făcut decât să continue practic aceste acțiuni de cumpărare a alegătorilor care au fost inițiate și anterior de către Partidul „Șor” și a mers pe opțiunea de a bate din poartă în poartă și de a încerca cumva să spună oamenilor că, dacă mă veți alege pe mine, vom continua să promovăm aceleași așa-numite acțiuni de binefacere, de fapt, de cumpărare a voturilor, pe care le-a mai practicat Partidul „Șor” și în trecut, inclusiv în Găgăuzia.
E la îndemâna lui Ilan Șor să cumpere aceste voturi, inclusiv prin tot felul de inițiative de binefacere și de susținere a persoanelor sărace
Vocea Basarabiei: Și oare alegătorul s-a gândit strict doar la ziua de duminică atunci când a pus ștampila pe buletinul de vot sau la cei 4 ani care sunt oferiți ca să gestioneze treburile regiunii bașcanul?
Mihai Mogâldea: Cred că alegătorii din Găgăuzia care, de altfel, nu sunt foarte mulți la număr, dacă ne uităm la rata de participare, 57 la sută, ni s-ar părea că totuși vorbim de o participare cumva masivă la vot, mai mare decât în cadrul multor scrutine parlamentare și prezidențiale organizate anterior în Moldova, dar când ne uităm la numărul de votanți care există în regiune, vorbim totuși de 92 de mii și o cifră de 57 la sută, vorbim de un contingent de 50-60 de mii de oameni care ies la vot. Deci, însuși procesul de atragere a sprijinului popular în regiune nu este atât de complicat, dacă este un candidat care este susținut prin sume de bani impunătoare, care, evident, vin din furturi anterioare comise de către Ilan Șor, așa cum este cazul dnei Guțul, nu este atât de greu să cumperi voturile necesare pentru turul doi. Și nu mă miră faptul că dna Guțul a reușit să obțină acest sprijin de 24-25 la sută, pentru că nu vorbim despre multe voturi, e la îndemâna lui Ilan Șor să cumpere aceste voturi inclusiv prin tot felul de inițiative de binefacere și de susținere a persoanelor sărace. În același timp, evident că în cadrul acestor alegeri a contat și acest factor geopolitic, care a fost exploatat de către unii candidați, inclusiv de către dl Uzun care ajunge iată în turul doi. Prezența lui Igor Dodon la aceste întruniri vorbește despre faptul că discuțiile nu au ținut doar de regiune, discuțiile au ținut, în general, de drumul pe care se află Republica Moldova, de faptul că regiunea trebuie să-și păstreze orientarea prorusă și apropierea de Federația Rusă, de faptul că Rusia în continuare, din perspectiva dlui Dodon și a candidatului său, ar trebui să fie un partener pentru regiune, dar și pentru Republica Moldova în totalitate. Deci, acestea au fost temele care au putut să aducă un plus pentru cei doi candidați în raport cu alții care poate au deja o cunoaștere mai bună a regiunii, vin din regiune, sunt cunoscuți de către unii oameni, dar care nu reușesc iată să atingă aceste coarde destul de sensibile ale electoratului, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Ani de-a rândul, în Găgăuzia se vorbește puțin despre ajutorul oferit de partenerii occidentali și mai mult despre Federația Rusă
Vocea Basarabiei: Unii se întrebau dacă nu cumva declarația pe care a făcut-o fostul președinte Igor Dodon că-l va aduce pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în Găgăuzia ar fi influențat și ea votul alegătorilor. Credeți că chiar ar fi prins aceasta la electorat?
Mihai Mogâldea: Nu știu dacă a prins neapărat această declarație, nu știu dacă ea a fost înțeleasă în tot cuprinsul ei, mai degrabă a prins faptul că, în condițiile actuale, pentru locuitorii din regiune care în continuare susțin Federația Rusă, care în continuare cred că Federația Rusă trebuie să fie un partener pentru țara noastră transmiterea unui mesaj care se pliază pe așteptările acestor oameni a contat inclusiv în cadrul acestor alegeri. Să nu uităm că în Găgăuzia în continuare avem un grup destul de larg de oameni care susțin acțiunile Federației Ruse, inclusiv în contextul războiului din Ucraina și care sunt victime ale propagandei și dezinformării dincolo de restricțiile care au fost impuse pentru produsele informaționale din Federația Rusă în luna martie anul trecut, în Găgăuzia există alte reguli de funcționare, inclusiv a audiovizualului față de alte regiuni ale statului. Această autonomie destul de largă pe care o are regiunea permite unor surse mass-media să-și desfășoare activitatea fără restricții și acest proces de monitorizare și de sancționare a eventualelor ilegalități nu funcționează la fel cum funcționează în alte regiuni ale statului sau aici, în Chișinău. Deci, Consiliul Audiovizualului din Chișinău nu poate impune aceleași restricții pentru canalele din Găgăuzia așa cum o face aici în Republica Moldova. N-o să vedem acolo canale care evident susțin unii concurenți electorali, care susțin sau au susținut în trecut, de exemplu, pe bașcana Irina Vlah să fie sancționați pentru eventuale încălcări, nereguli admise în procesul de reflectare a evenimentelor din regiune. Acest lucru contează, în special în timpul campaniei electorale, când aceste mesaje foarte abil, de fapt, promovate, în special de Igor Dodon, dar și de alți candidați, au o priză mai mare la public și tind să facă diferența între unii candidați. În același timp, ce am observat în această campanie este faptul că în cadrul dezbaterilor electorale unii candidați au refuzat să vină, am văzut la posturile locale că s-au organizat aceste dezbateri, dar nu toată lumea a dorit să fie prezentă și asta pentru că dezbaterile nu mai sunt acel instrument decisiv pentru a stabili ordinea la numărarea voturilor, mai degrabă contează, așa cum am spus, să înțelegi bine specificul regiunii, să înțelegi ce așteptări au oamenii și să construiești niște slogane electorale bazate pe aceste așteptări. Cred că un alt element important în această campanie este că, spre deosebire de alte campanii, faptul că bașcanul actual nu a mai putut candida pentru un alt mandat a creat premisa pentru o concurență egală, ca să zicem așa, sau pornită de la același nivel între toți candidații, pentru că nici unul practic nu avea un avans destul de mare față de restul înaintea campaniei electorale și introducerea în campanie, introducerea în competiția electorală a acestor actori, precum Igor Dodon, a ajutat, evident, candidații susținuți de către aceștia să învingă, iar mesajele transmise din Federația Rusă de către artiști, cântăreți pentru candidata Partidului „Șor”, încercarea de a veni a guvernatorului Tatarstanului aici, în Republica Moldova, pentru a susține un candidat la fel demonstrează faptul că mai degrabă a contat susținerea venită din afara echipei acestor candidați, nu atât poate personalitatea lor, nu atât viziunea lor privind schimbarea lucrurilor în regiune, cât mai degrabă susținerea care vine din exterior, din partea unor personalități cunoscute și care au o anumită priză la publicul de acolo.
Vocea Basarabiei: Dar stau și mă gândesc, totuși, Irina Vlah, actualul guvernator a reușit, într-un fel, să aibă relații și cu Rusia, și cu Turcia, și cu Uniunea Europeană, și cu România, și cu Statele Unite ale Americii, lucrul acesta nu a fost convingător pentru alegător atunci când își desemnează următorul bașcan că ar trebui în fruntea regiunii să fie o persoană abilă, o persoană care totuși să poată dialoga cu toate părțile? S-a luat în calcul doar relația cu Rusia?
Mihai Mogâldea: Cred că susținerea Uniunii Europene care de altfel este cea mai mare pe cap de locuitor în Găgăuzia în raport cu alte regiuni ale țării, deci, Uniunea Europeană investește cei mai mulți bani în regiunea găgăuză raportat la cap de locuitor și, evident, ajutorul oferit de SUA au contat mai puțin în contextul acestei campanii electorale. De ce? Pentru că ani de-a rândul în Găgăuzia se vorbește puțin despre acest ajutor oferit de către partenerii occidentali și mai mult despre Federația Rusă…
Rusia investește în Moldova, inclusiv în Găgăuzia, în dezinformare, nicidecum în infrastructură
Vocea Basarabiei: Și care-i ajutorul Federației Ruse, ca să ne fie clar?
Mihai Mogâldea: Este aproape egal cu zero din punctul de vedere al beneficiilor pentru oamenii simpli, Federația Rusă nu investește în Republica Moldova în infrastructură, în drumuri, în apă și canalizare, în reparații, în modernizarea școlilor și grădinițelor, Federația Rusă investește în Republica Moldova în dezinformare, în propagandă, în centre de cultură, care iarăși trebuie să contribuie la tot ce înseamnă promovarea „lumii ruse”, inclusiv aici, în Republica Moldova, și utilizează eficient, de altfel, diferite instrumente de manipulare pentru a convinge publicul de aici că cumva Federația Rusă are un aport important la dezvoltarea din prezent a Republicii Moldova și la viitorul acestui stat. În regiunea găgăuză acest lucru a fost cultivat ani de-a rândul de către liderii locali, dar și de la nivelul guvernului central, iar Federația Rusă, dacă ne uităm la acțiunile pe care le-a desfășurat de-a lungul anilor cu referire la regiunea găgăuză, a reușit, de exemplu, prin introducerea unor excepții pentru companiile care exportă din regiunea găgăuză pe piața Federației Ruse, oferindu-le dreptul de export în perioada embargourilor anterioare sau prin invitații adresate unor lideri locali de acolo, inclusiv bașcanului Irina Vlah de a merge la Moscova și de a avea tot felul de discuții bilaterale, prin interpretări eronate a faptului că pentru regiunea găgăuză ar putea exista prețuri preferențiale la gaz, diferite față de cele pentru restul regiunilor țării…
Vocea Basarabiei: Păi și de atâtea ori șeful de la Moldovagaz, dl Ceban, a explicat că este imposibil ca regiunea să aibă alte prețuri din partea Gazprom-ului în comparație cu restul Republicii Moldova?
Mihai Mogâldea: Falsurile prind mai bine la public, iar explicațiile pe care le dăm noi ulterior și care pot părea mai stufoase și mai complicate nu ajung întotdeauna la publicul-țintă, la oamenii care sunt vizați de aceste decizii, pentru ei este mai ușor să consume aceste informații care, apropo, vin de la niște oameni pe care îi cunosc destul de bine, sunt oameni din regiune, sunt primari, lideri locali, sunt cei care pot comunica mai eficient cu ei. Noi, cei de aici de la Chișinău care avem totuși un cuvânt de spus pe aceste decizii, care suntem liderii anumitor companii sau instituții guvernamentale, nu suntem atât de credibili pentru ei, mai credibili sunt acei lideri locali care știu să utilizeze aceste mesaje pentru a construi aceste sentimente de susținere, de suport pentru Federația Rusă, iar misiunea noastră este mai complicată, pentru că noi, pe lângă faptul că trebuie să venim cu niște mesaje pentru oamenii de acolo, trebuie și să demontăm falsuri, trebuie și să clădim această încredere, care de-a lungul timpului a fost pur și simplu afectată de lipsa de interes din partea politicienilor de la Chișinău de a dezvolta anumite campanii de informare, de a merge în regiune, de a comunica cu oamenii de acolo. Deci, misiunea noastră este mult mai complicată, pentru că noi trebuie să cultivăm o încredere care a lipsit de-a lungul anilor pentru partidele proeuropene de aici din Republica Moldova pentru liderii și oamenii integri proeuropeni care încearcă să-și aducă contribuția la integrarea Republicii Moldova în UE, pe când cei de acolo nu trebuie decât să construiască pe o bază solidă de dezinformare, de falsuri, de propagandă rusă, cu unele mesaje care se pliază perfect pe ceea ce a reușit Federația Rusă să introducă în regiune în ultimii 30 de ani.
