VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

AUDIO/Radu Carp: România este cel mai eficient avocat al Republicii Moldova în demersul său de integrare europeană

„A abandona R. Moldova și a o lăsa să sufere în această criză este egal cu a hotărî că Europa nu mai este fidelă valorilor și vocației sale”. O declarație în acest sens a fost făcută de președintele francez, Emmanuel Macron, la cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova de la Paris. Astfel, președintele francez a anunțat că R. Moldova va primi un ajutor financiar în valoare de peste 100 milioane de euro pentru refugiați și pentru a permite accesul refugiaților la învățământ și mâncare. Două milioane de euro sunt mobilizate pentru a ajuta reformele publice în materie de energie. Situația de criză în care se află R. Moldova nu va afecta în niciun fel proiectele pe termen mediu și de aceea Agenția de Dezvoltare va investi 85 de milioane de euro în materie de energie și altele”, a mai subliniat președintele francez. Valentina Ursu a discutat cu politologul român Radu Carp.

Radu Carp: Dacă România nu ar fi insistat pentru continuarea eforturilor pe această platformă, probabil că nu am fi asistat la această conferință, pentru că noi vorbim de țări - Franța și Germania -, care sunt foarte implicate în ceea ce privește situația, în general, în Europa și războiul din Ucraina, însă faptul că România de mai bine de 10 ani este un avocat al Republicii Moldova la Bruxelles, astăzi dă roade. Prima dată s-a întâmplat în 2011-2012, când România a inițiat acest Grup de prieteni ai Republicii Moldova la Bruxelles, foarte activ de la bun început, iar această platformă eu o văd ca o continuare firească a acelei inițiative. Or, faptul că timp de 10 ani, începând cu 2012, România a reușit să țină cap de afiș Republica Moldova la Bruxelles este o performanță în sine și o recunoaștere a faptului că România este cel mai eficient avocat și cel mai indicat avocat al Republicii Moldova în demersul său de integrare europeană.

Vocea Basarabiei: Dl Bogdan Aurescu a spus că Republica Moldova ar avea nevoie de granturi acum, nu de împrumuturi, pentru a cumpăra, în primul rând, energie de pe piață.

Radu Carp: Așa este.

Vocea Basarabiei: E disponibilă această platformă și, în general, Uniunea Europeană să ofere granturi, și nu împrumuturi Republicii Moldova?

Radu Carp: Problema este că România are o capacitate energetică limitată și, mai ales, limitată de condițiile naturale, în sensul că anul acesta a fost o secetă fără precedent și foarte prelungită, ceea ce a făcut ca hidroenergia să fie într-o cantitate mai mică. Cu toate acestea, România, începând din luna septembrie, a acționat foarte eficient în a oferi energie Republicii Moldova, sigur, la un anumit preț, pentru că nu se poate oferi gratuit. Și atunci, România oferă această energie cu prețurile de pe piața spot, nu are cum să ofere un preț preferențial și, evident, este nevoie ca și Republica Moldova să poată avea de unde să plătească această energie, care, de fapt, în momentul de față este singura alternativă. Ucraina nu mai poate să exporte energie în Republica Moldova de niciun fel, singurul lucru pe care îl poate face Ucraina în momentul de față este să ofere în continuare înmagazinarea de gaz, dar este o operațiune riscantă dată fiind amploarea războiul pe teritoriul întregii Ucraine. În momentul de față, singura ofertă este cea a României, iar România nu numai că asigură energia necesară, dar asigură, după cum vedem, și sursa de finanțare pentru plata acestui import de energie din partea Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Și tocmai această ofertă care vine deja de peste Prut sau din Vest are nevoie de asistență financiară necesară pentru a fi achiziționat gazul, electricitatea și banii sunt destul de mulți, în buget bani nu sunt tocmai atât de mulți.

Radu Carp: În momentul de față, tot datorită eforturilor României, Republica Moldova este conectată la piața energetică europeană, în ceea ce privește energia electrică, chiar a fost difuzat un interviu în presa românească al unui consilier pe probleme de energie al dnei Maia Sandu, care a spus că a fost o operațiune riscantă atunci când s-a făcut în luna august a acestui an, dar totuși a fost o operațiune de succes și din momentul în care Republica Moldova nu mai face parte dintr-o zonă gri – deconectată de Rusia, dar neconectată la Europa –, din momentul în care există această conectare cu sistemul european, atunci și transportul energiei se poate face mai ușor. Sigur, e nevoie și de investiții pentru a facilita acest gen de transport, neglijat atâția ani, dar faptul că s-a făcut rapid conexiunea în august și că în luna octombrie deja au fost primele cantități masive, fiindcă și în trecut erau, dar vorbim de cantități foarte mari de energie electrică, care au fost oferite Republicii Moldova, arată că a existat și există voință politică suficientă pe ambele maluri ale Prutului.

Vocea Basarabiei: Și acum au dreptate unii deputați din majoritatea din legislativ care spun că Republica Moldova ar trebui să-i spună „adio” Gazprom-ului?

Radu Carp: E dificil a rezolva aceste probleme dintr-odată în condițiile în care guvernele succesive de la Chișinău nu au făcut nimic pentru a diversifica oferta și au adâncit practic dependența totală de gazul rusesc, dar experiența ultimelor luni, mai ales de când a început războiul din Ucraina, arată că această dependență poate fi redusă într-un termen foarte scurt și cred că și Republica Moldova s-a angajat deja pe acest drum, am înțeles că au fost discuții destul de eficiente cu Azerbaidjan pentru acest gen de livrări. Republica Moldova are o problemă – în primul rând, de unde poate să obțină gazul necesar, în al doilea rând, faptul că operatorul său de gaz în mare parte este, de fapt, oferta Gazprom și atunci poate manevra, poate stabili prețul oricum dorește. E o mare problemă și a fost o problemă de securitate națională – cum a fost posibil ca Gazprom să dețină majoritatea acțiunilor în operatorul moldovenesc?

Vocea Basarabiei: După reducerea în jumătate a exporturilor de gaze naturale de către Gazprom, cei de la Tiraspol au mers în Federația Rusă, exponenții așa-ziselor autorități de acolo au mers în capitala Federației Ruse și au deplâns situația, învinuind Chișinăul. Cum ar trebui să reacționeze demnitarii de la guvernare?

Radu Carp: Este o dispută mai veche între Chișinău și Tiraspol pe teme de energie, o chestiune care a fost, iarăși, neglijată ani de zile de diferite guvernări, care nu au dorit nici să aibă un sistem integrat cu Tiraspolul și nici să aibă un sistem care să asigure necesitățile de bază ale cetățenilor din Republica Moldova. Și atunci, evident, gazul și energia au constituit întotdeauna elemente de șantaj din partea Federației Ruse. În momentul de față, însă, cred că cei de la Tiraspol au realizat că nu pot să se orienteze exclusiv către Moscova, au realizat că, în condițiile actualului război, integrarea europeană este singura variantă și pentru Chișinău, dar și pentru Tiraspol. Sigur că nu pot fi făcuți pași uriași în această direcție, dar cred că începutul este deja bun, în sensul că Rusia nu mai poate să asigure o piață de desfacere industriei regimului transnistrean și, atunci, acesta se orientează și spre alte zone. Cred că va fi o mare provocare pentru guvernul de la Chișinău să continue pe calea integrării europene, să-i convingă pe transnistreni de avantajele acestei forme de cooperare și, mai mult, să-i convingă de faptul că aceasta este singura alternativă, iar promisiunile Rusiei nu au și nu vor avea acoperire.

Vocea Basarabiei: Pentru că această reuniune de la Paris a avut loc în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu atâtea provocări majore de ordin energetic, economic, umanitar pe fondul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, securitatea Republicii Moldova acum sub care umbrelă este asigurată?

Radu Carp: Neutralitatea Republicii Moldova este o ficțiune, în sensul că neutralitate fără o politică de asigurare a securității, a apărării unei țări este un nonsens. Toate țările neutre din Europa nu au făcut altceva decât să investească mult mai mult decât alte țări în tot ceea ce înseamnă sistemul lor de apărare. Suedia, Finlanda, Austria, Elveția sunt țări care și-au proclamat neutralitatea în diverse contexte, dar au avut o politică sustenabilă și pe termen lung de înarmare. Republica Moldova nu se află în această situație și trebuie să decidă dacă dorește să păstreze neutralitatea, atunci este obligatoriu să ia exemplul acestor țări și să se înarmeze rapid, dacă nu dorește să meargă în această direcție și dorește să încerce cumva să schimbe acest statut din Constituție, dar ceea ce este mai greu, la fel este vorba de necesitatea de a-și asigura propria apărare. Vedem, Republica Moldova este într-o zonă foarte precară din punctul de vedere al aspectului de securitate. O țară care nu este înarmată poate fi văzută uneori ca fiind o victimă sigură și Republica Moldova nu poate risca să aibă în continuare aceeași imagine, repet, în condițiile unui spațiu geografic din ce în ce mai dificil.

Vocea Basarabiei: Bine, dar acest statut de neutralitate este considerat unul avantajos pentru Republica Moldova în încercarea de a soluționa problema transnistreană și ca nu cumva să se încingă și mai mult spiritele la Comrat sau peste Nistru?

Radu Carp: S-a văzut foarte clar din ‘91 încoace că cele două probleme au o evoluție distinctă. Faptul că Republica Moldova este neutră nu a avut niciun fel de consecințe asupra evoluțiilor din Transnistria, ele au fost independente, ele au fost dictate de direcția de politică stabilită la Moscova, niciodată Chișinăul nu a reușit să impună acest argument al neutralității în momente mai sensibile în relația cu Tiraspolul. Sigur că actualii lideri de la Tiraspol sunt într-o situație foarte convenabilă din acest punct de vedere, pentru că știu că orice s-ar întâmpla Republica Moldova nu va avea o reacție, să zicem, militară pe măsură, dar, repet, chestiunea trebuie decuplată. Deci, aici cred că problema asigurării apărării și securității Republicii Moldova trebuie decuplată de orice fel de considerație legată de Găgăuzia, Transnistria ș.a.m.d., trebuie privită intrinsec.

Vocea Basarabiei: Atunci apar mai multe partide, care zic că se situează pe eșichierul de centru-dreapta și ele vorbesc strict doar despre integrarea europeană. Nu ar umbri, într-un fel, calitatea actului guvernării, dacă aceste partide al lui Ion Ceban, primarul de Chișinău, iată, PDM-ul, care și-a schimbat acum denumirea partidului și s-a transformat în partidul democrației sociale europene, nu vor lua mai mult din bazinul electoral al PAS-ului, partid aflat la guvernare?

Radu Carp: În momentul de față, opoziția din Republica Moldova are o problemă fundamentală, și anume: s-a descoperit în ultima perioadă că nu era vorba doar de niște legături sentimentale cu Moscova, ci era vorba de niște fire foarte concrete din punct de vedere economic, financiar. Deci, exista o dependență foarte clară de Moscova prin diferite canale, care au fost dezvăluite și, ce e mai important, nu au fost negate de cei care le-au reprezentat, mă refer la domnii Șor și Dodon. Iar în momentul de față, orice partid de opoziție din Republica Moldova trebuie să explice electoratului această chestiune, dacă are de gând să continue această politică de răspuns la stimulul numit Kremlin sau dorește să acționeze în serviciul cetățenilor din Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Și PD-ul, care și-a schimbat denumirea?

Radu Carp: Partidul Democrat și-a schimbat denumirea, și-a adăugat particula „european”. Asta îmi aduce aminte de mai multe încercări ale unor partide din Republica Moldova de a adăuga particula „european” sau de a copia chiar nume ale unor partide europene pentru a se arăta mai europeni decât europenii. Problema nu este de denumire, problema este legată de dl Plahotniuc. Atâta vreme cât procurorul general al Republicii Moldova spune că „nu știm unde se află dl Plahotniuc” și câtă vreme el nu a răspuns pentru faptele sale, nu a dat înapoi prejudiciul care a fost cauzat și care a fost constatat, atâta vreme cât Partidul Democrat nu a clarificat public relația cu dl Plahotniuc, lucrurile nu pot să continue. Un partid matur are și obligația de a se raporta critic sau laudativ, depinde cum văd ei situația la predecesori, adică e tot același partid.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.