VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Steven Fisher, ambasador: Mulțumesc poporului pentru ospitalitate și prietenie. Multe țări din lume sunt alături de Moldova în acest moment

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom discuta cu un oaspete mult așteptat, Excelența Sa Steven Fisher, care este Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova. Marea Britanie a anunțat o contribuție în valoare de 9 milioane de lire sterline în cadrul „Platformei de sprijin pentru Republica Moldova”. Acest ajutor financiar va contribui la livrarea rezultatelor tangibile în mai multe domenii, precum reducerea sărăciei, infrastructura, asigurarea securității energetice, egalitatea de gen și reziliența la schimbările climatice. În acest fel, Marea Britanie transmite un mesaj clar, este hotărâtă și unită în a se asigura că Moldova poate rezista cu succes eforturilor Federației Ruse și ale reprezentanților săi de a-i distruge democrația și de a-i fura suveranitatea, Marea Britanie este bucuroasă să colaboreze cu Moldova alături de alți donatori. O să vorbim despre cooperarea bilaterală dintre Chișinău și Londra, o să vorbim despre cum a fost acest mandat de șef al misiunii diplomatice în Republica Moldova cu dl ambasador. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei, dle ambasador, și vă mulțumim foarte mult pentru această prezență!

Steven Fisher: Mă bucur foarte mult să fiu aici. Mulțumesc! Bine v-am găsit!

Vocea Basarabiei: Cum era Republica Moldova atunci când ați început misiunea diplomatică la Chișinău și cum este astăzi, sunt deosebiri, sunt asemănări, pe ce ați insista mai mult?

Steven Fisher: Aș spune că țara rămâne țară, dar, politic vorbind, s-a schimbat tare mult în acești 4 ani. Când am ajuns aici, am ajuns în anul 2019, după cum știți, acela a fost un an tare greu pentru țară…

Vocea Basarabiei: S-a schimbat regimul atunci.

Steven Fisher: Regimul s-a schimbat și într-un moment au fost două guverne, să spunem așa, în același timp. Deci a fost un an cu crize politice, dar după asta am văzut o transformare, politic vorbind, cu alegerile prezidențiale din 2020 foarte importante și cele parlamentare din 2021. Și aceste evenimente, politic vorbind, au schimbat țara, și după asta un alt eveniment care, fără îndoială, a schimbat situația a fost începutul războiului [din Ucraina] în februarie anul trecut. Eu cred că, în primul rând, după alegerile prezidențiale, parlamentare și începutul războiului lumea și-a dat seama că există țara care se numește Republica Moldova și amenințările care există la adresa securității. Deci, situația este transformată și evenimentul pe care l-ați menționat – „Platforma de sprijin pentru Republica Moldova” – este dovada că multe țări din lume sunt împreună alături de Republica Moldova în acest moment, ceea ce nu a fost în cazul anului 2019.

Vocea Basarabiei: Și astăzi se cunoaște mai mult despre Republica Moldova pe plan extern?

Steven Fisher: Da, foarte mult. În cazul nostru, cred că da. Nu pot vorbi din partea altor țări, dar în ceea ce privește guvernul britanic cred că cunoașterea Republicii Moldova s-a ridicat tare mult.

Vocea Basarabiei: În acești 4 ani ați văzut multe, ați aflat despre multe, ați spus și dvs. că au fost provocări și riscuri mari pe care trebuia autoritățile să le anticipeze sau să se mobilizeze ca să poată să le depășească, ca cetățenii să nu simtă povara acestor probleme. În opinia dvs., care ar fi 3, 4 probleme mai importante pentru țară și pentru cetățenii acestui stat și poate cum ar trebui să fie rezolvate, de cine depinde soluționarea problemelor în această țară?

Steven Fisher: Aș spune că problemele cele mai importante sunt: sărăcia, problemele economice și securitatea. E vorba de dezinformare din partea Rusiei sau reprezentanța Rusiei în țară, problemele transnistrene trebuie rezolvate, sunt problemele cele mai grele.

Vocea Basarabiei: Poate Moldova de una singură să rezolve o parte din aceste probleme?

Steven Fisher: Cred că în mare parte Moldova trebuie să fie lider în rezolvarea acestor probleme, dar, evident, Republica Moldova astăzi primește ajutor, primește sprijin din partea multor țări ale lumii și, sincer vorbind, mai ales din partea Uniunii Europene. Pentru că, după cum știți, Uniunea Europeană a dat un semnal foarte pozitiv anul trecut și poate că la sfârșitul acestui an va oferi un alt semnal pozitiv țării. Deci, cred că dacă mă întrebați – de unde vine ajutor mai important pentru Republica Moldova? -, aș spune că din partea Uniunii Europene și sunt mai multe țări care oferă sprijin Republicii Moldova, inclusiv Marea Britanie.

Cele mai mari probleme ale R. Moldova sunt: sărăcia, dezinformarea, cele din domeniul securității și cele economice

Vocea Basarabiei: Care nu mai este țară membră a Uniunii Europene după ieșirea din UE.

Steven Fisher: Așa este.

Vocea Basarabiei: Cunoaștem bine Brexit-ul și decizia pe care au luat-o cetățenii țării dvs., dar iată că acest sprijin din partea autorităților Londrei continuă să vină pentru Republica Moldova, țară care aspiră să devină membru al Uniunii Europene. Acum, într-adevăr, se așteaptă această decizie a Bruxelles-ului referitoare la începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dar despre ce se vorbește foarte des în Republica Moldova? Că ar exista influență din exterior și unii fac trimitere la influența din partea Federației Ruse, alții spun că totuși trebuie să se ia în calcul că există o influență și din partea Occidentului. În opinia dvs., cine și cum influențează realitățile de aici, din Republica Moldova?

Steven Fisher: Depinde. Sunt moldoveni care sunt influențați de diverse surse, depinde de persoane, depinde de comunitate, depinde de punctul de vedere politic, ca de exemplu, cum am spus, Uniunea Europeană și statele membre ale Uniunii Europene și alte țări, de exemplu, țara mea, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Japonia, Australia, sunt diverse țări, care, putem să spunem așa, au influență, dar este o influență voluntară, este o influență pe care guvernul și majoritatea poporului moldovean o vor. Nici nu este o influență, este un obiectiv, un scop al guvernului moldovean aderarea la Uniunea Europeană și de a construi relații mai strânse cu țările din Vest. Deci, dacă o țară din Vest are influență asupra Moldovei, cred că nu este un lucru negativ, ci este un semn de parteneriat între țările respective.

Vocea Basarabiei: Și influența Rusiei aici, în Republica Moldova, dvs. astăzi cum ați defini-o?

Steven Fisher: Am văzut că reprezentanți de înalt nivel ai Federației Ruse au vorbit public mai des și mai agresiv împotriva Republicii Moldova. Nu știu dacă acest discurs al Kremlinului împotriva Republicii Moldova are influență sau nu, depinde de persoană, depinde de punctul de vedere politic pe care îl împărtășește persoana respectivă, dar diverse declarații din partea reprezentanților Kremlinului au fost agresive și au fost sub formă de amenințări împotriva poporului Republicii Moldova. Deci, poate că are influență negativă, poate că are influență pozitivă, depinde de punctul de vedere.

Diverse declarații din partea reprezentanților Kremlinului au fost agresive și au fost sub formă de amenințări împotriva poporului Republicii Moldova

Vocea Basarabiei: Una dintre vulnerabilitățile Republicii Moldova este securitatea, inclusiv din cauza războiului Rusiei în Ucraina, acum un an ministrul pentru Europa al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord declara la Chișinău: „Marea Britanie este deschisă și entuziastă privind o cooperare mai profundă în domeniul securității și apărării cu Republica Moldova”. Ce ne puteți spune dvs., dle ambasador, despre umbrela de securitate a Republicii Moldova și pe ce s-ar baza o cooperare de securitate bilaterală mai profundă între Marea Britanie și Republica Moldova?

Steven Fisher: Aș începe spunând că cea mai importantă contribuție britanică la securitatea Republicii Moldova este sprijinul nostru pentru Ucraina, care va continua atâta timp cât o să fie necesar, până la sfârșitul războiului. Ajutând Ucrainei să se apere, contribuim și la securitatea Republicii Moldova. Vorbind despre Republica Moldova, după cum știți, în Moldova este același război hibrid, deci este rațional să ajutăm și Republica Moldova în același timp când sprijinim Ucraina. Sprijinim în diverse forme Republica Moldova, suntem implicați în lupta împotriva dezinformării, de exemplu, susținem Republica Moldova în acest domeniu, vorbesc despre acest nou Centru de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

Cea mai importantă contribuție britanică la securitatea Republicii Moldova este sprijinul nostru pentru Ucraina

Vocea Basarabiei: Pe care îl va conduce dna Revenco, fosta ministră de interne…

Steven Fisher: Da. Dna Revenco a vizitat Marea Britanie săptămâna curentă în acest context. Deci este un domeniu în care ajutăm Republica Moldova, în ceea ce privește Armata Națională oferim expertiză, training mai mult decât în trecut, am început cu această asistență acum mulți ani, am avut un atașat militar aici timp de 5-6 ani și înainte de asta am început, deci nu este ceva nou, dar evident că în noul context, după începutul războiului am intensificat acest training și schimb de expertiză. Și ați făcut referință la vizita de anul trecut la Ministerul Apărării britanic, și după această vizită am intensificat volumul de asistență.

Vocea Basarabiei: Armata Națională a Republicii Moldova trebuie modernizată, despre acest lucru anunță și autoritățile, inclusiv din considerentul că Republica Moldova mai rămâne a fi o țară săracă nu are suficienți bani ca să-i direcționeze către bugetul Armatei Naționale, dar sprijinul care vine din exterior este unul de un real folos, inclusiv cel pe care îl oferă Marea Britanie pentru modernizare. Modernizare, asta înseamnă că și Republica Moldova ar trebui să își asigure cetățenii că pot fi protejați?

Steven Fisher: Da.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați fost preocupat de situația din stânga Nistrului și până a veni în Republica Moldova, dar mai cu seamă de când ați început mandatul în 2019 și până în prezent chiar țineți în vizor, să zic așa, situația din stânga Nistrului. Ce părere aveți despre existența acestei regiuni separatiste? Credeți că s-ar putea totuși acum să se vorbească despre un termen clar când ar putea să fie rezolvată problema transnistreană?

Steven Fisher: Este o problemă îngrijorătoare pentru întreaga Europă, mai ales pentru Republica Moldova, dar noi, Marea Britanie, vrem să fim de folos în rezolvarea diverselor conflicte înghețate din regiune, inclusiv conflictul transnistrean. Nu știu dacă vom vedea soluția în scurt timp sau într-un timp mai lung, dar sunt sigur că la un moment dat situația poate fi rezolvată pașnic și într-un mod sustenabil. Cred că situația actuală nu este sustenabilă, spun despre situația din Transnistria că nu este sustenabilă. Deci sunt două chestiuni – când și cum va fi rezolvată problema. Eu nu am răspunsuri precise, evident, dar cred că trebuie rezolvat conflictul. De ce? Pentru că în Transnistria sunt 350 de mii de cetățeni moldoveni, care trăiesc într-o situație unde drepturile omului nu sunt respectate absolut, sărăcia este o problemă chiar mai mare decât pe malul drept al Republicii Moldova, dar problema principală este că nu există libertate, nu există democrație, nu există protejare a drepturilor omului. Evident, altă problemă este prezența ilegală a forțelor militare ruse. Eu întreb: până când va exista acest Grup operativ de forțe ruse? Toată lumea știe că nu sunt ruși, sunt transnistreni, adică sunt moldoveni. OK, poate că au pașaport rusesc, dar majoritatea sunt cetățeni moldoveni și majoritatea fac acest serviciu, această muncă pentru bani, pentru a-și susține familiile lor. Evident, dacă ar exista locuri de muncă mai atractive în alte domenii, probabil majoritatea vor părăsi armata rusă, pentru că ea nu este armată rusă, este o armată hibridă, între transnistreană și rusă.

Vocea Basarabiei: Și aceasta e o mare problemă, cum se vor reprofila aceste cadre, acești oameni. În caz că se rezolvă politic această problemă transnistreană, atunci ei ar trebui să fie angajați în câmpul muncii, unde să presteze alte servicii, pentru că e nevoie de o zonă demilitarizată.

Steven Fisher: Da, dar înainte de a rezolva politic problema, eu nu văd cum Federația Rusă poate menține o armată de 1.500 de persoane acolo cu doar 30 de ruși și 1.470 de moldoveni.

Vocea Basarabiei: E o observație bună. Acolo mai este și depozitul de Cobasna, unde ar fi stocate peste 20 de mii de tone de muniții și e o mare problemă.

Steven Fisher: Este un dezastru din diverse motive, mai ales pentru cei care locuiesc acolo, pentru Moldova este un dezastru în mediul ambiental. Cred că toate se vor rezolva într-un moment, probabil când Cobasna, armata rusă, rezoluția politică a situației probabil vor veni împreună, în acest moment situația economică, relațiile economice între cele două maluri ale Nistrului se schimbă în mod pozitiv.

Vocea Basarabiei: Se schimbă, pentru că și din regiunea transnistreană mărfurile sunt exportate preponderent pe piața Uniunii Europene. În Constituția Republicii Moldova există un articol care prevede neutralitatea Republicii Moldova, articolul 11, dar de la proclamarea independenței și până astăzi această neutralitate nu e respectată, este încălcată. Ce părere aveți dvs. despre acest statut de neutralitate?

Steven Fisher: Este parțial respectată, pentru că este respectată de majoritatea țărilor lumii, doar o țară nu o respectă.

Vocea Basarabiei: Și această țară este Federația Rusă?

Steven Fisher: Da! Noi, Marea Britanie, respectăm sută la sută acest articol al Constituției Republicii Moldova, dar eu sunt de acord cu Guvernul de la Chișinău, cu dl ministru al apărării, dl ministru de externe și dna președinte, cu toții au spus că fiind o țară neutră, nu înseamnă că trebuie să rămână vulnerabilă, fără autoapărare. Deci, suntem sută la sută de acord cu dreptul Republicii Moldova să dezvolte Armata Națională, modernizarea Armatei Naționale pentru a-și autoapăra țara. Așa este situația, Marea Britanie în comun cu alte țări prietene ale Republicii Moldova încercăm să facem partea noastră de muncă.

Vocea Basarabiei: Se vorbește mult și nu doar se vorbește, dar vine și această asistență din partea partenerilor occidentali ca să se modernizeze Republica Moldova, ca să fie implementate mai multe proiecte și dacă se va deschide capitolul de negocieri, atunci probabil vor veni aceste fonduri de pre-aderare și situația ar putea să se îmbunătățească și, în primul rând, condițiile de trai ale cetățenilor. Se crede că e o șansă istorică, dar și din moment ce s-a spus că 2030 ar trebui să fie anul când Republica Moldova să ajungă să facă parte din Uniunea Europeană, să vă întreb pe dvs. – credeți că e suficient să vorbim despre 7 ani ca Republica Moldova să poată să ajungă țară membră a UE?

Steven Fisher: Eu cred că trebuie să fie posibil. Poate că ar fi greu de a ajunge așa departe în doar 7 ani, dar eu nu văd de ce nu ar fi posibil. Știu că guvernul actual în țară este bine organizat, ceea este o prioritate importantă pentru ei, cei de la guvern. Deci, poate că este posibil, poate că nu, eu nu știu, important este faptul că majoritatea au votat pentru acest lucru. Dacă ne gândim la rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare, am menționat, au fost un vot în favoarea relațiilor mai strânse cu Europa, adică aderarea la Uniunea Europeană. Deci, mandat democratic există, voința politică a guvernului există, eu nu văd de ce ei n-ar putea să facă acest lucru în 7 ani. Eu sunt optimist, eu cred că este posibil.

Unirea este, după părerea mea, un concept care nu este susținut de către majoritatea populației nici în România, nici în Republica Moldova

Vocea Basarabiei: Dar în spațiul public sunt foarte multe declarații de felul că, decât să așteptăm atât de mult timp până ne integrăm în Uniunea Europeană, și nu se știe clar dacă vom adera, poate e mai bine să ne unim cu România și se rezolvă problema aducerii Moldovei în spațiul euroatlantic. Ce părere aveți dvs. despre aceste declarații care se fac, că mai degrabă unirea ar fi colacul de salvare pentru Moldova decât integrarea europeană?

Steven Fisher: Unirea este, după părerea mea, un concept care nu este susținut de către majoritatea populației nici în România, nici în Republica Moldova și nu am auzit nicio personalitate politică de înalt nivel vorbind despre unire. De fapt, sondajele de opinie arată că majoritatea moldovenilor nu susțin această idee, sunt care susțin, dar nu majoritatea.

Vocea Basarabiei: Majoritatea sunt pentru integrarea europeană, dar cercetările sociologice arată că în jur de 30 la sută din cetățeni și-ar această unire a Republicii Moldova cu România, mai cu seamă că aproape un milion de cetățeni ar avea pașaport românesc.

Steven Fisher: Ambele cifre sunt importante, cei cu pașaport românesc, dar mai ales cei 30 la sută, dacă este așa, care susțin ideea unirii, dar 70 la sută nu vor unirea și în democrație 70 este mai mult decât 30, ca în matematică. Deci, eu nu cred că este o idee de formă aparte a discursului politic importantă astăzi în Republica Moldova, poate că greșesc, dar nu văd ca ceva important în acest moment.

Vocea Basarabiei: Dar așa sau altfel, dacă în 2030 Republica Moldova ajunge să fie țară membră a Uniunii Europene, se scoate hotarul de la Prut, pentru că se vor regăsi cele două state în spațiul Uniunii Europene?

Steven Fisher: Exact! Este o formă de unire mai amplă.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.