VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Doina Gherman: România ne va acorda asistență financiară pentru a putea implementa în fiecare localitate câte un proiect „Sat European”

Vocea Basarabiei: Astăzi, în cadrul acestei ediții a „Punctelor de reflecție” vom vorbi despre parcursul european al Republicii Moldova. Reamintim, încă în vară Republica Moldova a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, cât de important este ca autoritățile, dar și cetățenii să sprijine acest parcurs european, să facă tema pentru acasă, iar tema pentru acasă nu e una ușoară, trebuie implementate reforme și aceste reforme trebuie să dea și rezultate. Despre parcursul european și despre situația la zi în țară vom vorbi astăzi cu deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, partid aflat la guvernare, cu 63 de mandate în Parlamentul Republicii Moldova, dna Doina Gherman, președinta Comisiei pentru politică externă și integrare europeană. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei!

Doina Gherman:Vă mulțumesc pentru invitație!

Vocea Basarabiei: În această săptămână a avut loc și ședința Comisiei pentru Integrare Europeană, prezidată de către șefa statului. Să ne povestiți dvs. mai multe. Totuși, unde se situează astăzi Republica Moldova, cel puțin în raport cu Ucraina, pentru că ambele state au obținut în același timp acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și acum se consideră că Ucraina ar fi făcut pași mai siguri spre a obține, cel puțin pentru moment, permisiunea de a începe negocierea pe capitole, pentru că a fi negociate capitole e un lucru mare și mult de făcut. E adevărat că Ucraina este înaintea Republicii Moldova?

Doina Gherman:Haideți să începem cu începutul, mai ales că suntem la început de an 2023. De altfel, vreau să doresc tuturor cetățenilor la mulți ani și un an bun, un an mai prosper, un an cu pace, asta este acum cel mai important pentru noi. Și dacă suntem la început de an, acum este timpul când ne stabilim toate prioritățile. Dacă vorbim de integrarea europeană, atunci în mod sigur putem afirma că pentru anul 2023 integrarea europeană este și rămâne prioritatea zero. În anul 2023, Republica Moldova este mai aproape de Uniunea Europeană decât a fost vreodată. Și noi, la nivel de conducere a țării, la nivel de parlament, la nivel de guvern și de președinție, ne-am angajat ferm în acest proces, tocmai de asta a și fost organizată ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, prezidată și condusă de dna președintă Maia Sandu. Vreau să menționez că această comisie este una extrem de reprezentativă și echitabilă, având ca și membri, dincolo de parlamentari, miniștri, sunt și reprezentanți ai societății civile, dar și reprezentanți ai instituțiilor nemijlocit implicate în acest proces și, nu în ultimul rând, și dna Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei. De aceea, noi considerăm că proiectul de țară integrarea europeană este absolut important pentru toată lumea – de la nord la sud și de la est la vest. Este un proces nu simplu, după cum ați spus, pentru că, dincolo de cele nouă recomandări venite sau formulate în opinia Comisiei Europene, sunt lucruri care trebuie făcute în ani și mult mai larg decât Planul de acțiuni pe care îl avem noi în urma opiniei Comisiei Europene.

Vocea Basarabiei: Dar unii spun că acest război pe care l-a pornit Rusia în Ucraina ar fi favorizat aceste împrejurări favorabile ca ambele state să insiste pe lângă Comisia Europeană, pe lângă instituțiile de la Bruxelles ca să li se ofere o perspectivă clară de aderare, pentru că despre această perspectivă spuneau și înainte, că ea e valabilă pentru toate țările care vor să devină membre ale Uniunii Europene, doar că contează viteza și, mai ales, în cât timp pot să ajungă țări membre ale UE, pentru că, dacă ne uităm la alte experiențe, și zeci de ani se negociază aderarea, și nu se obține acest statut de țară membră a UE. Este adevărat că acest război pe care l-a pornit Vladimir Putin împotriva Ucrainei a favorizat, într-un fel, obținerea acestui statut?

Doina Gherman:Noi întotdeauna am spus că contextul a fost unul cumva tragic și dramatic, dar a fost o fereastră de oportunitate pe care noi am prins-o fiind în această perioadă la guvernare, dar asta nu înseamnă că dacă ar fi fost altcineva la guvernare lucrul acesta se întâmpla.

Vocea Basarabiei: Aveți în vedere altă culoare politică?

Doina Gherman:Evident. Pentru că chiar și pentru noi, când am venit la guvernare, să știți că scenariul cel mai optimist pentru noi era cumva că, probabil, la sfârșitul mandatului vom încerca să formulăm cererea de aderare. Noi eram cumva optimiști că finalul acestui mandat va culmina cu o cerere de aderare, dar iată că lucrurile s-au întâmplat mult mai repede și asta este evident că s-a întâmplat, în primul rând, datorită președintei țării și guvernării clar proeuropene, care arată determinare în fiecare zi în proces.

Vocea Basarabiei: Și astăzi și dna Maia Sandu, dar deja și reprezentanții partidului de guvernare spun că Republica Moldova poate să adere la UE până în 2030, asta ar fi 7 ani în față, iar pe de altă parte, eu revin la întrebarea inițială – Republica Moldova înregistrează aceleași rezultate sau rezultate mai slabe decât Ucraina în aplicarea legislației europene și a tot ceea ce înseamnă conformare?...

Doina Gherman:Uitați-vă, pentru că lucrurile cumva sunt separate, noi, la momentul actual, suntem în plină implementare a celor nouă recomandări. Dacă vorbim de cele nouă recomandări, două treimi din ele deja sunt implementate, iar termenul pentru a prezenta această temă de acasă pentru Republica Moldova este 1 iunie. Respectiv suntem în termen perfect legal, conform Planului de acțiuni până la 31 decembrie, absolut toate proiectele au fost aprobate și votate în prima și a doua lectură de parlament, începând cu proiectele care vin din justiție, dar și capacitarea instituțiilor statului în domeniul drepturilor omului, mă refer aici la instituția Ombudsmanului, Consiliul de egalitate și nediscriminare, inclusiv fortificarea și implementarea prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor. Deci, noi suntem absolut în termene. Acum, noi ne-am concentrat pe acest plan de acțiuni, iar asta nu înseamnă că celălalt proces de armonizare a legislației, care nu are termen, el, așa cum ați spus, a început mulți ani înainte, sunt 32 de capitole, la care s-a lucrat uneori mai rapid, uneori mai puțin rapid, uneori chiar deloc. Iată, precedentele guvernări au fost de diferite feluri și cu diferite intenții. Eu nu vă pot spune acum cum arată acest raport, pentru că el nu există încă, noi suntem în așteptarea lui. Înțeleg că în maxim două săptămâni va apărea raportul oficial pentru toate cele trei țări și vom vedea unde stă Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre reforme. Reformele sunt importante, reformele nu trebuie Bruxelles-ului, reformele trebuie Republicii Moldova, astfel încât cetățenii să simtă că au un trai decent, că vine prosperitatea, că vine bunăstarea, dar se pare că aceste reforme deocamdată se află la stadiul de începere. De ce se vorbește că e doar în stadiul incipient acest drum al reformelor?

Doina Gherman:Reformele niciodată nu s-au făcut peste noapte și mereu au fost nepopulare, dar ceea ce este apreciat la Bruxelles, ceea ce este apreciat pe extern e că se vede determinarea guvernării de a face. Evident că noi simțim rezistența din partea sistemului, din partea instituțiilor.

Vocea Basarabiei: Ce înseamnă această rezistență din partea instituțiilor, care vine din interior?

Doina Gherman:Păi, inclusiv vedem reacțiile la Comisia de vetting sau pre-vetting, deci va fi o nouă eră sau un nou început.

Vocea Basarabiei: Dar justiția este piatra de încercare pentru autoritățile Republicii Moldova și în funcție de ce rezultate vor fi livrate în domeniul justiției, ne referim la reformă, asta ar însemna că devine clar cât de rapizi pot fi pașii pe care îi va face Republica Moldova ca să se apropie de UE?

Doina Gherman:Reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt domeniile prioritare, pentru că chiar și în acele nouă recomandări în mai mult de jumătate sunt vizate anume aceste domenii. De aceea, noi ne dăm bine seama de importanța lor, dar, totodată, ne dăm bine seama că lucrurile nu se vor întâmpla atât de repede precum ne-am fi dorit. Dar, dincolo de asta, în primul rând este important să ne concentrăm pe cum putem dezvolta economia, cum putem crește veniturile oamenilor, cum putem să le oferim acces la sănătate, servicii de calitate, pentru că inclusiv despre asta este Uniunea Europeană, despre infrastructură de calitate. Or, îndeplinirea acestor nouă recomandări și prezentarea unei teme de acasă bine făcute ne deschide oportunitatea lansării negocierilor.

Vocea Basarabiei: Dar nu poți să-i spui Bruxelles-ului sau cetățenilor că avem rezistență pe interior în sistemul justiției și nu putem face reforme?

Doina Gherman:Evident. Dar asta se înțelege, Republica Moldova nu este o premieră în acest sens, au trecut prin asta foarte multe state în procesul de devenire membre ale Uniunii Europene și nu este o primă experiență. Noi simțim susținere și aceste reforme le facem, în primul rând, pentru cetățenii Republicii Moldova, dar nu suntem singuri în acest proces și asta este extrem de important.

Vocea Basarabiei: Justiția va ocupa un loc aparte totuși când vine vorba despre relația Chișinăului cu Bruxelles-ul pe calea integrării europene, dar, așa cum ziceți dvs., mai sunt încă foarte multe alte domenii care trebuie reformate, acum se discută și despre dosarul energetic și cât de capabile vor fi autoritățile Republicii Moldova totuși, până la urmă, să diversifice piața de unde importă aceste resurse, pentru că 31 de ani Republica Moldova a fost dependentă doar de o singură țară, de Federația Rusă, când era vorba despre importul de resurse energetice. Aici lucrurile aveți certitudinea că se mișcă cu ritmul pe care vi-l doriți?

Doina Gherman: Din păcate, în 30 de ani guvernările care s-au perindat au făcut tot posibilul, aș zice eu, ca să lase această țară în dependența rusească, dar în acest an, și vreau să apreciez aici activitatea dlui ministru Andrei Spînu, deci a fost, zic eu, unul din cei mai eficienți miniștri care a reușit să facă destul de mult în acest domeniu, probabil că mai mult a făcut într-un an decât în toți acești 30 de ani, dar evident că pentru o independență totală nu e suficient un singur an. Noi ne dăm bine seama că avem nevoie de timp, dar este clar că prioritatea națională pentru noi, dar și pentru autoritățile publice locale anume trebuie să fie eficiența energetică. Și noi încurajăm, inclusiv prin proiectele „Satului European”, anume primarii să se concentreze pe proiecte de termoizolare a grădinițelor, școlilor, dar și pe panouri fotovoltaice. Deci, noi toți ca societate trebuie să ne mobilizăm în jurul acestei priorități.

Vocea Basarabiei: Deci, lăsați să se înțeleagă că deja se înregistrează modeste, mici progrese în energetică, în justiție, cu acest pre-vetting, după care va fi și vettingul? Acolo, dacă îmi amintesc eu bine, în lista acelor recomandări se regăsește și reforma administrației publice?

Doina Gherman:Da, este adevărat. Ieri, în cadrul ședinței, dl secretar general al guvernului a prezentat un draft al Strategiei naționale și înțeleg că va fi prezentată în scurt timp strategia referitoare la reforma administrației publice locale și vom vedea cum avansăm.

Vocea Basarabiei: Dacă e să ținem cont și de ceea ce vă sugerează adversarii politici, ei spun că ar trebui să fiți mai insistenți și să cereți mai mut sprijin din partea Uniunii Europene, pentru că aceste crize care s-au suprapus dau mari bătăi de cap cetățenilor și Bruxelles-ul se arată deschis să ofere asistență. Asistența uneori e condiționată, alteori e oferită în formă de granturi. Pe ce asistență contați anul acesta, în 2023, din partea Uniunii Europene?

Doina Gherman:În primăvară va avea loc cea de-a patra ediție a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, care a avut loc la inițiativa Bucureștiului, un partener și un prieten de încredere în toate timpurile – și cele mai bune, și cele mai grele. Deci, România în premieră a debursat sprijin bugetar direct pentru Republica Moldova 10 milioane de euro, în octombrie 2022 a fost aprobată următoarea tranșă de 25 de milioane de euro pentru proiecte pentru Republica Moldova. Și mă refer aici la lucruri foarte lumești și extrem de importante pe care cetățenii le vor sesiza. Este vorba despre autobuze școlare pentru transportarea copiilor dintr-o localitate în alta, autobuze pentru copii cu nevoie speciale, pentru echipamente destinate laboratoarelor de fizică, chimie și biologie, este vorba de 35 de instituții și, totodată, „Satul European”. Deci, România ne va acorda asistență financiară pentru a putea implementa în fiecare localitate câte un proiect „Sat European”. Asta este o premieră pentru țara noastră.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.