VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Olesea Stamate: Ne dorim o reformă care să schimbe lucrurile mai repede, dar ca profesionist în domeniu știu foarte bine că acest lucru nu este posibil

Vocea Basarabiei: Discutăm în cele ce urmează cu deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate, fost ministru al justiției, actualmente conduce comisia de profil din legislativ, Comisia juridică, numiri și imunități. Despre reforma justiției, despre lupta împotriva corupției s-a vorbit mult în campania electorală, a trecut mai mult de un an de când au avut loc alegerile și un an și ceva de când a fost învestit noul cabinet de miniștri. La această oră, dacă ar fi să faceți un bilanț, sunteți mulțumiți de pașii care se fac pentru a avea o reformă clară în justiție și o luptă înverșunată împotriva corupției?

Olesea Stamate: Noi cu toții ne dorim o reformă care să schimbe lucrurile mai repede, dar ca profesionist în domeniu știu foarte bine că acest lucru nu este posibil. Deci, cumva este o luptă internă, o dualitate între a vrea rezultate rapide și a căuta rezultate sustenabile, care vor dura indiferent de guvernarea care va veni la putere în câțiva ani, în patru, în zece ș.a.m.d. În ceea ce ține de rezultatele pe care le-am obținut, aici stăm destul de bine: noi am reușit să adoptăm un pachet de legi foarte bune care vor impulsiona lupta împotriva marii corupții. Aici vorbim despre pachetul de pre-vetting, evaluarea candidaților la funcția de membru al CSM și CSP, care acum este în plină desfășurare, vorbim despre modificări în ceea ce ține de trimiterea dosarului în judecată în lipsa persoanei, or asta va permite ca acei care au fugit din țară, încercând să se eschiveze de la justiție, să nu scape de pedeapsă, de fapt, să nu poată, că până acum dosarele stăteau bine mersi pe masa procurorului fără a le putea trimite în instanța de judecată, dacă învinuitul nu este prezent în țară, iar de acum încolo acest lucru este posibil. Deci, dosarele nu vor mai fi tergiversate în acest sens, ci vor fi trimise în instanța de judecată și examinate, vrea să vină – bine, nu vrea – asta este. Și partea cu confiscarea extinsă, legea care permite în sfârșit aplicarea corectă a normei de confiscare extinsă, un lucru foarte important, fiindcă atunci când vorbim despre descurajarea corupției, unu – este, da, sancționarea eficientă în sensul unei pedepse penale, dar nu doar faptul că persoana respectivă face pușcărie, din păcate, nici nu prea au făcut până acum, asta este marea tragedie, deoarece odată ce vezi că persoanele care fură miliarde nu sunt sancționate, îi încurajează pe ceilalți să facă la fel. Dacă știi că, uite, au furat X, Y, Z și nu au fost sancționați, atunci, de ce n-aș putea și eu să fac lucrul acesta? Asta este unu, însă un instrument foarte eficient, din punctul meu de vedere, este confiscarea averii. În momentul în care știi că orice vei fura se va confisca și plus la asta mai faci și câțiva ani de pușcărie, atunci de ce să te mai apuci?

Vocea Basarabiei: Dar haideți să vorbim foarte clar pe marginea acestor dosare de rezonanță. Se consideră că dosarele sunt instrumentate, sunt investigate, procurorii aproape că și-ar fi făcut treaba și acum e rândul justiției să spună clar judecătoriile: totuși ajung după gratii cei certați cu legea sau nu ajung la pușcărie? Ați putea să ne spuneți clar de ce atât de greu se ajunge la finalitatea acestor dosare de rezonanță, pentru că despre furtul miliardului se vorbește din 2014, despre laundromat și spălarea banilor pe teritoriul Republicii Moldova, iarăși, ani de zile se vorbește? E clar, ați spus că era justiția la cheremul politicului și dacă au fost mână în mână atunci lucrurile au bătut pasul pe loc, acum e mai limpede situația și mai există șansa asta că dosarele vor avea finalitate?

Olesea Stamate: Neapărat vor avea finalitate, lucrurile sunt mult mai clare acum, este adevărat că atât în sistemul procuraturii, cât și în sistemul judecătoresc continuă să lucreze și procurori, și judecători cu imaginea compromisă, care urmează a fi filtrați prin mecanismul de evaluare extraordinară, dar acum ei încă mai sunt în sistem și nu putem să avem, evident, o încredere sută la sută în acțiunile pe care le întreprind. Speranța este că procurorii care gestionează dosarele de mare rezonanță să fie foarte atenți la toate acțiunile procesuale pe care le întreprind ca să nu pună la risc întreg dosarul atunci când acesta este pus pe masa judecătorului. Furtul miliardului, de exemplu, este un dosar foarte mare, frauda bancară numită generic dosarul, care a fost disjuns în mai multe cauze penale dintre care câteva au fost trimise deja în judecată, câteva sunt încă la etapa de investigare, deoarece din 2014-2015 până acum dosarul acesta l-au întors, așa, de pe o parte pe alta, încercând să-l scoată vinovat ba pe Platon, ba pe Plahotniuc, ba pe Șor și tot așa. Respectiv, tot probatoriul a fost întors astfel încât să-l învinuiască pe unul dintre ei, în funcție de cum era interesul și vă dați seama...

Vocea Basarabiei: Și acum e clar cine va fi învinuit în acest dosar?

Olesea Stamate: Sunt mai mulți și fiecare cu rolul lui. Din câte înțeleg eu acum, n-am văzut dosarul, dar din câte înțeleg, fiecare dintre cei trei numiți au avut un rol în acest dosar, respectiv urmează a fi deferiți justiției. Deci, procurorii când s-au apucat să investigheze sau au reluat investigarea acestui dosar au trebuit practic să o ia de la capăt. Da, un anumit probatoriu a fost acumulat, dar trebuia să-l rearanjeze astfel încât, în primul rând să vadă totuși unde-i adevărul sau unde pare a fi adevărul și de acolo să aranjeze deja probatoriul în funcție de fapte. Pe celelalte dosare, pe mai multe cauze s-au expediat dosarele în judecată, unele urmează a fi expediate în perioada imediat următoare. Se lucrează, nu sunt mulți procurori nici în Procuratura Anticorupție și la moment prevederile legale atribuie Procuraturii Anticorupție toate dosarele de corupție, ei împărtășesc competența cu Centrul Național Anticorupție pe dosarele de corupție, în funcție de sumă și în funcție de subiecți, însă Centrul Național Anticorupție nu conduce urmărirea penală, deci nu are funcție de procuror. Și atunci, oricum, procurorul din Procuratura Anticorupție este cel care va conduce urmărirea penală sau va exercita urmărirea penală și ofițerii din cadrul CNA vor îndeplini acțiunile procesuale. Respectiv, încărcătura cea mai mare din punctul de vedere al dosarelor de corupție este pe Procuratura Anticorupție și oricât de mult ai vrea să prioritizezi, să zici: „Uite, eu, ca Procuratură Anticorupție, mă ocup următorul an doar cu dosarele care au valoarea de la zece milioane în sus”, de exemplu, nu poți să faci lucrul acesta, deoarece ai toate celelalte dosare care sunt în procedură și pe care expiră anumiți termeni procedurali. Deci nu ai cum, altfel dai dosarul la gunoi, dar tu ești obligat conform legii să acționezi. Presupun că procurorii încearcă cumva să mai întindă pe anumite dosare care nu sunt prioritare, utilizând tot felul de șmecherii ca să se poate concentra pe dosarele mari, dar cu siguranță și aici trebuie de intervenit neapărat.

Vocea Basarabiei: OK, există prezumția nevinovăției, justiția trebuie să-și facă onest treaba, dar pentru că aceste persoane care figurează în dosarele de rezonanță se află peste hotare, să vorbim puțin despre fiecare caz în parte. Iată, Ilan Șor, în sfârșit, conform unei investigații jurnalistice devine clar că se află în Israel. Ilan Șor de mai multe ori a spus că el este gata să vină în Republica Moldova, în spațiul public s-a mai auzit că el ar putea să fie adus în Republica Moldova, pe de altă parte, se vorbește și despre al treilea scenariu, că Israelul nu-și extrădează cetățenii. Câtă claritate există pe acest dosar?

Olesea Stamate: Nu știu ce-l încurcă să revină în țară.

Vocea Basarabiei: Este și deputat în parlament...

Olesea Stamate: Dacă tot zice că poate să revină, atunci îl așteptăm acasă, nu văd nicio piedică pentru revenirea lui în țară. Pe partea de extrădare, demersurile de extrădare au fost formulate către autoritățile din Israel și aceste demersuri sunt examinate acolo. Din câte cunosc, Israelul este una din puținele țări care își poate extrăda propriii cetățeni.

Vocea Basarabiei: Deci, dvs. mai contați pe faptul că ar putea totuși Israelul să-l extrădeze?

Olesea Stamate: Da, legea Israelului permite. Dacă instanțele din Israel vor considera că cererea din partea instanțelor din Republica Moldova nu este una motivată politic, este obiectivă și, într-adevăr, sunt toate dovezile care indică asupra unei potențiale vinovății a persoanei respective, ar putea să ia decizia de extrădare.

Vocea Basarabiei: Mai credeți în acest scenariu fericit pentru situația din Republica Moldova, pentru că lumea este neîncrezătoare că ar putea să ajungă Ilan Șor acasă și să-l vadă răspunzând la întrebările justițiarilor?

Olesea Stamate: Acesta este scenariul cel mai bun, dar sunt și alte scenarii. Deci, el poate fi condamnat în Republica Moldova să-și ispășească pedeapsa în Israel, dar toată averea pe care a fost aplicat sechestru și care are tangență cu infracțiunile care eventual va fi demonstrat că le-a făcut va fi confiscată și întoarsă în bugetul statului. E simplu.

Vocea Basarabiei: Iată, colegii care au investigat cazul au arătat că ar avea spațiu în Israel care se evaluează la peste trei milioane de dolari.

Olesea Stamate: În investigație, dacă nu greșesc, era vorba că închiriază?

Vocea Basarabiei: Închiriază cu 3.000 de dolari pe lună.

Olesea Stamate: Dar chiar dacă acel spațiu e în chirie, cu siguranță are suficiente alte proprietăți care pot fi confiscate și pe care deja s-a aplicat sechestru.

Vocea Basarabiei: Și sechestrul acesta este aplicat până la decizia instanței și așteptați, aveți această certitudine că poate fi confiscată această avere, dacă nu și-o poate justifica?

Olesea Stamate: Nici nu este vorba de să poată sau nu justifica, este vorba de o parte, este vorba de confiscarea specială atunci când bunurile sunt provenite din infracțiune sau legate cu infracțiunile care i se impută și doi: da, averea pe care n-o poate justifica altfel decât se prezumă că ar fi provenit din alte activități infracționale. Deci sunt două categorii de bunuri. La momentul actual, ARBI-ul a aplicat sechestru pe frauda bancară în valoare de 7 miliarde de lei. Știu, noi cu toții vrem aceste 7 miliarde să vină mai repede în bugetul statului, este adevărat și de fiecare dată când auzim cifra 7 miliarde sub sechestru nu ne prea bucură, că vrem să le vedem nu sub sechestru, vrem să le vedem confiscate, dar asta deja este la discreția instanțelor de judecată să urgenteze procesul de examinare a dosarelor care deja au ajuns în instanțele de judecată.

Vocea Basarabiei: Dar să admitem că Ilan Șor vine acasă. Cât ar putea să dureze procesul de judecată?

Olesea Stamate: Nu contează. Procesul de judecată pe cauza Ilan Șor care a fost la Curtea de Apel Cahul a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău și dosarul lui merge înainte, indiferent de faptul că vine el sau nu. Cât timp ar putea să dureze? Indiferent de vine sau nu, este plus/minus aceeași durată. Din informația de care dispun, din momentul în care a fost strămutat acest dosar la Curtea de Apel Chișinău au avut loc peste o sută de ședințe de judecată, fiindcă toate probele a trebuit să fie reexaminate, martorii audiați ș.a.m.d. Deci, tot ce s-a făcut la Cahul, din păcate, s-a început de la zero la Chișinău, dar cel puțin timp de un an de zile s-a făcut mult mai mult decât s-a făcut la Cahul în cinci ani. Respectiv acest lucru ne dă o senzație că se mișcă mai repede la Curtea de Apel Chișinău și s-ar putea să avem o finalitate în următoarea jumătate de an, plus/minus, așa aș vedea eu, analizând activitatea instanței pe dosarul respectiv până acum.

Vocea Basarabiei: Dar rezultatele pe marginea acestui dosar depind și de cât de repede se va urgenta lucrul cu desemnarea CSP-ului, CSM-ului, numirea unui nou procuror general sau nu are nicio dependență?

Olesea Stamate: Pe dosarul acesta, nu, fiindcă el este în judecată la Curtea de Apel, deci eventual o întrebare ar fi dacă se finalizează examinarea la Curtea de Apel și este contestat la Curtea Supremă de Justiție și dacă este acceptat recursul la Curtea Supremă de Justiție, dacă se acceptă, deci dacă ar fi eventual acceptat și intrăm în perioada de evaluare a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, atunci poate da, se deplasează un pic timpul, dar aici sunt mai multe opțiuni. (...)

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.