Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi cât de greu sau cât de ușor, sau cât de necesar e să fie făcută curățenie în justiție și ca să fie făcută această curățenie urmează ca acei care vor să activeze în acest sector important să treacă pre-vettingul, după care și vettingul. Iată de ce am invitat-o la Vocea Basarabiei pe jurista Nadejda Hriptievschi, care, prin decizia parlamentului, a fost numită împreună cu alți 5 membri ai Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Să vă explic în câteva cuvinte ce trebuie să facă această comisie: să evalueze integritatea candidaților în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale, a respectării unor standarde de etică și profesionalism, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase care provoacă suspiciuni de corupție. De asemenea, comisia analizează averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, precum și veniturile, și cheltuielile candidaților. Așa-numitul pre-vetting are ca scop filtrarea candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor. Se constată că la moment ar fi două puncte de vedere diametral opuse cu privire la ceea ce se numește pre-vetting și ambele au un număr semnificativ de susținători, de adepți. La general putem spune că cei care susțin pre-vettingul sunt cei mulțumiți și oamenii din sistem care, deocamdată, arată că ar fi un pic mai reticenți. Dar dacă e așa sau nu, să ne explicați chiar dvs.
Nadejda Hriptievschi: Eu nu cred că pot să comentez, haideți să zicem așa, care sunt opiniile, pentru că fiecare are dreptul la opinie și orice exercițiu de evaluare presupune nemulțumiri, de fapt, ca și orice hotărâre în care apar două părți, una întotdeauna este nemulțumită. În cazul evaluărilor, o persoană care pică testul e mai mare probabilitatea ca să nu fie mulțumită, dar cred că este important să discutăm despre ce înseamnă exercițiul acesta, cum este el efectuat și desigur că noi ne-am dori ca toată lumea să fie mulțumită în sensul că să aprecieze detaliile, seriozitatea cu care abordăm subiectele și procedurile utilizate, dar desigur nemulțumirile au fost previzibile și probabil nu le putem noi înlătura.
Vocea Basarabiei: Cel mai probabil e bine să aplecăm urechea să ne spuneți din primă sursă ce se întâmplă atunci când vine candidatul și câte emoții are că va trece sau că nu va trece acest pre-vetting, dar până atunci, pentru că șeful interimar al CSM, Dorel Mustață, a demisionat, asta ar însemna că în sistem ce se formează, un gol? Pentru că mulți își pun întrebarea – pleacă și membrul completului de judecată de la CSJ, care examinează dosarul pe numele dlui Igor Dodon, fostul președinte, ce trebuie să înțeleagă cetățeanul când aude că unul după altul își prezintă demisia? Asta înseamnă că ei nu vor să ajungă la acest test pe care îl faceți dvs.? Asta înseamnă că e un protest? Asta înseamnă că creează un vid, un gol în sistem, pentru că acolo sunt foarte multe dosare, peste tot de examinat și aceste dosare așteaptă unele ani la rând?
Nadejda Hriptievschi: Eu înțeleg, dar iarăși nu cred că sunt persoana mai indicată să comentez aceste demisii.
Din perspectiva exercițiului pe care noi îl efectuăm nici dl Musteață, nici dl Timofti nu ar fi fost subiecți ai exercițiului nostru de evaluare, pentru că nici unul, nici altul nu sunt candidați la funcțiile de administrare în organele de administrare judecătorești sau procuratură. Desigur, demisiile îngrijorează foarte mult.
Cred că cel mai bine ar fi să explice cei care demisionează, dacă demisiile sunt direct legate de un anumit factor sau poate este un cumul de factori, sau poate sunt și factori personali, chiar aș prefera să comentez strict ce ține de activitatea comisiei.
Vocea Basarabiei: Dar noi ne amintim, recent alți 18 magistrați au plecat din sistem, inclusiv 15 de la CSJ și 3 de la Curtea de Apel Chișinău.
Nadejda Hriptievschi: Probabil e un cumul și, iarăși, cred că ar fi important ca să vorbească cei care au demisionat și să explice. Eu citisem undeva un comentariu precum că asta ar fi legat de evaluarea care se preconizează pentru reforma Curții Supreme de Justiție și am mai citit comentarii care cumva fac legătura între exercițiul pre-vetting și evaluarea care este planificată de guvernare a judecătorilor cumva trăgând unele concluzii că, având în vedere numărul foarte mare, în accepțiunea unora, a persoanelor care au eșuat exercițiul pre-vetting, probabil la aceleași rezultate ar trebui să ne așteptăm și la vetting. Eu aici vreau să vin cu un comentariu, pentru că o astfel de concluzie, în viziunea mea, este eronată și forte eronată.
Vreau să amintesc că evaluarea candidaților pentru funcțiile de membri în organele de administrare a sistemului judecătoresc și procuraturii presupune procedură și standarde diferite decât evaluarea judecătorilor care sunt în funcție sau candidaților care vor să fie numiți fie pentru Curtea Supremă de Justiție, fie pentru alte poziții în sistem. Și de ce? Pentru că rolul este foarte diferit pentru aceste două categorii și, în al doilea rând, consecințele evaluării sunt foarte diferite.
În cadrul pre-vetting-ului noi evaluăm doar candidații care vor fi membri în organele de conducere, deci, aceste persoane trebuie să aibă cele mai înalte standarde, pentru că ei vor fi acele persoane care vor da semnalul principal, ei vor fi persoanele care vor lua deciziile finale pe cazuri disciplinare, spre exemplu, pentru că avem colegiul disciplinar și, apropo, colegiile de asemenea sunt parte a exercițiului pre-vetting. Deci, ei vor trebui să se expună cu privire la abaterile disciplinare ale judecătorilor și apoi acele hotărâri pot fi contestate la CSM și similar pentru procuratură. Deci, standardele sunt diferite decât pentru un judecător care trebuie doar să examineze cauzele care îi sunt repartizate.
În al doilea rând, în cadrul pre-vettingului nu se evaluează dacă o persoană este integră sau nu, în cadrul pre-vettingului sarcina noastră este de a stabili dacă sunt anumite dubii serioase cu privire la întrunirea sau nu a criteriului de integritate etică sau financiară. Procedura este mult mai simplificată.
De ce? Pentru că persoanele care sunt, să zicem, subiecții pre-vettingului riscă doar faptul că nu mai pot fi incluși pe lista celor care pot fi fie aleși de colegii lor în cadrul adunărilor generale, fie numiți, spre exemplu, la CSM de către parlament. Asta este tot, decizia Comisiei pre-vetting nu afectează deloc cariera profesională. Desigur că afectează, să zicem așa, la nivel uman, dar strict juridic nimeni nu îi poate imputa absolut nimic unui judecător care nu a trecut pre-vettingul. În al treilea rând, în cazul în care o persoană, să zicem, este deja judecător în funcție și trebuie să treacă exercițiul de evaluare, vettingul complet, acolo consecințele sunt foarte diferite, ceea ce citisem în proiectul de lege în ultima versiune era că nu va putea activa în domeniul judiciar 7 ani. Deci este o sancțiune foarte dură, respectiv și standardele de apreciere vor fi diferite și trebuie să fie diferite, procedura la fel trebuie să fie diferită. Spre exemplu, poate să dea la un anumit moment un pic mai mult timp sau să fie o altă abordare cu privire la modul, pentru că acesta a fost unul din comentariile că foarte des candidații s-au simțit că nu reușesc să prezinte la timp, deși vreau să afirm că nu am avut cazuri în care judecătorii, candidații, până acum au fost judecători, acum avem deja și candidați pentru numiri de parlament nu am avut cazuri în care candidații au solicitat permisiunea să prezinte mai târziu informații sau acte decât le-am solicitat, explicând de ce.
Vocea Basarabiei: Dar haideți să ne spuneți clar – sita asta e chiar atât de deasă, pentru că se interpretează în mod diferit situația celor care au fost admiși și situația celor care au picat acest test și că aceste standarde pe care le aplicați nu întotdeauna se justifică? Ați putea să ne deschideți paranteza?
Nadejda Hriptievschi: Eu nu pot să vă zic decât la nivel generalizat, pentru că deciziile care candidații au fost de acord să fie publicate toate au fost publicate și orice observator poate să-și facă impresiile direct analizând aceste decizii. Eu vreau să afirm un lucru, dacă noi vrem să facem reforme cu jumătate de măsură, de ce să le mai facem? Noi am avut ani de zile sistemul de depunere a declarațiilor anuale pe venit și interese personale și ani de zile nemulțumiri permanente și analize nu am avut, chiar nu am avut analize independente, fie naționale, fie, spre exemplu, de organele internaționale, când analizează nivelul, să zicem, în care Moldova luptă cu corupția sau încearcă să asigure integritatea, noi nu am avut evaluări pozitive că, uite, avem un sistem care funcționează foarte bine.
Înseși multiplele modificări permanente ale legislației cu privire la activitatea autorității naționale de integritate la toți predecesorii au arătat cât de greu a fost ca să se instituie anumite standarde. Și noi dacă am fi vrut să mergem pe aceeași cale și să fie evaluarea efectuată cu jumătate de măsură, atunci pentru ce să vină un exercițiu cum este pre-vettingul, pentru că acest exercițiu implică și resurse foarte multe, și așteptările desigur că erau mari, și așteptările principale sunt nu acum imediat, principala așteptare este – va duce asta la o schimbare sau nu?
Noi dacă în continuare vom face așa, haideți că aici sau dincolo poate mai închidem ochii, comisia s-a străduit să fie corectă, să-i abordeze pe toți candidații în mod egal. Și eu asta vă asigur că este și oricine care poate să citească deciziile își va trage această concluzie.
Vocea Basarabiei: Și atunci, dvs. credeți că cei care exprimănemulțumiri nu ar avea temei să le exprime? Dar să ne spuneți ce înseamnă să fie publicată această decizie și că o parte vor să fie publicată și au publicat, iar unii nu acceptă? Dvs. ce ați face dacă v-ar evalua o comisie din care faceți parte și dvs.?
Nadejda Hriptievschi: Mai întâi să zic ce spune legea și apoi ce aș face eu. Deci, legea spune foarte clar că decizia comisiei pre-vetting se publică doar cu acordul candidatului.
Vocea Basarabiei: Așa e.
Nadejda Hriptievschi: Și aceasta este o garanție suplimentară acordată candidatului anume să se asigure că în cazul în care candidatul nu dorește ca informația din decizie să apară în public să nu poarte nicio consecință și, respectiv, dacă refuză este absolut normal și nimeni nu poate să-i impute lucrul acesta candidatului. Acum desigur că eu dacă aș fi fost candidată, indiferent de rezultat, eu aș fi vrut ca să fie publică.
Vocea Basarabiei: De ce?
Nadejda Hriptievschi: Pentru că în cazul în care am susținut acest exercițiu de pre-vetting, singur că aș vrea să fie publicată, ca să vadă toată lumea care sunt rezultatele. Apropo, vreau să atrag atenția că, spre exemplu, în Ucraina un organ similar comisiei pre-vetting a luat decizia să nu emită, în general, decizii motivate pe candidații care au susținut evaluarea. Acolo se emit decizii doar pe cei care au eșuat. La noi în lege scrie că se emit toate și noi ca și comisie de asemenea am mers pe această cale, ca să asigurăm că oricine poate citi să înțeleagă motivele noastre.
