Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre importanța summitului care urmează să aibă loc pe 1 iunie în Republica Moldova, summitul Comunității Politice Europene, vom vorbi despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în contextul obținerii acestui statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană aproximativ un an în urmă, dar și această deschidere din partea Bruxelles-ului pe care o are pentru Republica Moldova, pentru că deja s-a promis că Republica Moldova ar putea în toamnă să înceapă negocierile pe cele 33 de capitole cu Uniunea Europeană. Cât de aproape este integrarea europeană, cum va fi relația Republicii Moldova cu Federația Rusă din moment ce mai multe forțe politice totuși încearcă să spună că e nevoie de convocarea unui referendum în cadrul căruia cetățenii ar fi întrebați ce cred despre vectorul politicii externe, despre aceste și alte subiecte discutăm astăzi cu dl Mihai Mogâldea, care este vicedirectorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Mulțumim mult că ați revenit la Vocea Basarabiei!
Mihai Mogâldea: Mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Haideți să le explicăm și cetățenilor ce înseamnă această dată de 1 iunie pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova pe lângă faptul că unii vor spune că au fost incomodități, pentru că li s-a restricționat circulația, pentru că aceste două zile, 1 și 2 iunie, sunt declarate zile libere, dar poate că unii ar fi vrut să iasă de la Bulboaca și să vină la Chișinău. Să vorbim despre importanța acestui eveniment care va fi găzduit de Republica Moldova și despre care se zice că în 31 de ani de independență e de cea mai mare anvergură.
Mihai Mogâldea: Într-adevăr, este un eveniment istoric, care nu a mai avut loc în țara noastră în ultimii 32 de ani, noi nu am mai avut ocazia să găzduim un număr atât de mare de șefi de state și lideri ai instituțiilor europene în țara noastră din cauză că Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene și nici a NATO, iar alte instituții în care participă Republica Moldova sunt mai puțin reprezentative ca număr și importanță. De aceea, summitul din 1 iunie va servi drept o platformă de discuții, dialog și cooperare pentru circa 50 de șefi de stat și de guvern, dar și conducători ai instituțiilor europene și evenimentul în sine va avea o mediatizare foarte mare, iar asta va crește gradul de informare, de cunoaștere a publicului internațional despre țara noastră și, evident, vor exista mai multe beneficii, oportunități care vin odată cu acest eveniment pentru Republica Moldova. Din ceea ce am văzut până acum, marea majoritate a șefilor de stat și de guvern au confirmat participarea la eveniment, un număr mare de jurnaliști se vor afla în țara noastră, câteva sute de jurnaliști. Perioada de aflare a unora dintre ei va fi între 25 mai și 6 iunie, iar asta înseamnă că vom asista în premieră la un eveniment cu o participare extinsă și cu o mediatizare foarte bună la nivel național și internațional.
Summitul din 1 iunie va crește gradul de cunoaștere a publicului internațional despre țara noastră și va oferi mai multe beneficii și oportunități
Vocea Basarabiei: Omul simplu se va întreba – dar ce câștig am eu de la acest eveniment?
Mihai Mogâldea: În primul rând, are de câștigat țara și prin intermediul țării evident că și oamenii care locuiesc în această țară vor câștiga mult la capitolul poate al mândriei, al sentimentului că trăim într-o țară care este recunoscută de către alte state, de către comunitatea internațională ca un partener de încredere, ca o țară care este astăzi un aliat foarte bun al Uniunii Europene și al Occidentului în această regiune a Europei și datorită acestor lucruri ni s-a oferit acest privilegiu de a găzdui summitul. În al doilea rând, există niște beneficii concrete inclusiv pentru oamenii țării noastre, aici discutăm despre faptul că summitul ar putea aduce mai multe investiții și ar putea să crească nivelul de cooperare economică a țării noastre cu Uniunea Europeană, dar și statele din estul Europei și din Balcani. Pe agenda summitului unul din subiecte va fi cel al resurselor energetice și țara noastră ar putea împreună cu țările europene să identifice noi surse alternative pentru importul de energie pentru iarna care vine, să se gândească la o formulă prin care prețurile la energie să fie unele mai mici pentru consumatorii finali, în același timp, pe agenda summitului un alt subiect va fi cel legat de interconectarea sistemelor de telecomunicații și transport. Iar asta înseamnă că se va discuta inclusiv despre reducerea costurilor pe care le suportă astăzi oamenii atunci când folosesc servicii de telefonie sau internet în alte state decât cele de reședință, când pleacă într-o altă țară și utilizează aceste servicii, se va discuta despre drumuri, autostrăzi, modul în care Europa poate fi mai bine interconectată din punctul de vedere al infrastructurii. Iată în țara noastră în ultimele luni discutăm despre construcția unor poduri peste Prut care ne-ar ajuta să fluidizăm traficul între România și Republica Moldova. Un asemenea subiect trebuie discutat la o scară mai largă, pentru că țara noastră, aflându-se acum între Ucraina și România, iar Ucraina, fiind în situație de război, ar trebui să asigure un fel de liant din punctul de vedere al infrastructurii și să fluidizeze cumva traficul și comerțul între regiunea noastră și Uniunea Europeană. Iată aceste subiecte sunt de interes și pentru populația din Republica Moldova, iar dacă discutăm despre această regiune a satului Bulboaca, Anenii Noi, ei beneficiază direct de pe urma summitului, pentru că acolo s-au renovat drumuri, tronsonul de cale ferată la fel a fost renovat, avem Gara din Bulboaca care arată mult mai bine după zeci de ani în care nu s-au investit bani; avem drumurile locale și naționale, care sunt în acest perimetru al șoselei dintre Chișinău și Bulboaca, care la fel au fost reparate, renovate stații de autobuz și transport public în care s-au investit bani. Toate aceste lucruri contează, pentru că oamenii din Bulboaca, din Anenii Noi le vor putea utiliza și după summit și pentru ei nu doar găzduirea summitului este importantă, ci mai degrabă lucrările care se fac în contextul acestui summit de care vor putea să beneficieze direct.
Există niște beneficii concrete inclusiv pentru oamenii țării noastre, aici discutăm despre faptul că summitul ar putea aduce mai multe investiții și ar putea să crească nivelul de cooperare economică a țării noastre cu Uniunea Europeană
Vocea Basarabiei: Așa se consideră că acum ar fi o deschidere fără precedent din partea partenerilor occidentali pe care îi are Republica Moldova ca să facă pași siguri pentru a se apropia de Uniunea Europeană, dar până atunci totuși este o cale nu atât de scurtă, Republica Moldova trebuie să arate că are potențial uman, în primul rând, ca să îndeplinească condițiile, iar condițiile sunt multe și mari, 33 de capitole, mai toate sectoarele sau chiar toate sectoarele trebuie să fie reformate, ajustate, legislația ajustată, modernizată Republica Moldova. Va reuși Republica Moldova în acest timp de 7 ani să facă față la atât de multe cerințe puse în fața ei?
Mihai Mogâldea: Este greu să răspundem la această întrebare, pentru că progresul pe care ar trebui să-l înregistreze țara noastră în următorii 7 ani depinde mult de circumstanțele de ordin politic, cele legate de securitate, modul în care se va încheia războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și evoluțiile ulterioare, atât din Uniunea Europeană, cât și din Republica Moldova. Convingerea mea este că dacă noi vom avea continuitate pe acest parcurs pe care ni l-am asumat și vom continua să implementăm reformele pe care le-am început acum și care uneori merg mai anevoios decât ne așteptăm noi, cu siguranță în 2030, dacă nu vom fi membri ai Uniunii Europene, atunci vom fi poate la poarta Uniunii Europene și vom avea siguranța că va fi doar o problemă de timp și Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene. Ceea ce vreau să zic este că nu contează atât de mult anul în care vom deveni membri, ci mai degrabă viteza cu care ne vom mișca în acest drum, în acest parcurs de aderare la Uniunea Europeană și modul în care oamenii vor simți avantajele apropierii de Uniunea Europeană, pentru că procesul de aderare vine în sine cu multe beneficii pentru oameni, investiții mai mari ale Uniunii Europene, fonduri mai mari alocate pentru localități din țara noastră. Chiar săptămâna trecută discutam cu primarii din Cahul și Ungheni, care povesteau despre investițiile Uniunii Europene acolo la nivelul orașelor pe care le conduc, iar datele ne arată că în ultimii 4 ani doar în Cahul și Ungheni Uniunea Europeană a investit circa 26 milioane de dolari, bani care au produs schimbări vizibile, acolo sunt proiecte în continuă desfășurare, reparații, parcuri, drumuri ș.a.m.d. Asemenea lucruri trebuie să se întâmple în toate orașele din Republica Moldova și eu am ferma convingere că, dacă noi vom avea mai multă determinare și vom consolida această încredere de care ne bucurăm în prezent, și alte orașe, și alte localități din țara noastră vor primi investiții, viața oamenilor se va schimba, se va îmbunătăți, vom putea circula pe drumuri mai bune, vom avea apă și canalizare acolo unde trăim și vom simți pe pielea noastră cât de importantă este această traiectorie de aderare, nu ne vom mai gândi atât de mult când, în ce moment țara noastră va adera la Uniunea Europeană, ci mai degrabă ne vom gândi, de exemplu, la ce decizii ar trebui să luăm la următoarele alegeri, în așa fel încât partidele care vor veni la conducere, oamenii care vor veni la conducerea țării să asigure că tot ce s-a clădit până acum nu va fi distrus.
Nu contează atât de mult anul în care vom deveni membri, ci mai degrabă viteza cu care ne vom mișca în acest parcurs de aderare la Uniunea Europeană și modul în care oamenii vor simți avantajele apropierii de uniune
Vocea Basarabiei: Dle Mogâldea, și dacă sunt atâtea avantaje de pe urma cărora ar putea să beneficieze cetățenii, de ce atât de greu se găsește un consens politic?
Mihai Mogâldea: Pentru că avem partide în țara noastră care nu răspund la chemările oamenilor, nu acționează în interesul poporului nostru, ci în interesul altor țări, al Federației Ruse, și lucrul acesta se întâmplă de mai multe decenii.
Vocea Basarabiei: Dar aceste partide au sprijin din partea cetățenilor, pentru că bazinul lor electoral încă se mai menține?
Mihai Mogâldea: Este adevărat, au sprijin, dar să nu uităm că Federația Rusă în ultimii 30 de ani în Republica Moldova nu a investit doar în partide, dar a investit și în alte surse de propagandă, de dezinformare, de spălare pe creier și astăzi aceste rezultate se văd în mod special în percepția oamenilor față de aceste partide cu retorică populistă, prorusă, care promit multe și de toate și într-un final nu prea realizează nimic, dar simplul fapt că ele dețin aceste resurse, și vorbesc de saci de bani care sunt oferiți de către Federația Rusă, de către liderii acestor partide, Ilan Șor, ca să vorbim mai clar, sau Vladimir Plahotniuc, sau alți oameni care au controlat și controlează în prezent partide în țara noastră investesc zeci de milioane de euro pentru a finanța toate aceste mișcări, pentru a corupe alegătorii, pentru a construi tot felul de magazine, pentru a finanța fundații politice, care fac așa-zise acte de caritate, iar aceste gesturi au menirea de a lărgi bazinul lor electoral și, din păcate, da, avem o realitate în care aceste partide proruse controlează 25-30 la sută din alegători, din oamenii care ies la vot, dar per total eu am convingerea că aceste partide în viitorul apropiat nu vor avea capacitatea să formeze o coaliție de guvernare la Chișinău și eu cred că acest vot de încredere acordat partidelor proeuropene în 2021 va fi urmat de o susținere cel puțin la același nivel pentru partidele proeuropene și la alegerile parlamentare din 2025, chiar dacă avem sondaje care arată o situație defavorabilă la ora actuală a PAS-ului, pentru că PAS-ul ar fi singurul partid proeuropean care ar accede într-un nou parlament, dacă duminică ar avea loc alegeri.
În ultimii 30 de ani Federația Rusă a investit nu doar în partidele din R. Moldova, dar și în alte surse de propagandă, de dezinformare, de spălare pe creier. Acum vedem aceste rezultate în mod special în percepția oamenilor față de aceste partide cu retorică populistă
Vocea Basarabiei: Ați văzut rezultatele sondajului care a fost publicat de IMAS și cum comentați aceste rezultate ale cercetării?
Mihai Mogâldea: Sunt niște rezultate care arată niște tendințe interesante, în primul rând, PAS-ul ar fi într-o ușoară creștere față de luna februarie, un lucru care de altfel este normal, pentru că, până la urmă, oamenii au ieșit din iarnă, problemele cu care s-au confruntat în timpul iernii, legate în special de plățile la facturi, nu mai sunt de actualitate, cel puțin pentru câteva luni și există o convingere că odată cu numirea guvernului Recean se încearcă cumva o revigorare a lucrurilor în interiorul conducerii statului și cumva s-a dat un nou suflu guvernării, iar cu acest nou suflu ar veni și mai multă încredere din partea oamenilor. În același timp am văzut că Partidul „Șor”, Partidul Socialiștilor ar avea un nivel de încredere de 40-45 la sută din alegători…
Vocea Basarabiei: Iată, anume aceste rezultate vreau să le comentăm. Cum credeți, de ce ar exista această încredere din moment ce Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare, din moment ce Curtea Constituțională urmează să pună verdictul pe marginea sesizării Ministerului Justiției referitor la constituționalitatea acestui partid, din moment ce s-a demonstrat, inclusiv pe căi juridice, că în UTA Gagauz-Yeri coruperea alegătorilor a influențat rezultatele scrutinului local de acolo pentru alegerea bașcanului? Iată, toate aceste lucruri fac ca cetățenii să aibă încredere în aceste formațiuni?
Mihai Mogâldea: Problema este în felul următor: Ilan Șor și Partidul „Șor” au un bazin de 10 la sută, care uneori trece de 10 la sută până în limita de 15 la sută.
Vocea Basarabiei: Și el rămâne a fi stabil sau se lărgește un pic?
Mihai Mogâldea: Cred eu că are anumite limitări, adică el nu va sări niciodată de 15 la sută, pentru că aproximativ acesta ar fi numărul de oameni pe care acest partid i-ar putea corupe prin diferite forme și i-ar putea convinge că promisiunile lor populiste ar putea fi realizate. Aceasta este părerea mea, uitându-mă la datele ultimelor alegeri, uitându-mă la sondaje și la faptul că la alegerile parlamentare din 2021 acest partid care a luat într-un final 7 sau 8 la sută, nu mai țin minte, ar fi fost la un moment dat în pericol să nu treacă pragul electoral, dacă numărul votanților din diaspora ar fi fost mai mare. Eu țin minte că atunci când se numărau voturile din diasporă exista așa o înțelegere că ar exista un potențial că votul din diasporă ar putea să răstoarne situația de la nivel intern. Totuși, când vorbim de Partidul Socialiștilor, eu cred că chiar dacă acest partid se bucură în sondaje de o popularitate cât de cât bună, această încredere ar putea fi în următoarea perioadă zdruncinată de aceste plecări din partid, de faptul că, din câte se pare, nu există o cooperare foarte bună între membrii fracțiunii parlamentare, între cei care erau liderii acestui partid până acum câteva luni și în contextul alegerilor din Găgăuzia am văzut acolo că existau poziții diferite privitor la cine ar trebui să candideze. În același timp, l-am văzut pe Igor Dodon care a revenit cumva în poziția de conducere a acestui partid, deși acum doi ani se încerca revigorarea și realegerea unor oameni noi în fruntea partidului, asta înseamnă, din punctul meu de vedere, că partidul trece printr-o perioadă de criză în care nu este capabil să identifice un nou lider, o nouă persoană care să renască acest partid, să aibă încrederea oamenilor că ar putea câștiga următoarele alegeri prezidențiale. De ce zic asta? Pentru că, dacă mâine Igor Dodon ar candida la alegerile prezidențiale din 2024 și probabil asta o va face anul viitor,
