La 1 iunie, în satul Bulboaca, la Castelul Mimi, Republica Moldova va fi gazda summitului Comunității Politice Europene și va avea onoarea, pentru prima dată în anii de independență, să primească 50 de șefi de state și de guverne și demnitari europeni. Cu puțin timp înainte, va avea loc Adunarea Națională „Moldova Europeană”, la inițiativa președintei Maia Sandu. Ce așteptări au oamenii simpli de la aceste evenimente? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
* * *
„Adunarea „Moldova Europeană” este un eveniment apartinic, al tuturor cetățenilor, indiferent de viziunile lor politice, la care se va spune într-un singur glas că decizia suverană este ca Moldova să se integreze în Uniunea Europeană”, a precizat cu mai multe ocazii președinta Maia Sandu. „21 mai va fi o zi foarte importantă”, spun și oamenii cu care a discutat Vocea Basarabiei la Dubăsarii Vechi, localitate din raionul Criuleni. Interlocutorii mei susțin inițiativa lansată de Maia Sandu de a convoca Adunarea Națională. Sătenii intenționează să ajungă la Chișinău pentru a susține cursul european al țării lor și speră ca situația să se schimbe atât în stat, cât și la sat.
– Bună ziua! Pot să încep să vă povestesc puțin despre Dubăsarii Vechi. Dubăsarii Vechi este o comună din raionul Criuleni, cea mai mare localitate din raion, se află pe malul drept al râului Nistru, deci avem o zonă unde se întâlnesc hotarele a 4 raioane – Anenii Noi și Criuleni pe malul drept; Dubăsari și Grigoriopol pe malul stâng. Avem un hotar care ne unește pe circa 22 de kilometri, avem pe teritoriul localității două monumente arhitecturale, introduse în Registrul monumentelor ocrotite de stat și un monument al naturii. A activat în perioada interbelică în Dubăsarii Vechi renumitul savant, astrofizicianul Nicolae Donici, persoana nr. 1 sau omul nr. 1 de știință din Republica Moldova, este considerat printre primii 10 români ca om de știință din toate timpurile. Și, respectiv, avem necropola și Biserica „Arhanghelul Mihail” și conacul lui Nicolae Donici – acestea-s monumentele arhitecturale. Mai avem și o dumbravă de stejari seculari, care are în jur de 130-140 de stejari, concentrați într-o suprafață limitată, deci sunt foarte compactați. Este un monument al naturii, sunt cei mai mari arbori, e nevoie ca 5 oameni să se țină de mână ca să cuprindă un stejar.
Vocea Basarabiei: Și populația acestei localități care e?
– Populația e în jur de 6 mii de locuitori care sunt aici la evidență, sunt unii plecați temporar, alții vor reveni sau nu, eu nu vă pot spune.
Vitalie Casian, primarul comunei Dubăsarii Vechi, Criuleni
Pământurile noastre sunt fertile, au o bonitate destul de bună și se irigă în proporție de 70-80%, acesta-i un lucru bun pentru dezvoltarea agricolă
Vocea Basarabiei: Și despre dezvoltarea localității să vorbim. Cum se dezvoltă satul?
– Luând în considerare că suntem la o distanță nu prea îndepărtată de capitală, avem o dezvoltare cât de cât, dar este o stație terminus, asta cred că e un dezavantaj. Un avantaj ar fi o dezvoltare turistică, v-am spus că avem atâta litoral al râului Nistru, avem potențial, trebuie valorificat. Pământurile noastre sunt fertile, au o bonitate destul de bună și se irigă în proporție de 70-80%, acesta-i un lucru bun pentru dezvoltarea agricolă, dar știm că dezvoltarea agricolă e lentă, ne-am dori ca să fie economic din punctul de vedere al serviciilor, clar lucru, al producerii, dar la momentul de față avem mai puțin, cea mai mare întreprindere este Combinatul de mezeluri „Nivali”, care are peste 100 de angajați.
Vocea Basarabiei: Infrastructura cum ați descrie-o?
– Infrastructura nu este chiar atât de rău dezvoltată, dar loc de mai bine este tot timpul. Avem ce dezvolta, în general avem în jur de 60 de kilometri de drum în localitate, din transferurile cu destinație specială pentru drumuri avem peste un milion de lei, pentru gestionarea cam aproximativ a aceleiași lungimi de drum Consiliul raional primește de 6-7 ori mai mulți bani decât noi. Asta este situația. E clar că în general mai rar întâlnești proiecte care să finanțeze construcția drumurilor, majoritatea donatorilor străini spun că aceasta-i chestia statului ca s-o facă. Ne-au reușit câteva proiecte, dar prea puțin.
Pentru necesitățile de infrastructură am avea nevoie acum de 300 de milioane de lei
Vocea Basarabiei: Dar ce proiecte vreți să fie implementate și la cât s-ar cifra costul acestor proiecte?
– Dacă un kilometru de drum asfaltat construit de la zero costă în jur de două milioane, vă dați seama de câte milioane ar fi nevoie. O altă problemă majoră este că avem apeduct, dar nu avem canalizare și iarăși pentru canalizare, doar pentru o porțiune, având proiectul de execuție, pentru o porțiune de aproximativ 20-30% din lungimea totală a canalizației ne-ar trebui 30 de milioane, o sută de milioane erau necesare cu 3-4 ani în urmă când a fost elaborat proiectul de execuție. Deci vă dați seama cam ce preț ar fi ca să construim un sistem de canalizare. Acestea-s problemele majore, acestea-s probleme pentru care, să zicem din proiecte, donatorii, mai ales străini, mai puțin oferă bani pentru infrastructură, dar acestea-s lucrurile principale – canalizația, drumurile, infrastructura și mai departe clădirile.
Vocea Basarabiei: Dar câți ani i-ar trebui satului să fie unul modernizat, cu condiții pe care le așteaptă cetățenii?
– Eu pot să spun aproximativ care-i suma necesară pentru a acoperi necesitățile minime ce țin de infrastructură: canalizația – 100 de milioane, drumurile – 100 și mai mult de milioane și, respectiv, la ziua de azi în jur de 300 de milioane ne-ar trebui.
Vocea Basarabiei: Acum cei care guvernează promit să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană, iată, pentru 21 mai este așteptată lumea în Piața Marii Adunări Naționale. Dvs. ce veți face în acea zi?
– Eu susțin lucrul acesta și îndemn oamenii să participe.
Vocea Basarabiei: Geopolitica va mai sta mult în capul mesei în Republica Moldova, pentru că se consideră că geopolitica dezbină societatea?
– Da, în general, geopolitica și politica mai mult sunt discutate în țările unde bunăstarea oamenilor e scăzută, cu cât e mai mică bunăstarea, cu atât mai mari sunt discuțiile despre geopolitică.
Nina Burduja, profesoară de istorie în Dubăsarii Vechi, Criuleni
Vocea Basarabiei: Dar ajutor din Rusia a ajuns aici, în Dubăsarii Vechi?
– Eu nu am auzit de așa ceva.
Vocea Basarabiei: Ați vorbit despre nevoia integrării europene. Poate fi deturnat acest parcurs?
– Eu îmi doresc să nu fie deturnat, îmi doresc mult să nu fie deturnat.
În 30 de ani n-am avut un vector clar încotro merge, dar odată cu schimbarea, de când a venit Maia Sandu, cât de cât, este clar
Vocea Basarabiei: Peste 10 ani cum vedeți satul și statul, cum ați vrea să arate?
– Schimbat spre bine, să fie schimbat, și anume schimbările să fie spre bine. Vedeți că tot timpul oamenii și-au dorit și-și doresc schimbări spre bine, ziua de azi să fie mai bună decât ziua de ieri și ziua de mâine să fie mai bună decât ziua de azi, dar nu tot timpul se întâmplă lucrul acesta, am trecut și prin momente, prin timpuri când a fost invers. Noi ne străduim și depunem eforturi e clar că pentru dezvoltare, toți își doresc să aibă dezvoltare și o ascensiune.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Dubăsarii Vechi, Criuleni, și încercăm să aflăm de la localnici încotro se îndreaptă Republica Moldova. Pe ce drum ar trebui să meargă, ca să se spună despre acest drum că este unul corect?
– Republica Moldova în 30 de ani n-a avut un vector clar încotro merge, dar odată cu schimbarea, de când a venit dna Maia Sandu, cât de cât este clar, adică d-nei vrea să ne integrăm în Uniunea Europeană. Cum vom face-o, cât va dura, asta deja depinde de noi, cum o să fim noi de receptivi și populația când o să înțeleagă că drumul nostru-i în direcția respectivă.
Vocea Basarabiei: Care ar fi avantajele, beneficiile de pe urma apropierii de Uniunea Europeană, iată, pentru dvs., cetățenii?
– D-apoi, noi vedem ce se întâmplă în Ucraina, vedem cum e în Rusia, e clar că până în anii 2000, practic, toți se duceau acolo și făceau bani, acum au văzut diferența, cum a fost și cum este viața la ruși.
Vocea Basarabiei: V-ați gândit vreodată să plecați?
– Am mai plecat, m-am reîntors…
Vocea Basarabiei: Unde ați muncit?
– Și în Rusia, și în Portugalia, în mai multe țări.
Vocea Basarabiei: Dar acum Rusia credeți că se împacă cu gândul că Republica Moldova se desprinde de Est și merge spre Vest?
– Rusia niciodată nu s-a împăcat și nici n-o să se împace cu acest gând.
Alexandru Coliba, ecologist în Dubăsarii Vechi, Criuleni
Vocea Basarabiei: De ce?
– Așa au fost educați, că adică ei sunt o țară imperială care tot timpul a avut sub talpa lor toate țările acestea mici și din punctul acesta de vedere Moldova niciodată nu a fost o țară puternică, cum sunt țările baltice, ele tot timpul au fost cu țările proeuropene, înspre Europa și atâta tot, dar noi am fost așa și așa sau nici așa, nici așa. Adică a venit Voronin la putere ne-am întors invers, a venit Dodon ne-am întors invers, și prin asta noi pierdem. Cea mai mare problemă îi starea financiară, că dacă ar fi mai bine financiar, chiar și oamenii care au rămas în Moldova, eu cred că ei aveau să înțeleagă, dar când vine același Șor și le dă nu știu cât și nu știu cum, e clar că ei au să se ducă după bani. Pe dânșii nu-i interesează, ei vor să mănânce azi, mâine nu se știe, vine altcineva și iar le dă, dar noi trebuie să luptăm, adică să-i integrăm, să le lămurim că nu-s corecte toate lucrurile acestea.
Trebuie să demonstrăm odată și odată că suntem o forță
Vocea Basarabiei: Dar la dvs. a venit cineva să vă ademenească, că vă dă niște bani și trebuie…
– Nu, nu, eu tot timpul am avut poziția mea și adică ei știau că eu nu-s flexibil.
Vocea Basarabiei: Acum, pe 21 mai, președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să vină la Adunarea Națională „Moldova Europeană”, dvs. ce veți face în acea zi?
– O să venim la Chișinău, că trebuie să demonstrăm odată și odată că forța puternică e, așa cum a spus dna președintă, adunarea aceasta. Cu cât mai mulți vom fi, cu atât mai bine o să fie, pentru că cei care-i adună ei cu bani plătiți, e clar că aceea nu-i realitatea.
Vocea Basarabiei: Și câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă în UE?
– Cu cât mai degrabă, cu atât ar fi mai bine, dar depinde de noi, cetățenii, adică cum o să înțelegem și cum o să ne schimbăm. Noi să avem o poziție clară și-apoi trebuie să luptăm, e clar că trebuie să fie ceva de la guvern. Iaca, noi, de-o vorbă, creștem roșii, când ajunge vara, noi trebuie să le realizăm, dar unde să le realizăm? Oamenii pleacă și de mâncat nu are cine le mânca, de realizat în altă parte nu știi unde să le realizezi, adică ar trebui să pună baza în agricultură, în economie să se dezvolte, dar atâta cât o să umblăm cu mâna întinsă, eu cred că n-o să fie bine.
Vocea Basarabiei: Acum se mizează pe fondurile europene că ar putea să salveze Republica Moldova. Iată, dvs. aveți afacere în legumicultură?
– Avem sere pe lângă casă și mai facem și un ban în plus, că salariul de la stat nu ne ajunge.
Vocea Basarabiei: Și câte ore are ziua de muncă?
– Of! Sâmbăta ne sculăm la ora 6, dacă ne permite timpul, că la roșii e interesant, dacă-i rouă, nu poți lucra, că le îmbolnăvești, dar când nu-i rouă, de la 6 și cât îi posibil.
Vocea Basarabiei: Îs harnici moldovenii?
– Eu cred că-s prea harnici. Ce vreau să spun? Sunt 5 degete la o mână, adică și moldovenii pot să fie diferiți, unu-i harnic, unul prea mult vorbește, dar eu cred că-s harnici, în general, îs harnici.
Vocea Basarabiei: Și dacă-s harnici, de ce trăiesc în sărăcie?
– De atâta că salariul nu-i decent. Omul ca să aibă putere de a cumpăra și a se dezvolta trebuie să aibă un salariu, dar dacă salariul acela îi mic, nu-i ajunge lui nici să plătească, iaca, cum a fost iarna trecută, să iasă din situația de a plăti energia și încălzirea, și-i mai rămâne acolo și apa. Asta și-i problema, eu cred.
Siguranță în ziua de mâine parcă nu-i, mai ales de când cu războiul acesta e clar că e o situație 50/50
Vocea Basarabiei: Ce salariu ar fi unul mulțumitor pentru dvs.?
– Pentru noi, mulțumitor? (Râde.) Omul tot timpul vrea mai mult, dar, în general, dacă să luăm pe cheltuielile minime, îs vreo 10 mii de lei la sat, dar eu cred că la oraș îi mai mult, adică trebuie să începem de la 10 mii și de-amu încolo între 10 și 20 de mii cred că ar fi posibil ca oamenii cât de cât să trăiască și să nu umblăm prin Europa ori în Rusia, ori în altă parte.
Vocea Basarabiei: Dar ați spus că ați muncit și Est, și în Vest, iată dacă ar fi să comparați nivelul de trai din Occident, acolo unde ați muncit ceva timp?
– E clar că acolo-i altceva, adică pe ei tot timpul când îi vezi sunt veseli, ei nu au probleme de acestea că mâine ce o să facem, ne scoate, ne ducem la lucru, că alții aici se duc cu ziua, acolo nu-i așa ceva, adică statul nemijlocit își bate capul de oameni ceia, are grijă. La noi, într-un fel, siguranță în ziua de mâine parcă nu-i, mai ales de când cu războiul acesta e clar că e o situație 50:50. Parcă acum ne-am mai calmat, dar anul trecut toți și-au făcut pașapoarte, s-au pregătit… Adică nu se știe, copii îs copii, trebuie să-i scoatem de aici, nu-i putem pune în pericol.
Vocea Basarabiei: Dar acum frică nu mai este, s-a obișnuit lumea cu războiul?
– Da, undeva s-a obișnuit, se vede că nu mai reușește Rusia cum aveau ei planuri, deodată cum s-au pornit, și ne gândim că o să fie bine pentru Republica Moldova. Cum se spune, suntem țară neutră, dar neutralitatea este încălcată, avem în Transnistria armata care nu a fost scoasă nici până la moment și de asta și spun că, dacă suntem neutri, nu trebuie să avem armată străină, dar noi o avem. Chipurile suntem neutri, dar neutralitatea asta-i numai la un nivel așa, formal, declarativ.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Sănătate și pace, în primul rând. Celelalte o să le reușim, dar cât de cât guvernarea trebuie să vină la oameni și să-i ajute.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, în vizită la Dubăsarii Vechi, localitate din raionul Criuleni, și încercăm să aflăm de la cetățeni: cum se trăiește în țară, la țară?
– E greu traiul pentru bătrâni, e greu din cauza pensiei mici, din cauza neajunsurilor, viața lor îi grea, chiar să zicem așa, cu pensia asta de două mii de lei astăzi practic nu ai ce face, ținând cont de facturile pe care trebuie să le achiți, inflația, e grea viața. Iată, d-nei poate să spună mai multe.
Politicienii noștri așa și s-au deprins, să promită și să nu facă
Vocea Basarabiei: Dar vă este clar ghemul acesta de probleme cum s-a adunat?
– Ghemul acesta de probleme s-a început odată cu proclamarea independenței. Eu țin minte anii ‘90, când nu primeam salariul luni la rând și când ne dădeau niște mărfuri în loc de salariu și-i clar că s-a întrerupt un sistem economic, care s-a construit zeci de ani și ca să revii iar din nou, s-o iei practic de la început, e greu. Și a ieșit o elită bogată și o mulțime săracă.
Vocea Basarabiei: Cetățeanul îi alegea pe cei care trebuiau să rezolve problemele?
– Cetățenii au mers tot timpul după promisiuni, li s-a părut că iată aceștia au să fie buni, dar politicienii noștri așa și s-au deprins, să promită și să nu facă.
Vocea Basarabiei: Dvs. vreodată v-a părut rău pentru votul pe care l-ați dat în acești 31 de ani?
– Nu i-am votat niciodată pe comuniști, pe socialiști, dar oricum schimbări mari încă nu avem.
Vocea Basarabiei: Cine trebuie să facă schimbările acestea, doar cei care sunt la cârma țării?
– Toți trebuie să contribuim la schimbările acestea, fiindcă fiecare la locul lui de trai, la locul lui de muncă, cu contribuția pe care trebuie s-o aducă, toți, dacă vrem să avem un stat mai prosper, să trăim mai bine, toți trebuie să punem umărul la asta, că trebuie un viitor să vedem. Și cred că acum mai mulți se orientează spre vectorul de Vest, mai puțin cred că mai văd perspectivele de dezvoltare cu Rusia împreună, mai ales după începerea războiului acestuia din Ucraina, cred că se schimbă mult în mentalitatea oamenilor în privința aceasta.
Vocea Basarabiei: Dar dacă citim atent sondajele de opinie, ele arată că încă mai sunt cetățeni care susțin invazia Rusiei în Ucraina, care spun că Putin este politicianul în care au cea mai mare încredere. Cum vă explicați, iată, această percepție a cetățenilor?
– Cred că mult influențează mass-media rusească și faptul că cei care au avut un oarecare venit din partea rușilor, care au avut o susținere cumva, aceia și mai speră că ar putea să revină din nou la toată lucrurile.
Sunt oameni care, într-adevăr, sunt patrioți și nu sunt indiferenți față de țara lor
Vocea Basarabiei: Și în aceste peste trei decenii de independență a Republicii Moldova, ce s-a spus, că în Moldova au fost politicieni trădători și politicieni patrioți? Cine trădează, cine îs patrioți?
– Știți, noi la școală le spunem una copiilor, dar mai vin ei și cu tema de acasă din familie pregătită și mulți chiar se orientează după ceea ce spun părinții și mai puțin ce aud la școală.
Vocea Basarabiei: Cum ați descrie patriotismul la moldoveni?
– Patriotismul la moldoveni? Sunt oameni care, într-adevăr, sunt patrioți și nu sunt indiferenți față de țara lor, dar sunt și de acei care patriotismul îl văd în interesul lor personal, pe dânsul îl interesează problemele proprii să le rezolve, dar mai departe nu-l interesează ce se face în țară. Sunt o bună parte din oameni și așa.
Vocea Basarabiei: Aici sunteți la o aruncătură de băț de regiunea transnistreană. Această regiune mai rămâne a fi una separată, e o piedică în calea dezvoltării Republicii Moldova?
– Ținând cont că acolo s-a investit mult în dezvoltarea industriei și-i zona cea mai dezvoltată în aspect industrial, clar că ar contribui mult la dezvoltarea țării, dacă ar fi o unitate reală. Și să zicem că să-i separăm, să-i lăsăm… Eu știu că Moldova pe timpul lui Ștefan cel Mare a fost până la Nistru, dar acolo trăiesc cetățeni de-ai noștri, cetățeni români și asta ar însemna pentru unii că i-am trădat, i-am lăsat. Clar că ar fi mai simplu, parcă ar părea mai simplu că, gata, am rupt-o cu Transnistria și mergem noi înainte și voi din urmă, dar ce fac ceilalți? Iată avem și în regiunea Cernăuți mulți români, avem și la sudul Basarabiei și prea multe pierderi are palma asta de pământ.
Vocea Basarabiei: Dar în stânga Nistrului mai treceți?
– Acum, nu. La noi piață se face în centrul satului și vin mulți oameni de la sat să-și vândă mărfurile lor, vin. Acuși se începe vânzarea prajului și ei sunt specialiști în domeniul acesta, că îi căutăm, de la dânșii cumpărăm.
Vocea Basarabiei: Da?…
– Răsadul de praj.
Pe elevii mei îi îndemn să meargă pe piață în acea zi, chiar unii zic că e un eveniment istoric și am vrea să fim participanți la acest eveniment
Vocea Basarabiei: Pe 21 mai v-a invitat președinta Maia Sandu în Piața Marii Adunări Naționale, la Adunarea „Moldova Europeană”. Ce veți face în acea zi?
– Nu știu dacă o să fiu prezentă pe piață, depinde de situația care o să fie atunci, dar pe elevii mei îi îndemn să meargă pe piață în acea zi, chiar unii zic că e un eveniment istoric și am vrea să fim participanți la acest eveniment.
Vocea Basarabiei: Și ce să se decidă acolo?
– Păi să se decidă că anume vectorul european pentru noi este prioritar, cred că asta va fi decizia de bază.
Vocea Basarabiei: Vă mai amintiți despre alte adunări naționale?
– Da, din ‘89, din ‘91.
Vocea Basarabiei: Cum a fost pe acele timpuri?
– Renașterea națională, parcă se simțea o sete a oamenilor de a schimba, de a ajunge la ceea ce s-a ajuns, un patriotism destul de pronunțat a fost manifestat atunci, chiar în ‘91. Și acum cred că o să fie, sper că o să fie.
Vocea Basarabiei: Peste un deceniu cum ați vrea să arate Dubăsarii Vechi și Republica Moldova?
– Speranța tot timpul este spre mai bine.
Vocea Basarabiei: Binele acesta trebuie să vină de undeva, trebuie cetățeanul să-și facă…
– Să-l construim noi binele trebuie, nimeni n-o să vină să ne aducă binele acasă, iar noi să stăm să-l așteptăm. Toți când au să pună toți umărul, atunci o să fie bine pentru toți.
Vocea Basarabiei: Dar ce se crede acum, că valorile adevărate nu mai sunt puse în capul mesei din moment ce cetățeanul aleargă după multă avuție, vrea să adune mult, dar să nu mai trăiască bucuriile adevărate?
– Dacă ai multă bogăție, ai și griji mai mari, ce să faci dânsa.
Vocea Basarabiei: Exodul se va termina, pentru că și de aici, din sat, înțeleg că multă lume e plecată?
– Păi, dar cum ziceam, dacă vom aduce Europa acasă poate că mai puțini vor pleca.
Vocea Basarabiei: Aveți pe cineva plecat?
– Da, fiica…
Vocea Basarabiei: Și ce spune, va reveni acasă?
– Până când încă nu au o decizie concretă, tot sunt în așteptare ce se va mai schimba în Republica Moldova, nu știu, poate că vor lua pe urmă și decizia aceasta.
Acei care ies la demonstrații, care primesc bani de la Șor, trebuie să se astâmpere, să-și caute de lucru
Vocea Basarabiei: Dar v-ați dori să revină acasă?
– Sigur că da. Pe de o parte văd că trăiesc bine și acolo, dar în același timp nu-s acasă și tot iarăși e dureros.
Vocea Basarabiei: V-au dat ochii în lacrimi…
– Da.
Vocea Basarabiei: Ia ziceți și dvs. cum vedeți viitorul Republicii Moldova?
– Frumos. Depinde de conducerea asta, conducerea, îi rugăm să ia măsuri. Acești care ies la demonstrații, care primesc bani de la Șor acela să se astâmpere, să-și caute de lucru, să lucreze, să nu se ducă să cerșească 400, cât acolo le dă.
Vocea Basarabiei: Ce pensie aveți?
– 2.278 primeam și acum mi-au mai adăugat 300 de lei, 2.620 de lei.
Vocea Basarabiei: Și cum vă descurcați cu banii aceștia?
– Mănânc mai puțin și bem mai puțin, haine am de când eram fată mare, dacă-i lungă, o mai retez și o mai fac la modă, dacă-i scurtă… (Râde.)
Vocea Basarabiei: Dar dvs. pe 21 mai ce veți face?
– Eu iaca până aici la vecină și m-am coborât cu cârja, o să privesc la televizor.
Vocea Basarabiei: Ce ați vrea să decidă această zi?
– Să decidă să fie bine în țara noastră, să șadă copiii lângă părinți, să-i ajute, ce să mai avem, conducerea, acolo depinde care conduc.
Să fie pace pe pământ, să se înțeleagă Ucraina cu rușii, să se mântuie războiul
Vocea Basarabiei: Dar cine conduce azi Republica Moldova?
– Cum? Maia Sandu! Ea. Și-i doresc sănătate, ca și cum îmi pare că se ocupă bine, conduce bine acum, dar vrăjmașii îs mulți primprejurul ei, dar ea îmi pare că bine face.
Vocea Basarabiei: Dar are nevoie și de sprijinul cetățenilor?
– Păi, da, numaidecât trebuie s-o voteze mai departe, s-o susțină.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Să fie pace pe pământ, să se înțeleagă Ucraina cu rușii, să se mântuie războiul, să nu moară atâția copii și lume, iaca ce-mi doresc. Și dacă o să fie bine acolo, o să fie bine și pentru noi.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, în vizită la Dubăsarii Vechi, localitate din Criuleni, și încercăm să aflăm de la cetățeni: cum vedeți viitorul Republicii Moldova?
– Trebuie să se ducă Dodon, Șor, Vlah, Ciobanu și Batrîncea și o să fie…
Vocea Basarabiei: Unde să se ducă?
– Să iasă din țară și să nu se amestece în politica țării. Totul s-a distrus, noi n-avem…
Vocea Basarabiei: Și nimic nu poate fi reconstruit?
– Slabă nădejde.
Vocea Basarabiei: Dar pe 21 mai dvs. ce veți face?
– O să șed acasă.
Vocea Basarabiei: De ce?
– O s-o facă de nimic pe Maia și iaca tot.
Vocea Basarabiei: Cine o s-o facă?
– Acolo o să fie și Dodon, și Voronin, și tot așa, opoziția o să lucreze față de Maia.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ce părere aveți despre Sandu?
– Bună, ea merge corect.
Vocea Basarabiei: Ce sfat aveți pentru ea?
– Cât se mai poate lasă să se țină, restul…
Vocea Basarabiei: Dacă ați fi dvs. la conducerea Republicii Moldova, ce ați face în țară ca lumea să fie mulțumită?
– E imposibil ceva să faci, imposibil.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Dubăsarii Vechi, localitate din raionul Criuleni, și încercăm să aflăm grijile, preocupările oamenilor, care sunt prioritățile pentru aceste vremuri, cum au de gând să pună umărul ca să schimbe situația în sat și în stat.
– Oamenii vor să aibă un loc de muncă, să aibă un venit pentru a întreține familia și pentru a exista, asta e cel mai important. În rest, oamenii vor condiții unde trăiesc, canalizare, iluminare, drumuri, vor niște condiții decente și mai departe pe locul 2-3 de-acum politica care se discută la orice zi de naștere, la orice eveniment și la bucătărie.
Vocea Basarabiei: Și ce se discută, Moldova e mai aproape de Est sau de Vest, acesta e subiectul de bază?
– Da, din păcate, încă se discută cine suntem, ce limbă vorbim și încotro să ne ducem. Majoritatea totuși susțin cursul european, oamenii întotdeauna vor să se unească cu cei care trăiesc mai bine, unde se respectă drepturile omului, unde poți prelua niște valori și unde poți duce un mod de viață decent.
Vocea Basarabiei: E pregătită Republica Moldova astăzi ca să ajungă în UE?
– Nu avem când aștepta să fim pregătiți, trebuie să aderăm. Posibil să facem lucrul acesta în paralel. Eu cred că da, o să fim pregătiți, nu suntem mai puțin pregătiți, să zicem, ca România sau Bulgaria, s-ar putea cu eforturile comune să schimbăm lucrurile în 3, 4, 5 ani, să schimbăm, să fim, foarte mult depinde de noi și de guvernarea care o să fie.
Cea mai mare realizare totuși a guvernării sau, să zicem, a președintelui este deschiderea țărilor civilizate către Republica Moldova
Vocea Basarabiei: Dar schimbările acestea de unde trebuie să înceapă?
– Și de sus în jos, și de jos în sus. Sigur că foarte mult depinde de guvernare, de politica pe care o duce pentru a informa oamenii, totuși, turma are nevoie de un cioban bun.
Vocea Basarabiei: Și Moldova astăzi are păstor?
– Din fericire, avem un păstor, Maia Sandu, sigur că. De fapt, Moldova nici nu a avut, de păstori buni nu prea a avut noroc, dar cred că e cel mai bun păstor din toți pe care i-am avut pe parcursul anilor de independență. Multora nu le place, dar totuși situația în care am nimerit și cu pandemia, și cu războiul din Ucraina, totuși am ieșit, am trecut două ierni, am trecut de pandemie, am trecut de o iarnă care trebuia să fie o posibilă catastrofală, un dezastru pentru Republica Moldova, n-a fost așa să fie, toți au ieșit din iarnă, toți și-au permis, au achitat facturile. Aceasta e o realizare în așa timpuri, dar cea mai mare realizare totuși a guvernării sau, să zicem, a președintelui este deschiderea țărilor civilizate către Republica Moldova, pe care nu a avut-o în toată istoria, nu știu dacă o s-o mai avem, adică trebuie să folosim aceste oportunități la maximum, fiindcă posibil istoria să nu ne ofere altă șansă.
Vocea Basarabiei: Șefa statului a lansat acest apel către cetățeni ca pe 21 mai să se adune la Adunarea „Moldova Europeană”. Veți participa la acest eveniment, ce așteptări aveți de la această dată de 21 mai?
– Da, această adunare se cerea, era de mult așteptată ca o contra-adunare, să zicem, la protestele pe care le organizează penalul Șor, trebuie să demonstrăm, să vadă lumea că în Republica Moldova este și o altă parte a populației, care susține cursul european, ca să nu fie greșită percepția țărilor europene despre susținerea de către populație a cursului european.
Vocea Basarabiei: Protestele organizate de Partidul „Șor” nu s-au oprit, ele mai continuă și la aceste proteste revendicările au rămas aceleași: „Jos guvernarea!”, „Jos președintele!”, „Alegeri parlamentare anticipate”.
– Da. Din fericire, suntem un stat democratic. Din păcate, acestea sunt și minusurile unui stat democratic, suntem o țară democratică, au dreptul la proteste doar fără să încalce legislația, organele trebuie să-și facă lucrul, să stopeze finanțarea acestora și cred că, dacă o să dispară finanțarea ilegală, o să dispară și protestele.
Vocea Basarabiei: Dar de aici, de la Dubăsarii Vechi, merge multă lume la aceste proteste?
– Din fericire, foarte puțini sau deloc.
Vocea Basarabiei: Dar Republica Moldova trebuie să-și facă tema pentru acasă, această agendă include mai multe reforme, cetățeanul zice că a obosit de la noțiunea de reformă, alții spun că nu mai au timp să aștepte, alții spun că, în general, nu au încredere în implementarea reformelor. Iată pe acest fundal cum credeți dvs. că va fi cu putință să se implementeze reformele, să se facă această temă de acasă?
– Sigur că guvernarea, în primul rând, trebuie să implementeze ceea ce s-a propus cu informarea corectă, oamenii trebuie să cunoască ce se petrece și în justiție, și în economie. Comunicarea – asta era o problemă a guvernării, din fericire, parcă-parcă lucrurile acestea se remediază, dar toate reformele, omul așteaptă și o îmbunătățire a stării economice, dacă omul nu o să simtă o îmbunătățire a situației economice, reformele acestea se transformă într-o blamare și într-un cuvânt de ocară.
Să ajungem peste 10-20 de ani să nu mai solicităm finanțări sau să nu depindem în totalitate de finanțările externe
Vocea Basarabiei: Cum credeți că poate fi revigorată economia?
– Sigur, aici și cu toate măsurile acestea anticorupție, regulă la vamă, regulă în economie, aici este un potențial, o parte din potențial, de accesat fonduri europene pentru investiții de durată, care să aducă rezultate, schimbare, ca să nu depindem tot și să ajungem peste 10 ani, 20 de ani să nu mai solicităm finanțări sau să nu depindem în totalitate de finanțările din extern.
Vocea Basarabiei: Exodul poate fi oprit, trebuie oprit, pentru că și fenomenul migrației are două laturi, pe de o parte, se acumulează experiență peste hotare, unii mai reușesc să facă economii de bani în speranța că ar putea să aducă o parte din aceste finanțe, să le investească în Republica Moldova, iar pe de altă parte, se crede că dacă nu se oprește acest exod atunci va avea de pierdut și satul, și statul?
– Poate fi stopat, în primul rând prin deschiderea locurilor de muncă, salarii decente, condiții de trai, programe pentru diasporă, care s-ar reîntoarce să-și deschidă o afacere. Sunt șanse, cum o să le valorifice guvernarea, rămâne de văzut, dar sunt, întotdeauna sunt.
Vocea Basarabiei: Dar un salariu motivant pentru cetățean la cât ar trebui să se ridice?
– Salariul minim ar trebui să fie de 6-7 mii, dar un salariu cât de cât decent, sigur, e de la 1.000 de euro, de la 20.000 de lei în sus, eu cred că ar da rezultate, un salariu decent ar da rezultate, măcar acei care sunt pe loc să nu plece.
Vocea Basarabiei: Ați spus că prioritatea nr. 1 trebuie să rămână integrarea europeană, dar Estul, Moscova, se va împăca cu gândul că Republica Moldova nu mai este un satelit al Kremlinului și că acest drum trebuie să-l parcurgă Republica Moldova fără ca să fie împiedicată?
– Pericolul persistă atât timp cât noi o să le permitem, adică cu cât mai puțini cetățeni o să avem care susțin regimul lui Putin, cu atât șansele sunt mai mici ale Rusiei de a face dezordine aici. Aici are de muncit guvernarea la nivel de informare, de educație a noilor generații, fiindcă problema nu e acum pentru un an-doi, problema poate să persiste și peste 20 de ani, dacă nu o să luăm niște măsuri acum. În mass-media cât de cât s-a mai făcut regulă, într-adevăr, prea multă libertate la niște, așa cum le spun în Rusia, agenți străini, care-și duc politica, finanțări de la o țară străină, nu știu cum așa, un regim terorist, putem să-i spunem.
Vocea Basarabiei: Localitatea Dubăsarii Vechi e chiar pe malul Nistrului, problema transnistreană poate să fie rezolvată ca Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană cu cele două maluri ale Nistrului reîntregite?
– Până la începerea războiului în Ucraina, influența rusească era foarte mare și noi, cei de pe malul drept al Nistrului, de-acum ajunsesem la situația că nu ne trebuia nici Transnistria, cetățenii, eu nu vorbesc de conducere, de cetățenii, nu ne trebuia nici Transnistria, dar nu poate să fie un balast care să ne țină, nici noi nu ne putem dezvolta din cauza lor, adică ar putea să fie situația aceasta încă 20-30 de ani. Acum vorbesc de nenorocirea asta mare care posibil să aducă unele plusuri, sigur că după ce Ucraina o să-și elibereze teritoriul, eu cred că o să se hotărască și problema transnistreană în sensul unificării Republicii Moldova.
* * *
Opinii adunate în comuna Dubăsarii Vechi din raionul Criuleni.
