VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Vitalie Gorincioi: Rusia continuă să șantajeze comercial, și anume instituind embargoul împotriva Moldovei

Vocea Basarabiei: Azi vom vorbi despre anul 2023, cum a fost acesta pentru agricultură, care e situațiaîn acest domeniu important dar și provocările, perspectivele dezvoltării acestei ramuri în continuare. Iată de ce l-am invitat la emisiunea noastră pe domnul Vitalie Gorincioi, cinci ani a condus Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar de 10 ani este Președintele Asociației Moldova Fruct.

Motivul pentru care v-am mai invitat astăzi este și această Conferință Națională „Businessul Fructelor în Republica Moldova”, care a ajuns la ediția a 9-a. Este un eveniment important pentru această ramură, din câte înțeleg, o să aveți și oaspeți înalți, se așteaptă ca Șefa statului să vină la eveniment. Cum se încheie acest an sau e prea devreme să spunem la început de decembrie despre anumite bilanțuri?

Vitalie Gorincioi: Bineînțeles că e cam devreme pentru că noi suntem recoltăm anul acesta, dar vindem până la jumătatea anului viitor. Ar fi vorba de mere, unele soiuri de prune, unele soiuri de struguri de masă, care se vând și pe parcursul anului. Acestea sunt puse la păstrare în depozite specializate, depozite frigorifice, ceea ce parcă ne-ar părea acum că e lucru obișnuit, dar dacă ne întoarcem cu 10 ani în urmă, rar se întâlnea un depozit special. Pe atunci veneau camioane direct pe plantație, luau marfa și se exporta în Federația Rusă. Cu banii jos, cum ar zice moldovenii, deoarece erau achitate imediat. Noi am fost cei care împreună cu Asociația, am vrut să avem un business civilizat, adică să ducem marfa la păstrare. Să nu vindem numai pentru că nu avem ce face cu aceasta, că deseori se întâmplă acest lucru. Am vrut s-o transportăm la depozite, s-o sortăm, s-o ambalăm și s-o vindem în așa fel ca fiecare marfă, în dependență de calitatea ei, să primești și răsplată pentru aceasta.

Vocea Basarabiei: Domnule Gorincioi, astăzi Republica Moldova poate să vorbească despre un business civilizat, când ne referim la fructele care se cresc? Ce înseamnă business civilizat?

Vitalie Gorincioi: Avem o structură de stat cum ar fi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care nu mai eliberează certificate fitosanitare dacă marfa nu corespunde calității respective. Spuneam deseori că ne bucurăm că am câștigat niște piețe noi și civilizate în Uniunea Europeană și nu numai în țările europene. Ducem fructe și în Asia și în Golful Persic, astfel că toți doresc să aibă un business civilizat. Marfa, în primul rând, trebuie să fie calitativă, inofensivă, și trebuie să fie însoțită de un pachet de documente care prevăd garanția pentru cei care o consumă.

Vocea Basarabiei: Dumneavoastră credeți că astăzi producătorii împart piețele și nu știu după ce criteriile le-ar împărți? Pentru că iată, din nou, de la Moscova a venit această informație, că începând cu data de 4 decembrie se impune embargo pentru fructele și legumele moldovenești în care s-ar fi depistat insecte.

Vitalie Gorincioi: Parcă s-ar fi depistat. Dumneavoastră ați subliniat că sunt deja cam 10 ani de când sunt în fruntea acestei Asociații. În această poziție, fac voluntariat, nu sunt angajat, astfel că totodată îmi hotărăsc și întrebările care le am, deoarece am un business cu colegii mei. Tot despre ceea ce vorbim, noi vorbim din practica de toate zilele.

Vocea Basarabiei: Dumneavoastră ce creșteți ? Ca să ne fie clar.

Vitalie Gorincioi: Mere, prune, struguri, caise, cireșe. Am închiriat o suprafață de 100 hectare de pământ, la sudul Moldovei, în raionul Ștefan Vodă. Doi suntem din nord și centru și unul din cei locali. Domnul Bulgari e născut în Briceni și eu în Ungheni, și facem business la Ștefan Vodă.

S-a dovedit că cei care erau incluși de Rusia în lista cu restricții de export, nici nu au trimis prune.

Vocea Basarabiei: Să revenim la aceste interdicții de care spuneau cei de la Moscova.

Vitalie Gorincioi: Deja de 10 ani, cred că, am auzit de interdicții, că ne dau voie și apoi că iarăși ne închid și tot așa mai departe. Știți, noi suntem naivi, în loc să ne căutăm de treabă, noi totuși stăm cu nădejdea că poate s-or răzgândi, poate ne vor da voie. Dacă ar fi zis că, iată am găsit niște dăunători și vrem ca acest lucru să nu se mai repete. Noi anul trecut i-am invitat pe cei de la Rosselhoznadzor, am creat un grup de lucru împreună cu ANSA și cu cei care erau învinuiți că au trimis fructe care nu corespund. S-a dovedit că cei care erau numiți în documentul respectiv, nici nu au trimis prune. Atunci era vorba de prune. Gândiți-vă așa, în partea dreaptă a Nistrului sunt dăunători, iar în partea stângă nu sunt. În Găgăuzia nu sunt, deja în Cahul sau în alt raion alături – sunt. Cu părere de rău, acestea sunt jocuri politice. De mult sunt convins că businessul și politica nu prea trebuie să meargă alături. Businessul trebuie să aibă criteriile lor de dezvoltare.

Discuțiile cu privire la import și export se duc cu organele statale dar nu cu partidele politice, așa cum procedează Rusia

Vocea Basarabiei: Domnule Gorincioi, dar o reacție din partea producătorilor oricum există, pentru că într-un fel parcă ar fi și umilință, o ofensă că nu știți ce exportați și ce calitate trimiteți.

Vitalie Gorincioi: Bine, noi am aflat vestea aceasta vinerea trecută. Vineri am avut ședința Consiliului de Administrare a Moldova Fruct, unde am discutat în detalii ceea ce noi am izbutit să avem anul acesta, ce totaluri ne așteaptă, și evident că am vorbit și despre ceea ce se întâmplă cu interdicțiile acestea. Producătorii sunt foarte supărați și noi știm că nu e adevărat că organele noastre, dacă vorbim de ANSA, nu au reacționat. ANSA a reacționat, dar nu se uita nimeni la acest lucru. Discuțiile sau negocierile se duc cu organele statale, cu ANSA și cu Ministerul Agriculturii. Aceste convorbiri ar trebui să aibă loc cu aceste organe, dar nu cu partidele politice. Acelui raion îi dăm voie, aceluilalt nu îi dăm voie, face lista cineva din liderii politici. Acest fapt este o rușine pentru așa o țară mare precum e Rusia să ajungă la așa metode. M-au întrebat vineri colegii Dumneavoastră ce o să facem cu acele cantități de mere pe care Federația Rusă nu le acceptă. O să le vindem celora care doresc să le mănânce și plătesc bani. Anul trecut, exact pe vremea aceasta, la începerea conferinței businessul fructelor, prima întrebare care mi-au dat-o colegii Dumneavoastră a fost ce o să facem cu merele. Și eu am răspuns că la 1 mai sau la 1 iunie, Dumneavoastră nu o să găsiți un camion de mere în Republica Moldova, toate vor fi vândute și așa s-a întâmplat.

Vocea Basarabiei: De ce cumpărătorul zice că e deficit de producție autohton, iar pe tejghea găsește doar mărfuri de import?

Vitalie Gorincioi: Nu e adevărat. Găsește și mărfuri străine, pentru că noi în Republica Moldova, avem puține pere, cam puține caise. Noi lucrăm asupra sortimentelor care sunt rezistente la înghețurile de primăvară. Cam puține piersici avem, cu toate că produceam foarte mult. Am început să importăm și să avem soiuri care pot fi transportate, deoarece în majoritatea cazurilor, acestea nu sunt rezistente.

Vocea Basarabiei: Totuși cât se va exporta pe piața Federației Rusiei, ținând cont și de aceste avertizări care vin din partea lor?

Vitalie Gorincioi: Nu știu, pentru că acolo e scris un pic cam așa, că trecem la poziția anului 2022, precum că atunci a fost interzis la toți, apoi s-a făcut o listă adăugătoare, pe urmă nu știu ce. Noi mai avem producători care sunt în partea stângă a Nistrului, chiar avem un producător destul de mare în Consiliul de Administrare al Asociației Moldova Fruct. Acesta produce 4 000 – 5 000 de tone de mere. Și îi spuneam că acum e rândul lui să ducă în Rusia, iar el spune că le duce pe toate în Europa.

Vocea Basarabiei: Așa a spus agentul din stânga Nistrului, că nici pe el nu-l mai interesează piața de desfacere din Federația Rusă?

Vitalie Gorincioi: Nu că nu îl mai interesează, dar el vinde acolo unde are profit, căci vinde de pe loc, el nu exportă. Oricât de straniu ar fi, dar toate prunele lui au mers în Portugalia, în Spania. Aceasta vorbește despre faptul că el are o producție bună și este întrebată în orice colț al Europei și nu numai. Eu vorbesc de cazuri concrete.

Vocea Basarabiei: Ce scopuri totuși urmărește Federația Rusă? Să împiedice drumul integrării europene, să mai facă zâzanie aici între cetățeni, să arate că sprijină o parte din politicieni, ce semnale se transmit de la Moscova?

Fructele și legumele moldovenești o să le vindem celor care doresc să le mănânce și plătesc bani

Vitalie Gorincioi: Eu nu știu cum poți să zici că sprijini pe cineva. Eu înțeleg când vorbim astăzi de USAID, de poporul american care dă niște bani pentru ca noi să ne învățăm să exportăm civilizat în Uniunea Europeană. Primul camion de prune care l-am exportat chiar noi, compania noastră, cam vreo 6 ani în urmă, (să nu îi fac reclamă, dar știe toată lumea), l-am am transportat în Germania la rugămintea partenerilor noștri de dezvoltare: „Respectați cerințele, criteriile acestea și duceți-vă și faceți o încercare.” Noi eram cam îngrijorați pentru ca nu cumva să nu reușim. Eu nu aș zice că noi primim cu mult mai mult decât primeam când exportăm în Rusia, dar iată zâzaniile acestea, poți duce, nu poți duce, etc… Nu poți să ai o predictibilitate, să îți faci niște planuri. Astăzi știm destul de bine că vinificatorii nu mai vor să ducă o sticlă de vin în Rusia. Nu de aceea că piața aceasta e rea. Să știți că pierd, în primul rând, consumatorii, pentru că noi nu ducem, Europa nu duce. Rusia tot produce mere, și producătorii lor ridică niște prețuri mari. De multe ori ne spun acest lucru când ne mai întâlnim la târguri internaționale, la Fruct Logistica sau în Spania, sau în Italia la diferite târguri. Ceilalți se întreabă unde suntem noi, de ce nu participăm. Cum să participăm dacă noi nu știm. De obicei acolo toamna să fac târgurile acestea, și este nevoie să se încheie contracte.

Vocea Basarabiei: Până la urmă, credeți că Moscova își atinge acest scop ca să influențeze cetățenii și să le creeze o altă percepție decât cea pe care o au, de exemplu, cei care vor ca țara lor să ajungă în UE?

Vitalie Gorincioi: Eu v-am adus exemplu celor din partea stângă a Nistrului. Am adus exemplu doar de fructe. Mai mult de 50 % din producția lor se duce în UE.

Vocea Basarabiei: Evaluările arată cam 70 %.

Vitalie Gorincioi: Da. Aceia nu sunt susținătorii Rusiei. Businessul se duce acolo unde are permanent o politică, pe care trebuie să o respecte și cu care trebuie să se conformeze.

Vocea Basarabiei: Vreau să vă mai cer o părere și atât pe subiectul ăsta. Oponenții, adversarii guvernării ce spun că ,,Îi vedeți, cei care sunt la putere nu sunt capabili să negocieze cu Federația Rusă ca să exporte mărfurile pe piața estică.”

Vitalie Gorincioi: Dar iată oponenții aceștia nu au avut embargo? Primul embargou a fost în 2006, pe timpul lui Vladimir Voronin. Doar domnul Voronin nu s-a conformat chiar așa cum au dat indicații și gata deja nu suntem prieteni, nu suntem de 50 de ani în aceeași țară, în același regim și așa mai departe. Nu acesta este pricina. Noi suntem oameni maturi și înțelegem destul de bine.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.