Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu domnul Virgil Pîslariuc, care este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, la al doilea mandat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, membru al acestei formațiuni. Virgil Pîslariuc este doctor în științe istorice, titlul pe care l-a obținut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România. Foarte mulți ani a fost conferențiar universitar, unde este și acum, la Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat. Astăzi românii de pretutindeni sărbătoresc 105 ani de la Marea Unire – prilej de a vorbi mult despre cooperarea moldo-română. Președinta Maia Sandu susține că România este pentru Republica Moldova un pilon de rezistență și este cel mai aprig avocat al parcursului european, citez:
„O privim cu speranță atunci când ne aflăm la nevoie și ca reper în aspirațiile noastre de aderare la UE, iar România ne privește cu încredere că vom izbuti în calea pe care am ales-o.” De asemenea, Șefa statului declară că “țările noastre sunt legate prin trecutul comun, dar și prin viitorul pe care îl vom împărțim.”
Ziua Națională a României a fost marcată și în legislativ, îl citez și pe speaker-ul Parlamentului, Igor Grosu, el spunea: “Republica Moldova a simțit mereu umărul României alături.”
Totodată, Șeful Guvernului, Dorin Recean, a transmis României un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Naționale, spunând: „Avem un trecut comun și vom avea un viitor și mai comun în Uniunea Europeană.”
Șeful diplomației, Nicu Popescu, de 1 decembrie, îi mulțumește României pentru sprijinul în drumul european al Republicii Moldova.
Am trecut în revistă aceste citate ca să ne fie clar de ce vom vorbi, pentru început, despre această relație bună, unii spunând că ar fi și un apogeu al cooperării bilaterale moldo-române. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Virgil Pîslariuc: Bine v-am regăsit! Mulțumesc mult pentru invitație. La mulți ani românilor de pretutindeni, la mulți ani, România! Este într-adevăr o zi simbolică, care marchează acest efort de unitate pe care l-au avut românii atunci, la sfârșitul primului război mondial. A fost o lecție pe care noi sperăm s-o învățăm, o lecție în care și clasa politică, dar și întregul popor l-a dat, o lecție de unitate, în contextul căreia, au știut să-și folosească o șansă. Vreau să vă spun, chiar cu un an înainte, la sfârțitul anului 1917 – 1918, situația era extrem de dramatică, România fiind redusă la aproape un sfert din teritoriul său național, o mare parte din acesta fiind în ocupație, astfel că nu se vedea nici o licărire de speranță. Totuși, s-a reușit această extremă performanță, acel efort, acel ideal de readucere a românilor în cadrul unui stat național unitar, s-a înfăptuit. Cred că acel eveniment este călăuza, a ridicat cumva așteptările noastre. Noi astăzi foarte mult discutăm în acești termeni de unire, dar evident că trebuie să ținem cont de faptul că fiecare fenomen sau eveniment istoric este unic în felul său. Noi putem să facem analogii, comparații dar nu se repetă lucrurile exact sută la sută cum au fost cândva, fiindcă erau alte cauze, altă conjunctură, dar tendința și acest mesaj că unitatea este capabilă să depășească problemele, sau toate acele impedimente pe care ni le face istoria, trebuie reținute și acel eveniment ne călăuzește.
Vocea Basarabiei: O să vorbim cu Virgil Pîslariuc ca și deputat, ca politician, dar mai întâi ca istoric. Totuși, vreau să ne spuneți ce trebuie să înțeleagă cetățenii Republicii Moldova din ceea ce s-a întâmplat pe parcursul istoriei: de 7 ori din componența Rusiei, această palmă de pământ, a trecut în componența României.
Virgil Pîslariuc: Era o luptă dintre imperii și Republica Moldova, Basarabia este de fapt rezultatul acestei ciocniri între imperii, precum Imperiul Rus , fostul Imperiu Otoman, Imperiul Austro-Ungar. Ceea ce s-a întâmplat de fapt, este că Basarabia a fost singurul teritoriu din spațiul românesc care a fost cucerit de Imperiul Rus la 1812, chiar dacă războaie au existat și în secolul al 18-lea. Desigur că, apetitul Imperiul Rus nu se oprea doar la Prut, ei își doreau să meargă mai departe, către Balcani, spre Constantinopol, dar spre norocul nostru, conjunctura istorică a fost așa că s-a oprit acolo. Desigur că ceea ce se întâmplă astăzi, și nu o dată am vorbit, că acest război se duce cu Imperiul Rus , să-l numim așa, fiindcă el acum de fapt, și-a arătat foarte clar tendința de recuperare, Kremlinul nici nu-și mai ascunde intențiile de refacere a imperiului în componența sa, încă din a doua jumătate a secolului XIX, începutul secolului XX, acest război cu Ucraina este continuarea acestei politici și el ne vizează și pe noi. Faptul că acest război se duce acum în Ucraina în mod direct, reprezintă rezultatul acestei politici, dar ceea ce se întamplă la noi, este de fapt un război non-convențional, non-linear, hibrid, cum îi spunem noi astăzi, care război se duce, inclusiv, pe teritoriul Republicii Moldova.
Dacă e să observăm toată propaganda Kremlinului care se duce acum, pe ei nu îi interesează atât de mult calitatea vieții, dar anume ca Moldova să nu se poată integra în UE, să fie îndepărtată de integrarea europeană.
Vocea Basarabiei: Din motivul că aproape un milion de cetățeni ai Republicii Moldova ar avea pașaportul României, pentru că mai sunt cetățeni care vor să redobândească această cetățenie, dar pe de altă parte, încă mai avem și cetățeni care își amintesc de jandarmul român și nici nu vor să audă, în anumite situații, de ce înseamnă România. Cum se explică această stare?
Virgil Pîslariuc: Se explică prin acea propagandă, desfășurată de decenii întregi, chiar putem spune de aproape un secol, care a divizat pe interior societatea noastră. Am mai vorbit la emisiunile noastre, mai ales după declanșarea războiului în Ucraina, după 24 februarie 2022, că zarurile au fost aruncate. Este clar că se impune refacerea întregii ordini mondiale postbelice, (în acești termeni acum se discută), și iată aici este această fereastră de oportunitate, așa cum a fost la sfârșitul Primului Război mondial, acum noi avem posibilitatea să alegem. Este vorba acum de alegerea cetățenilor Republicii Moldova, de ce parte a acestei linii imaginare dintre Imperiul Rus și Europa civilizată, să ne situăm, o alegere civilizațională, până la urmă. În Ucraina, dacă ne aducem aminte, la sfârșitul anului 2013, în 2014, maidanul nu a fost altceva decât o intenție foarte clară că Ucraina vrea să meargă pe calea integrării europene și reacția violentă a Rusiei a fost tocmai ca să o oprească. Să ne aducem aminte de momentul anului 1989, după colapsul Uniunii Sovietice, când s-a creat această lume pe care o numeau monopolară, în care Occidentul devenea dominant, iar Rusia încercând să se regrupeze. Dacă țineți minte, ei acționau cumva pe furiș. Ei au creat aceste enclave în diferite regiuni ale Uniunii Sovietice, care au fost nuclee de tensiune, de separatism, ne-au lovit și pe noi, ca să ne țină departe, de fapt, de acest vector european. Totuși, cumva Rusia a lăsat să se înțeleagă că este în regulă ca fostele state din Uniunea Sovietică să balanseze între Europa și Rusia. După ce Putin a declarat foarte clar în celebrul său discurs de la Munchen, în 2008, că ei își doresc de fapt refacerea Imperiului Rus, granițelor sale și pașii care au urmat, în Georgia, în Crimeea, nu au mai lăsat această alegere: sau noi sau ei, așa spuneau. Ucraina, când a declarat foarte clar că merg pe calea integrării europene, atunci a venit sancțiunea în forma acestui război în Crimeea și tot ce s-a întâmplat după. Același lucru este și la noi, suntem sancționați acum. Dacă e să observăm toată propaganda Kremlinului care se duce acum, pe ei nu îi interesează atât de mult calitatea vieții, dar anume ca Moldova să nu se poată integra în UE, să fie îndepărtată de integrarea europeană.
Acum este invers, 90% este propagandă, fiindcă lupta se duce pentru mințile oamenilor, pentru a schimba percepțiile și opiniile și aici se investește.
Vocea Basarabiei: Aș dori să întreb la acest aspect, și anume referitor la ceea ce a declarat Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, la reuniunea OSCE de la Skopje, că „Republica Moldova este următoarea victimă în războiul hibrid al Occidentului împotriva Federației Ruse”. În cadrul discursului său, șeful diplomației ruse, a declarat că Occidentul distruge formatul de negocieri 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean și, de fapt, el zice că Moldova este în proces de pregătire să devină următoarea victimă a războiului hibrid, pe care Occidentul l-a declanșat împotriva țării sale.
Virgil Pîslariuc: Doctrina războiului hibrid a fost formulată și elaborată tocmai de Rusia. Este doctrina Gherasimov, care spunea foarte clar că acest război este un război care nu are loc, de aceea și se numește un război hibrid, non-convențional, nu este unul direct, în care violența este de 80 %, iar 20 % este propagandă. Acum este invers, 90 % este propagandă, fiindcă lupta se duce pentru mințile oamenilor, pentru a schimba percepțiile și opiniile și aici se investește. La această luptă, la acest război ce a fost dus imediat după 1991, după ce Moldova și-a declarat independența, Rusia n-a renunțat de fapt. Chiar simbolic, în ziua în care Republica Moldova a fost primită în Organizația Națiunilor Unite, la 2 martie, a fost declanșată faza acestui război fierbinte, războiul de pe Nistru. Dar războiul hibrid era în toi, era pregătit și problemele care au fost și în sud și în estul Republicii, ele fac parte din acest război, care se duce cu mijloace propagandistice. Noi acum încercăm să tăiem aceste legături pe care acea enormă mass-media o desfășura. Eu mereu spuneam că Republica Moldova, chiar dacă a fost recunoscută de Rusia ca stat independent, a rămas o colonie mediatică, în primul rând, și plus la aceasta, s-au mai adăugat și acele pârghii economice cu energia, precum șantajul energetic, etc. S-a acționat, totodată foarte mult prin elite din Republica Moldova, care erau corupte, ca să joace un rol pe placul fostului Imperiu. Noi acum vorbim în termeni neocoloniali, ei niciodată n-au renunțat nici la Ucraina, dar nici la Republica Moldova, din perspectiva aceasta de refacere a Imperiului, doar că acum acest vocabular deja a venit pregnant. Practic, ei nu ne mai recunosc suveranitatea, vorbesc în termeni de 5+2, dar nu o dată au spus că, de fapt, ei deja își revizuiesc și atitudinea față de Republica Moldova, ca stat suveran. În realitate, prin prezența armatei a 14-a sau prin ocuparea unei părți a teritoriului, care știm, a fost inclusiv recunoscută și de Curtea Constituțională, această stare de fapt a existat, dar acum, revenim în această fază. Lupta propagandistică, războiul acesta hibrid, prin canalele acestea de influență, prin liderii de opinie, prin partide politice, care servesc intereselor Rusiei, este constant.
