Invitatul emisiunii Puncte de Reflecție este ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău. Vă prezentăm partea a doua a emisiunii în cadrul căreia au fost abordate criza energetică, contractul dintre Energom și MGRES, posibila criză umanitară în stânga Nistrului, reforma administrației publice, ș.a.
Vocea Basarabiei: Dar ca Republica Moldova să nu mai depindă doar de resursele energetice pe care le importa din Federația Rusă are nevoie de mari investiții, investițiile acestea de unde să se ia, pentru că bugetul Republicii Moldova nu e chiar atât de bogat ca să acorde, să direcționeze mai mulți bani pentru acest sector important?
Jānis Mažeiks: Eu cred că aici, într-adevăr, trebuie să vă bazați și pe resursele care vin din partea noastră, o parte din acestea au fost oferite de Uniunea Europeană, alte resurse au fost oferite de alți donatori internaționali. Eu cred că este ceva ce trebuie să utilizați la fel și în viitor, deja există lucruri care sunt împărțite de reluare, de exemplu, implicarea într-o colaborare cu Banca Mondială în ce privește interconexiunea rețelelor de electricitate și cu România, cred că este direcția în care trebuie să continuați să vă mișcați. Din partea noastră, noi suntem gata să continuăm să ne implicăm. De exemplu, noi avem proiecte majore în domeniul eficienței energetice, care la fel susțin Republica Moldova și care permit, ulterior, autorităților Republicii Moldova să reducă consumul și la fel să economisească, când e vorba de costul energiei.
Vocea Basarabiei: Dle Ambasador, probabil urmăriți și disputele care au loc după ce a fost semnat contractul dintre Energom și MGRES, entitate de peste Nistru, Comunitatea Energetică Europeană a salutat acordul privind furnizarea energiei electrice dintre Energom și Centrala termoelectrică de la Cuciurgan pentru luna decembrie. Centrala aceasta a devenit unicul distribuitor de energie electrică pentru Republica Moldova. Unii politicieni, iarăși, ei sunt din tabăra adversă a guvernării, dar și opoziția extraparlamentară cred, totuși, că cei de la Chișinău au făcut prea mari cedări în favoarea Tiraspolului, pentru că prin acest contract încă o dată se arată că Republica Moldova susține așa-zisul regim separatist de la Tiraspol. Iată, ce părere aveți Dvs. despre felul cum s-a găsit un deznodământ temporar pentru această problemă, de a asigura malul drept cu energie electrică?
Jānis Mažeiks: Eu cred că este un subiect, o problemă foarte complexă. Sigur că nu avem un răspuns unic, simplu – da sau nu, dacă e bine sau nu, dacă e o tranzacție bună sau nu. Ceea ce putem vedea noi și ceea ce a salutat și Comunitatea Energetică Europeană este că există foarte multe avantaje pe care țara le-a obținut în acest sens. Deci, există un preț care este mai mic decât cel pe care l-ați plătit în ultima lună primind această electricitate din România, aspectul capacității liniilor de transmisie dintre România și Republica Moldova nu mai sună atât de arzător.
Totodată, avem implicarea aceasta între Chișinău și Tiraspol, tarifele pentru consumatori la fel au scăzut și desigur că stabilitatea rețelelor electrice, fiindcă am văzut și acest lucru că, spre deosebire de primele cazuri când au avut loc atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, în ultimul timp nu am avut întreruperi de aprovizionare cu electricitate în Republica Moldova. Deci, este foarte clar că au fost anumite câștiguri pentru Republica Moldova în acest context.
Dacă este cea mai bună soluție sau nu, este ceva ce probabil guvernul va trebui să mai discute, să decidă, deoarece pentru noi, cei din afară, nu e posibil să vedem exact dacă era posibil de economisit mai mult sau mai puțin, sau nu știu ce, este parte a calculelor generale care urmează să fie făcute, dar eu aș spune că este parte a calculelor la fel ce țin de imaginea mai mare anume cu privire la bilanțul acestor interacțiuni și, la general vorbind, eu cred că acesta a fost un lucru pozitiv pentru Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Ce s-ar întâmpla, totuși, dacă această regiune din stânga Nistrului nu ar avea acest suport din partea Republicii Moldova și nu ar avea piața de desfacere în Uniunea Europeană? Credeți că mai ușor s-ar putea rezolva această problemă transnistreană? Ce s-ar întâmpla cu această regiune transnistreană, unde locuiesc peste 220 de mii de cetățeni, dacă, de exemplu, autoritățile Republicii Moldova nu ar fi venit în întâmpinarea lor și nu i-ar fi susținut atât de mult, precum îi susține astăzi, nu ar fi fost, de exemplu, semnat inclusiv acest contract de furnizare a energiei electrice, pentru că bugetul ar fi sărac? Și ce s-ar întâmpla dacă cei din stânga Nistrului nu ar avea drept piață de desfacere piața Uniunii Europene? Credeți că mai ușor s-ar fi unificat cele două maluri ale Nistrului?
Jānis Mažeiks: Eu cred că faptul că a existat această posibilitate de implicare a regiunii transnistrene atât cu autoritățile centrale, cât și cu Uniunea Europeană a fost un lucru pozitiv pentru dezvoltarea țării, deoarece iarăși din perspectiva noastră faptul că regiunea transnistreană are această posibilitate de comerț liber cu Uniunea Europeană, de fapt, aceasta reprezintă un element care încadrează această regiune în Europa și menține la fel această legătură între malurile râului Nistru, deoarece, cred eu, acesta a fost unul din avantajele pentru Republica Moldova că acum putem vorbi despre un conflict înghețat, comparativ cu situația din mai multe alte țări din Parteneriatul Estic, unde nu există nicio interacțiune între părțile acestea sau există acel gard de sârmă, să zic așa. Deci, pe termen lung și pentru interesul pe termen lung al țării este un lucru bun să avem această conlucrare zilnică între oameni, între afaceri, de altfel, și între autoritățile centrale ale țării cu autoritățile de facto din regiune și discută în fiecare zi subiecte care au importanță pentru cetățeni, pentru oameni. Și sperăm foarte mult că aceasta va contribui și la rezolvarea acestor probleme. Noi susținem acest proces și susținem acest dialog și aceste contacte și noi credem la fel că este unul din motivele din care noi suntem optimiști când vorbim despre relațiile din cadrul țării în viitor și în țara candidat pentru aderare la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Oricum, situația rămâne incertă. Deocamdată nu există o predictibilitate și unii experți încearcă să acrediteze ideea că, dacă s-ar ajunge la o criză umanitară în stânga Nistrului, pentru Republica Moldova ar fi foarte greu să gestioneze această situație, întrucât de acolo ar veni cetățenii, pentru că nu s-ar descurca, nu ar avea bani suficienți, nu ar avea o viață cât de cât decentă pentru aceste condiții destul de vitrege pentru ambele maluri ale Nistrului, dar și pentru întreaga regiune, și pentru Uniunea Europeană chiar. Ar putea Republica Moldova să se descurce cu o criză umanitară în stânga Nistrului?
Jānis Mažeiks: În primul rând, eu cred că ar fi bine să nu ne implicăm acum în scenarii ipotetice, deoarece „ce s-ar fi întâmplat, dacă ceva s-ar fi întâmplat…”, eu cred că asta-i mai mult din domeniul fantasticii, dar dacă vorbim despre realități în teren, atunci eu cred că, în primul rând, este foarte bine că nu a existat necesitatea de a ne confrunta cu o criză umanitară și că am avut această stabilitate în țară. Dacă mă întrebați despre capacitatea Republicii Moldova de a gestiona crize, noi am văzut, de fapt, că până aici ea le-a gestionat destul de bine. Am văzut modalitatea remarcabilă în care atât autoritățile statului, precum și oamenii de rând din Republica Moldova ajutând refugiații din Ucraina. Și au fost zeci de mii și chiar sute de mii cei care au trecut hotarele Republicii Moldova, deci capacitatea de a gestiona crizele este vizibilă și cred că este foarte bine că această capacitate nu a fost neapărat necesară în lucrul cu Transnistria.
Vocea Basarabiei: E bună observația Dvs. că nu trebuie să vorbim despre scenarii mai triste, mai sinistre, dar oricum se ia în calcul inclusiv scenariul că gigantul rus Gazprom ar putea să închidă robinetul și iată atunci s-ar crea o situație mult mai dificilă pentru întreaga Republică Moldova, și de pe un mal, și de pe celălalt mal al Nistrului.
Jānis Mažeiks: Eu cred că, da, într-adevăr, aceasta este o posibilitate, fiindcă Gazprom-ul a mai dovedit în lunile trecute că este un furnizor imprevizibil, deoarece nu a avertizat absolut deloc despre reducerea intenționată a volumului de gaze furnizat, de aceea este foarte important pentru țară să-și consolideze reziliența. Deci, indiferent de ceea ce face Gazprom, voi aveți scenarii care ar putea fi aplicate pentru a face față acestei situații.
Eu cred că e foarte bine că aveți aceste rezerve de gaze achiziționate în ultimele luni și care sunt utilizate la moment și că aveți gaze în depozite și în Ucraina, și în România, că le puteți folosi pe acelea și la fel puteți lucra cu diverse scenarii, indiferent dacă sunt pozitive sau nu prea, fiindcă asta vă oferă mai multe oportunități pentru a alege diverse opțiuni care sunt cele mai bune pentru voi, dar la sigur este un lucru absolut clar că este foarte important să nu fim dependenți de un singur furnizor, lucru pe care îl promova Uniunea Europeană de mai mult timp.
Vocea Basarabiei: Dar cum ar putea pe viitor să mai sprijine Uniunea Europeană Republica Moldova ca să depășească în totalitate această criză energetică?
Jānis Mažeiks: Eu cred că este o implicare pe termen lung. Noi am fost aici cu dvs. în această criză din prima zi. Primul nostru expert a ajuns în Republica Moldova peste 24 de ore din momentul în care guvernul a înțeles că există această nedorință a Gazprom-ului de a extinde contractul. Deci, implicarea noastră a fost în acest ultim an și chiar dincolo de acest an, pentru noi este o implicare pe termen lung, noi vom continua să oferim consultanță țării, consiliere atât pe subiecte juridice, precum și practice și la fel vom continua să implementăm proiectele noastre, astfel încât reziliența țării să fie îmbunătățită, ca să aveți o diversitate mai mare de surse de energie și la fel pentru ca să vă puteți permite acest lucru, fiindcă, de exemplu, în ultimul an unul din elementele principale ale sprijinului nostru a fost, de fapt, un suport bugetar direct pentru Guvernul Republicii Moldova, astfel încât să putem permite compensarea pentru consumul de energie pe care toată lumea l-a văzut în facturile sale în anul trecut și anul acesta. Astfel, asistența totală din decembrie până acum a fost de 165 de milioane de euro, dar desigur că asta este doar parte a activității pe care noi o vom continua, deoarece și dna Von der Leyen atunci când a fost aici, în Republica Moldova, a anunțat o asistență adițională de 250 de milioane pentru anul viitor.
Vocea Basarabiei: Deci, cetățeanul Republicii Moldova trebuie să știe că în factură, acolo unde e scris cât sprijin are în formă de compensații, o părticică este și din ceea ce a direcționat UE pentru Republica Moldova ca să vină în ajutorul cetățenilor acestei țări?
Jānis Mažeiks: Da, într-adevăr, și nu doar Uniunea Europeană în general, dar fiecare stat membru al UE, fiindcă statele membre ale UE au oferit asistență anume pentru acest scop.
Vocea Basarabiei: Așa este. Spuneam la începutul acestei discuții că Republica Moldova a primit 840 de milioane de euro pe parcursul unui an din partea Uniunii Europene, sunt fonduri oferite în calitate de suport bugetar, așa cum ați spus și Dvs., dar și prin mai multe programe implementate în diverse domenii, care contribuie la modernizarea și democratizarea Republicii Moldova. Cât de modernizat și cât de democratizat este astăzi acest stat?
Jānis Mažeiks: Eu cred că lucrul este în derulare. Sprijinul pe care îl oferim noi de mai mulți ani este ceva ce noi oferim în mai multe domenii, atât pentru instituțiile de stat, o parte pentru autoritățile locale, altă parte pentru afaceri și ceva pentru societatea civilă sau mass-media independentă. Eu cred că un lucru de referință bun ar fi atunci când vom vedea documentul Comisiei Europene, care urmează să fie publicat foarte curând cu privire la nivelul de pregătire al Republicii Moldova în ceea ce privește implementarea acquis-ului comunitar al UE. Eu cred că nu trebuie să vă așteptați la miracole, deoarece statutul acesta de stat candidat a fost oferit abia în iulie, respectiv o parte din domenii încă nu au fost în atenția guvernelor precedente, respectiv este clar că va fi nevoie de foarte mult lucru în acest sens, dar acesta ar fi doar un indicator al nivelului de pregătire și al modernității Republicii Moldova. Parțial vorbim despre un proces treptat, deoarece la fel avem și consiliere pe termen lung pe care o oferim în diverse niveluri, începând de la domeniul mediului și până la impozitare și domeniul antispălării banilor ș.a., astfel încât să vă puteți construi sistemele mai bune treptat. Dar eu cred că la această etapă voi sunteți undeva în acest proces de construire a unei țări moderne și democratice și parțial acest lucru desigur că nu va fi văzut neapărat în acest document cu privire la acquis, deoarece asta se aplică la activitatea ce ține de mass-media independentă sau organizații ale societății civile, unde am văzut foarte și foarte multe exemple bune și grupuri care au apărut la inițiativa proprie și care și-au ales prioritățile și proiectele în comunitățile lor și eu cred că este un lucru foarte bun pentru țară, că nu e vorba de o abordare doar de sus în jos, când guvernul spune că „tu ai să te ocupi de dezvoltarea acestui domeniu sau altuia, dar la fel și cetățenii care vor să ia hățurile în mâinile lor și să ia decizii cu privire la anumite proiecte concrete și eu cred că este unul din lucrurile care este foarte pozitiv aici, în Republica Moldova, să avem această societate activă, care este gata să se implice și care, după părerea mea, este una foarte europeană.
Vocea Basarabiei: Excelență, dle Ambasador, am vorbit cât de importantă este reforma în sectorul justiției, am vorbit cât de important este să fie reformat sectorul energetic, acum o altă recomandare care vine din partea Bruxelles-ului e ca să fie implementată și reforma administrației publice. Au început acum aceste dezbateri, deocamdată nu s-a găsit un compromis, un consens cum trebuie făcută această reformă. Știu că ați participat la lucrările unei conferințe aici, în Republica Moldova, acum la finele acestui an, cât de pregătite și cât de disponibile vedeți autoritățile Republicii Moldova să aibă mai mult curaj ca să implementeze și această reformă?
Jānis Mažeiks: În acest moment este foarte clar că va fi un proces treptat. Eu înțeleg că reforma comprehensivă nu a fost posibilă la această etapă din cauza altor priorități, dar din perspectiva noastră este foarte important să avem această reformă și la fel este un domeniu prioritar care a fost evidențiat și de către Comisia Europeană. Și este iarăși unul din domeniile în care e nevoie să lucrăm. Motivul pentru acest lucru este, de fapt, necesitatea de a avea servicii bune pentru cetățeni și la fel de a avea capacitatea necesară de implementare a proiectelor UE, deoarece vă puteți imagina că acele primării micuțe, unde avem doar câțiva oameni angajați și unde avem doar câteva sute de oameni care locuiesc, probabilitatea este foarte mare că ei nu vor avea capacitatea necesară pentru a scrie propuneri de proiecte, care să le permită lor să primească resurse din partea Uniunii Europene și iată de ce ei nu vor putea îmbunătăți viața locuitorilor lor pe care trebuie să-i ajute.
Deci, eu cred că această amalgamare voluntară care este prevăzută de către guvern este una salutară, este un pas salutar, dar eu cred că asta la fel trebuie să fie promovat mai mult de către societate, ca să existe cererea din partea societății, cererea pentru ca aceste administrații publice mici, care la moment sunt nu prea capabile să-și îndeplinească funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru cetățenii lor, ca să se unifice, să se unească și, respectiv, să fie mai mari.
Asta e ceea ce vedem noi în proiectele noastre, o parte din primării, există primării care sunt foarte active și care continuă să scrie propuneri de proiecte și continuă să primească granturi, proiecte care le ajută să îmbunătățească viața cetățenilor și vedem alte primării unde totul se bazează fie pe autoritățile centrale sau pe societatea civilă, care se implică ulterior împreună cu noi, de exemplu, și care încearcă să participe la nivel individual în proiecte, dar eu cred că este foarte important să ajungem la acea etapă când în medie autoritățile locale sunt capabile să îndeplinească toate funcțiile care sunt importante pentru cetățeni.
