Astăzi avem un oaspete special și vom încerca să facem bilanțul cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană împreună cu invitatul acestei ediții, care este ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău. Dle ambasador, vă mulțumim mult că ați găsit timp la finele acestui an să avem această discuție! Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți parteneri externi ai Republicii Moldova. Deja Dvs. ați anunțat despre cele 840 de milioane de euro care au fost oferite pe parcursul unui an Republicii Moldova. O să vorbim astăzi despre asistența socială, despre proiectele care se implementează în Republica Moldova și despre ce așteptări avem de la anul care bate la ușă, anul 2023, în relația dintre Chișinău și Bruxelles. Republica Moldova are și acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, o să vedem care este lecția pentru acasă, ca să o îndeplinească, dar pentru că există un subiect destul de fierbinte care se discută astăzi în societatea moldavă, să vă întreb pentru început – ce credeți Dvs. despre decizia autorităților Republicii Moldova, care au interzis temporar 6 canale de televiziune din cauza relatărilor incorecte despre război? Partidul Socialiștilor solicită comunității internaționale să nu ignore astfel de încălcări evidente ale normelor democratice, am auzit-o și pe bașcana Găgăuziei, dna Vlah, care a spus că s-ar fi încălcat legea și așteaptă și ea un răspuns din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova. Cum comentați Dvs. această decizie a autorităților?
Jānis Mažeiks: Pentru Uniunea Europeană libertatea exprimării desigur că este un drept fundamental. În același timp, există anumite limitări care sunt posibile pentru acest drept și după cum s-ar putea să fi văzut Uniunea Europeană la fel a impus anumite sancțiuni cu privire la acele canale de televiziune care difuzau informația din Rusia, propagandă și dezinformare, care, de fapt, instiga la ură și reflecta incorect războiul din Ucraina. Acest lucru la fel s-a întâmplat foarte recent. Noi la fel desigur că am mai fost martori ai faptului că Comisia pentru Situații Excepționale din Republica Moldova a luat decizia de a suspenda licența celor 6 canale TV și desigur că noi vedem că Republica Moldova este afectată de dezinformare și propagandă, care este legată de războiul din Ucraina și noi la fel am fost martori ai faptului că aceste canale care au fost suspendate au fost avertizate și amendate de către Consiliul Audiovizualului în trecut. La fel am văzut că decizia care a fost luată și care a fost publicată, de fapt, de Comisia pentru Situații Excepționale a fost una foarte succintă. De fapt, urma să mai fie explicată de către guvern și de către Consiliul Audiovizualului, ca să explice care a fost motivația din spate. Din această perspectivă aș vrea doar să încurajez autoritățile statului să continue această activitate explicativă pentru a fi clar tuturor de ce a fost luată această decizie, fiindcă inițial a ridicat mai multe semne de întrebare și probabil asta este una din diferențele dintre sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și acestea, deoarece în cazul Uniunii Europene este foarte clar pentru ce sunt aplicate anumite sancțiuni, astfel încât să fie pe înțelesul populației și acesta este un aspect foarte important.
Vocea Basarabiei: Am văzut că și Uniunea Europeană a interzis anumite medii pentru felul cum au făcut propagandă sau cum au încercat să manipuleze opinia publică, dar aici, la Chișinău, opoziția, adversarii guvernării spun că se instaurează un regim dictatorial. Credeți că poate fi numit regim dictatorial acest gest pe care l-au făcut autoritățile?
Jānis Mažeiks: În primul rând, după cum am spus, da, într-adevăr, Uniunea Europeană la fel a impus anumite sancțiuni cu privire la un șir de canale care difuzau propagandă. Și în cazul Republicii Moldova, desigur că la această etapă eu nu vreau să mă implic în politica internă și discuțiile dintre guvernare și opoziție.
Vocea Basarabiei: Trebuie să mai precizăm că este o interzicere temporară, dacă se ridică starea de urgență, după asta se va clarifica situația, cum vor activa aceste instituții media pe mai departe. Un alt subiect, la finele lunii octombrie autoritățile de peste Ocean, din Statele Unite ale Americii au anunțat că Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și partidul condus de acesta, alături de un grup de persoane din Federația Rusă, au fost incluși pe „Lista Magnitsky”. După Washington, și Guvernul Marii Britanii i-a sancționat la început de decembrie pe Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, potrivit anunțului Ambasadei Marii Britanii în Republica Moldova. Tot mai multe voci se întreabă – de ce Uniunea Europeană nu recurge la aceste măsuri? Deja un europarlamentar român a solicitat sancționarea de către UE a lui Ilan Șor și a lui Vladimir Plahotniuc. Ar putea să urmeze și o reacție din partea Uniunii Europene asemănătoare celor pe care le-au luat cei de la Washington sau de la Londra?
Lupta împotriva influenței oligarhilor și a corupției este una din priorități pentru noi în momentul în care Republica Moldova se află pe calea sa spre Uniunea Europeană
Jānis Mažeiks: Eu cred că obiectivul este similar, dar mijloacele care sunt la dispoziție sunt diferite, deoarece dacă ne uităm la ceea ce se spune în statutul de candidat al Republicii Moldova, de fapt, este foarte clar și este vizibil că lupta împotriva influenței oligarhilor și a corupției este una din priorități pentru noi în momentul în care se află acum Republica Moldova pe calea sa spre Uniunea Europeană. Ceea ce este diferit sunt instrumentele care sunt aplicate pe care le avem la dispoziția noastră, deoarece în Uniunea Europeană nu există regim de sancțiuni pentru corupție peste ceva ce este în proces de discuție, este ceva ce statele membre ale Uniunii Europene discută la moment, la fel și în sensul posibilității aplicării anumitor sancțiuni pentru corupție, pentru că avem acum un regim de sancțiuni cu privire la încălcarea drepturilor omului și avem sancțiuni pentru diferite încălcări, dar la moment nu există această posibilitate. Iată de ce, pe de o parte, este un subiect care încă urmează a fi discutat între statele membre ale UE și în afară de aceasta este un aspect în care avem mijloace diferite la dispoziție, adică noi purtăm un dialog cu Republica Moldova, cu autoritățile statului pentru a vedea ce am putea face în vederea deoligarhizării țării în contextul integrării în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Autoritățile Republicii Moldova încearcă să discute și cu fiecare țară în parte, pe bilaterală. Am văzut că a discutat acest subiect președinta Maia Sandu cu omologul său francez, cu alți demnitari din spațiul Uniunii Europene. Acum contează ca să fie găsit un consens în rândul tuturor țărilor membre ale UE, ca eventual să fie luată o asemenea decizie?
Jānis Mažeiks: Da, dacă există acest scop de a avea un regim de sancțiuni unificat pentru întreaga Uniune Europeană e nevoie de o decizie unanimă, în afară de aceasta e posibil să avem o colaborare și la nivel bilateral. De exemplu, există aceste echipe comune de investigație între Republica Moldova și Letonia cu privire la acel miliard furat, care, de fapt, oferă această posibilitate anchetatorilor din Republica Moldova să primească informația din Letonia și invers. Deci, acesta la fel este un domeniu în care este absolut posibil să avem și cooperare bilaterală și există așa fel de implicare la nivel bilateral, nu e nevoie neapărat de acest acord, să zic așa, la nivel de toate statele membre UE pentru a avea o activitate semnificativă în acest sens.
Când e vorba de lupta împotriva corupției acest proces avansează. Dacă am avut realizări majore? Încă nu, fiindcă mai sunt încă aceste lucruri foarte vizibile, cum ar numărul mare de amânări, de câte ori cazul împotriva lui Șor a fost amânat în instanța de judecată din Republica Moldova și acest proces încă continuă.
Vocea Basarabiei: În vara acestui an, după Ucraina a obținut statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și Republica Moldova. Dvs. ați mai fost întrebat și cu alte ocazii dacă este gata Republica Moldova să ajungă țară membră a Uniunii Europene și răspunsul a fost – probabil, nu –, făcând precizarea, din partea Dvs. această precizare că, deocamdată, corupția și alte probleme tărăgănează acest proces. Ce părere aveți despre lupta care se duce împotriva acestui flagel numit corupție și ce șanse are această reformă în domeniul justiției să fie înfăptuită, dar și să fie livrate rezultate pe potriva așteptărilor cetățenilor, pentru că cei care astăzi guvernează Republica Moldova au obținut acest mandat promițând oamenilor că vor duce o luptă aprigă împotriva corupției și vor face această reformă în justiție?
Jānis Mažeiks: Eu cred că sunt două priorități care concurează într-un fel. În primul rând, vorbim de a face lucrurile rapid și o altă prioritate este de a le face corect. Și din perspectiva noastră este foarte important să găsim echilibrul cel mai potrivit, fiindcă, într-adevăr, este foarte important să nu pierdem momentul în această luptă împotriva corupției, pe de altă parte, este la fel foarte important să facem lucrurile corect, deoarece vorbim despre supremația legii. La fel, atunci când vorbim despre lupta împotriva corupției este foarte important să avem un proces bun, deoarece, de exemplu, mă refer aici parțial la subiectul opiniei Comisiei Europene, un alt lucru care este menționat acolo este la fel în legătură cu implicarea societății civile. Este foarte clar că, dacă ne dorim această implicare, este foarte important să-i asigurăm și timpul necesar pentru asta. Acest lucru este la fel de aplicabil și în cazul luptei împotriva corupției, deoarece noi cunoaștem că este un proces foarte dificil și este unul care necesită timp. Deci, ceea ce am văzut noi este că avem acel angajament din partea guvernului și angajamentul populației de a lupta împotriva corupției, noi am văzut că o parte din instituții în această luptă împotriva corupției au fost consolidate. Noi la fel am susținut acest proces, atunci când vorbim despre exercițiul și Comisia de pre-vetting pe care am ajutat-o și am contribuit la identificarea experților internaționali, care la moment sunt implicați în acest exercițiu de pre-vetting pentru Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, dar la fel vedem că e nevoie de timp pentru acest lucru. Deci, în fiecare lună înregistrăm progrese, există oameni care au fost deja supuși acestui exercițiu de vetting sau alții care și-au retras candidatura din aceste organe, care la fel ar putea fi un semn foarte pozitiv că acest sistem cu adevărat funcționează și că oamenii cu adevărat ajung la acea concluzie că nu vor reuși să treacă acest exercițiu, acest filtru. De aceea, procesul se mișcă, dar de la bun început era foarte clar pentru noi că va fi nevoie de timp este lucrul în derulare. Eu cred că, iarăși, când e vorba de lupta împotriva corupției acest proces avansează. Dacă am avut realizări majore? Încă nu, fiindcă mai sunt încă aceste lucruri foarte vizibile, cum ar numărul mare de amânări, de câte ori cazul împotriva lui Șor a fost amânat în instanța de judecată din Republica Moldova și acest proces încă continuă. Deci, este clar din această perspectivă că mai există încă lucru care urmează a fi făcut și că această curățare a sistemului judiciar este una foarte importantă pentru viitorul țării.
Vocea Basarabiei: Și totuși, adversarii politici ai guvernării cred sau chiar anunță despre acest lucru că cei de la putere încearcă să se răfuiască cu oponenții politici și asta înseamnă, în opinia celor care guvernează, o luptă aprigă împotriva corupților. Ce părere aveți despre acest lucru?
Jānis Mažeiks: Eu cred că există două elemente aici, ca și în multe alte cazuri, de fapt. Un element este că nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, este foarte clar că există posibilități de a face investigări și, în același timp, este foarte important ca aceste cazuri să fie aduse până la un rezultat final ca investigarea să fie dusă la bun sfârșit și cazul să fie judecat de instanța de judecată, fiindcă de altfel vor urma speculații și politice și este foarte important să evităm aceste speculații în măsura posibilităților, ca să fie clar care sunt dovezile și dacă aceste dovezi pot fi discutate de către instanța de judecată cu reprezentanții ambelor părți fiind acolo.
Este clar că reforma sectorului justiției trebuie să fie prioritatea țării pe termen lung, deoarece această reformă va necesita timp.
Vocea Basarabiei: Doar reforma în justiție este cea mai importantă reformă pe care trebuie s-o facă statul Republica Moldova sau ați mai vrea să spuneți câte ceva și despre alte reforme care sunt tot atât de necesare, ca să aducă prosperitate și bunăstare în casa cetățenilor?
Jānis Mažeiks: Eu cred că este foarte dificil să zicem că e suficient să avem o singură reformă pentru toate celea, dar este clar că reforma sectorului justiției trebuie să fie prioritatea țării pe termen lung, deoarece această reformă va necesita timp. Alte priorități pe care aș vrea să le amintesc la moment ar fi reforma în sectorul energetic, deoarece acesta a fost încă un lucru pe care țara l-a descoperit, așa, să zicem, fiind șocată de faptul cât de vulnerabilă este Republica Moldova atunci când vorbim despre energie. Probabil, progresul acolo a fost mai rapid chiar, deoarece în acest ultim an ați reușit să avansați destul de mult, fiindcă ați văzut ce s-a întâmplat în toamnă, când am avut acele întreruperi neașteptate și reducerea neașteptată a volumului de gaze pe care Gazprom-ul, fără a-și respecta angajamentele și contractele semnate, a redus volumul de gaze livrate Republicii Moldova sau atunci când au fost deconectările de electricitate din cauza bombardării de către Rusia a rețelelor sau infrastructurii energetice din Ucraina. În afară de aceste două lucruri, eu cred că țara s-a descurcat destul de bine, dacă s-ar fi întâmplat același lucru anul trecut, nu aș fi fost sigur că ați fi reușit să vă descurcați atât de repede și este iarăși una din schimbările care a avut loc, fiindcă cu asistența din partea UE ați reușit, de fapt, să veniți cu reforme semnificative, și nu doar juridice, dar la fel și schimbări în teren, care au permis Republicii Moldova să devină mai rezilientă în domeniul energetic. Nu vorbim despre ceva în care am putea spune că tot lucrul s-a finalizat, sigur că nu, mai sunt încă foarte multe lucruri care trebuie să fie făcute și în acest domeniu, indiferent dacă e vorba de eficiența energetică sau dacă vorbim de interconexiunea cu România a rețelelor de electricitate, sau dacă vorbim despre eficiența energetică a clădirilor publice și private, dar eu cred că este unul din domeniile de reformă care avansează și care este la fel de important ca această schimbare să fie menținută și la fel pe calea spre resurse mai regenerabile și mai multiple, astfel încât țara să se poată baza mai mult pe energia generată în interiorul țării.
