VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Procurori: Până în prezent, în dosarele fraudei bancare, au fost aplicate sechestre de peste 6 miliarde de lei, sau 48% din suma prejudiciului

Vocea Basarabiei: Astăzi punem în discuție un subiect sensibil, și anume vom vorbi despre procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Și îi avem ca invitați aici, în platoul Vocii Basarabiei, pe dl Octavian Iachimovschi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, și de peste Prut la Vocea Basarabiei e prezent dl Radu Nicolae, expert internațional, specializat în recuperarea activelor, recuperarea bunurilor infracționale și anticorupție. O să pornim discuția de la cel mai de rezonanță dosar despre care se vorbește nu doar în Republica Moldova și nu doar peste Prut, dar în întreaga Uniune Europeană și mai departe de hotarele Uniunii Europene, și peste Ocean, în Statele Unite ale Americii și, în general, despre Republica Moldova s-a vorbit mult, cum dintr-un stat mic și sărac a putut să dispară un miliard. Este un răspuns? Poate astăzi cineva să se încumete să spună cum s-a reușit punerea la cale a acestei scheme?

Octavian Iachimovschi: Pentru început ar fi bine să vă spun că nu putem să vorbim despre o schemă, vorbim despre o activitate ilegală continuă, care a durat ani de zile. Ceea ce investigăm noi, noi investigăm diferite evenimente care s-au încadrat într-o perioadă destul de lungă, între anii 2010-2015. Colegele noastre procuraturi deja investighează și ce s-a întâmplat după anul 2015, cum s-au repartizat garanțiile date de stat, pentru că și acolo avem probleme destul de mari. A fost, de fapt, un mod de viață a mai multor grupuri de persoane, care au culminat într-un final cu așa-zisa dispariție a unui miliard de dolari, care, în fine, e vorba de o sumă rotunjită, nu este chiar un miliard de dolari.

Vocea Basarabiei: E mai mult, e mai puțin?

Octavian Iachimovschi: La situația din noiembrie 2014 era, de fapt, mai puțin decât un miliard de dolari, dar impactul acestor scheme, acestor manifestări ilegale a fost unul mai mare decât dispariția unui miliard. Și asta o simțim și în ziua de astăzi, au fost multe modificări pe plan politic, au fost multe modificări pe plan social, au afectat sistemul bancar toate aceste evenimente.

Și dacă am ajuns la sfârșitul anului 2022 să vorbim despre furtul miliardului, ne dăm seama că este o durere foarte mare pentru noi și eu, ca procuror, îmi dau seama că cetățenii vor să afle adevărul, cum s-au realizat toate aceste fapte. Sperăm că în curând vom putea să furnizăm detalii relevante, ca lumea că înțeleagă ce s-a întâmplat, de fapt, atunci.

Vocea Basarabiei: Dar ce cântărește mai mult – suma bancnotelor din acest miliard sau volumul dosarelor care sunt astăzi?

Octavian Iachimovschi: Probabil că cântărește mai mult volumul dosarelor, dacă vorbim despre capacitatea fizică sau materială a ceea ce avem noi acum. Să vă spun în volum de hârtie al acestui dosar îmi este foarte greu, noi păstrăm materialele și probele pe care le-am acumulat în mai multe spații, fiindcă nu ajunge un singur birou, deci nu este un dosar așa cum este deprinsă lumea să cunoască.

Pot să vă spun că noi până acum am prelucrat și prelucrăm încă informații la nivel de 22 de terabytes. Vă dați seama că asta ar fi, probabil, sute de computere...

Vocea Basarabiei: Dl procuror, dar dvs. ați citit toate aceste file ale dosarelor?

Octavian Iachimovschi: Noi suntem un grup de procurori.

Vocea Basarabiei: Câți sunteți?

Octavian Iachimovschi: Din păcate, acum suntem mai puțini procurori, fiindcă Procuratura Anticorupție are un volum foarte mare de lucru și trebuie să se concentreze și pe chestiuni actuale, dar anvergura investigațiilor Procuraturii Anticorupție a făcut ca în ultima perioadă să se concentreze asupra acestor investigații doar doi procurori, sperăm că din anul 2023 grupul de urmărire penală va fi reîntregit și vom putea cu turații maxime să ducem această investigație până la capăt.

Vocea Basarabiei: Doar doi procurori lucrează astăzi pe un asemenea dosar de rezonanță și mai ales că cetățenii așteaptă, vorba dvs., de aproape 10 ani să se livreze rezultate?

Octavian Iachimovschi: Din păcate, așa este. Într-un dosar pentru ca investigația să fie dusă până la capăt și să producă rezultate maxime un procuror trebuie să fie implicat sută la sută în acest dosar. Când vorbesc de doi procurori, am în vedere că sunt doar doi procurori implicați sută la sută în aceste investigații, deci nu sunt implicați în alte investigații, în investigarea altor dosare penale. Desigur, mai avem procurori care la fel ne ajută, la fel sunt membri ai grupului de urmărire penală, dar care mai au și alt volum de lucru de făcut, în afară de a ne ajuta la investigația fraudei bancare.

Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre recuperare. Sunt puse sechestre, se așteaptă ca să fie anunțat verdictul judecătorilor, ca după asta să fie sechestrate aceste bunuri sau care e procedura?

Octavian Iachimovschi: Dacă vorbim despre datele statistice, din momentul în care au fost intentate dosarele, inițial vorbim despre dosarele fraudei bancare, până la ziua de astăzi au fost aplicate sechestre în jur de 6,4 miliarde de lei, ceea ce e aproximativ 47 sau 48% din suma prejudiciului, suma miliardului estimată în lei. Am trimis cauze penale în instanța de judecată, există o cauză penală aflată pe rolul Curții de Apel, una mediatizată destul de larg – cauza de învinuire penală a dlui Ilan Șor. Procedura este că un bun poate fi restituit, cum s-a vorbit și în cadrul unui raport făcut de către experți internaționali, dacă vorbim despre restituire, restituirea poate avea loc prin confiscare, confiscarea se dispune de către un judecător atunci când o sentință rămâne irevocabilă.

Această sumă de 6,4 miliarde poate fi valorificată după ce vor fi pronunțate sentințe de către judecători prin care anumite persoane vor fi condamnate pentru acuzațiile care le sunt aduse, iar sumele sechestrate ale proprietăților acestor persoane vor putea fi confiscate și trecute în folosul statului.

Vocea Basarabiei: Dar în ultimii trei ani anchetatorii discută doar cu avocații, fără a discuta cu Ilan Șor sau cum se întâmplă?

Octavian Iachimovschi: Nu am discutat cu dl Șor, dacă nu greșesc în anul 2020 sau în 2021 am primit o scrisoare de la dl Șor, în care d-lui propunea un mecanism prin care d-lui să recupereze miliardul. I-au fost explicate circumstanțele legale sau bazele legale în care poate să restituie acest prejudiciu.

Vocea Basarabiei: El a zis sus și tare în fața societății că el e gata să vină să aducă miliardul.

Octavian Iachimovschi: Da, și noi i-am explicat dlui Șor cum este posibil legal să facă chestiunea respectivă.

Vocea Basarabiei: Vorbim ceva mai târziu cum i-ați explicat dlui Șor să revină în Republica Moldova și să aducă acest miliard, dar să-l întrebăm și pe dl Radu Nicolae, pentru că povești nu chiar asemănătoare, dar cazuri concrete au fost și în România, au ajuns pe banca acuzaților și chiar trimiși după gratii înalți funcționari care au guvernat statul român, dar asta s-a întâmplat tot la o distanță mare de timp. După crearea DNA-ului, care atât de mult este lăudat, a trecut o perioadă mare de timppână când s-a anunțat verdictul pe un caz sau altul mare de corupție.

Radu Nicolae: Corect. Nu trebuie să ne așteptăm că instituțiile vor începe să funcționeze din secunda doi în care au toate ingredientele, e nevoie de puțină răbdare și puțin timp. Ceea ce este foarte important este să începem acest proces, adică să avem niște instrumente legale care să-i ajute pe procurori, pe cei de la ARBI, de la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, pe judecători, sistemul judiciar în ansamblu, după care să le dăm acestor oameni aceste instrumente, să le dăm și independența și autonomia de care au nevoie, în afara tuturor presiunilor, și să avem răbdare ca sistemul să funcționeze, pentru că nu poți să îndrepți un rău cu un alt rău. Trebuie să îndrepți răul făcut în mod legal, acordând acestor persoane prezumția de nevinovăție, acordând acestor persoane dreptul la un proces echitabil și asta ia timp, dar și în final, după ce ia timp, în momentul în care o să avem o hotărâre de confiscare, o să fim cu toții împăcați că a avut loc un proces echitabil și mai ales câștigul e că instituțiile funcționează. Asta-i așteptarea, până la urmă, a fiecărui cetățean, cred, și din Republica Moldova, și din Europa, și din România, și de oriunde, ca instituțiile să funcționeze.

Nu contează ce funcție ai, contează, dacă ai încălcat legea, trebuie să plătești.

Acesta-i un mare lucru, dacă reușim să obținem încrederea asta că putem să fim un stat de drept, dacă s-a întâmplat ceva, nu mai merge cu... Asta a fost greu în România – să se înțeleagă că DNA îl ia și pe ăla, și pe ălălalt, pe toți. Și atunci se creează la un moment dat o stare de panică, sunt politicieni care vor să distrugă instituțiile, normal că se gândesc că astăzi sunt eu sau e celălalt, dar mâine poate sunt eu, că oamenii aceștia sunt impredictibili. Din moment ce avem niște instituții funcționale, politicienii încep să se teamă, păi dacă instituția funcționează de capul ei și o să mă ia și pe mine dacă sunt implicat? Și scopul este să ajungem în Republica Moldova, și în România a fost un proces greu și încă e, că nu s-a terminat, ca în orice stat din lume. Până și în Malta, un stat mic, ne amintim că a fost o jurnalistă care a fost ucisă până la urmă tot pe cazuri din astea. Deci, în toate statele există această dinamică, dar important e că în Moldova simt că am început, trebuie să și continuăm.

Vocea Basarabiei: Dar cum se ajunge, mergând pe urma unde sunt aceste active, dle procuror?

Octavian Iachimovschi: În procesul de identificare a bunurilor, a activelor sunt implicate mai multe instituții, procuratura mai mult dirijează acest proces și prelucrează informația pe care o obține. Informația vine de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, vine de la ARBI, ca rezultat al altor investigații pe care d-lor le fac, unele informații vin de la Serviciul de Informații și Securitate, găsim informații în alte dosare. Deci, informațiile pot fi diferite, sunt și investigații de presă care ne ajută, investigații jurnalistice care ne ajută să ne dăm seama că într-o anumită țară ar putea să fie un bun pe care trebuie să-l sechestrăm și atunci ne ducem la judecătorul de instrucție din Republica Moldova, îi prezentăm probe, d-lui emite o încheiere, un mandat de sechestru, acest mandat îl atașăm la o comisie rogatorie și îl expediem în statul în care se află acest bun și rugăm colegii din acel stat să reconfirme acel mandat, după care se aplică sechestrul deja în statul în care se află bunul.

Vocea Basarabiei: Dar cât de receptive sunt aceste state unde ar fi ajuns aceste active sau banii în baza cărora au fost procurate averi acolo?

Octavian Iachimovschi: Diferă de la stat la stat, nu am să dau denumiri de state, că nu ar fi corect să dau acum denumiri de state și cine sunt campionii cooperativității sau cele cu care stăm mai rău, sunt state destul de receptive. Pot să vă spun că avem o colaborare foarte bună cu Letonia, avem o colaborare foarte bună cu Franța, am avut o colaborare foarte bună cu România și o avem și în continuare, suntem în procedura de a găsi, să spunem așa, un limbaj juridic comun și cu alte state, acolo unde ne dăm seama că s-ar putea să se afle bunuri, dar ideea este că nu putem face public numele acestor state, pentru a nu spune că, uitați-vă, noi mâine venim să punem sechestru pe bunuri, că noi știm unde sunt bunurile.

Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs. astăzi este clar – a dispărut în întregime odată această sumă sau pe frânturi, adică întâi o anumită cantitate de bani, după asta altă sumă?

Octavian Iachimovschi: Pentru noi este clar că această sumă nu a dispărut într-o zi, într-o săptămână și nici într-o lună, această sumă a dispărut pe parcursul a circa trei ani de zile, pe frânturi.

Vocea Basarabiei: Și cum s-a încercat să fie întâi modificată legea, să fie propuse amendamente pentru a schimba legea? Cum s-a pus la cale această schemă?

Octavian Iachimovschi: De la început se foloseau lacunele din legislație care erau la acel moment. Deci, legislația, să spunem așa, a fost modificată atunci când a fost nevoie de a mai sustrage ceva și de a acoperi cumva legal ceea ce a fost sustras.

Vocea Basarabiei: Și instituțiile statului știau, vedeau că se fură și erau impotente sau cum se explică?

Octavian Iachimovschi: În cadrul dosarului nostru noi investigăm și modul în care au reacționat instituțiile statului și avem și persoane puse sub acuzare din anumite instituții, care considerăm noi că, cel puțin dacă nu au fost complici la sustrageri, au abuzat de funcțiile lor pentru a facilita aceste sustrageri.

Acum am trimis în judecată și un ex-guvernator al Băncii Naționale sub acuzații de complicitate la spălare de bani și la escrocherie.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.