Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre cultură și agricultură și îl prezint pe Nicolae Guțanu, de ceva timp este antreprenor, cu o afacere în agricultură, dar tot d-lui e și managerul Editurii Gunivas. Mai activează editura?
Nicolae Guțanu: Editura este, are site-ul său, este sub numele Gunivas din noiembrie 2000. Spre regret, mai puțin am timp pentru editarea de carte și după ce am scos de sub tipar cărți destul de valoroase, cum sunt: Integrala Eminescu, Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române general, Dicționarul general de sinonime al limbii române, nu mai aveam idee unde să merg mai sus, dar pentru carte micuță, nu știu, eu sunt un pic mai mare, nu prea îmi merge cu cartea, dar fiecare își are drumul său, eu niciodată nu am mers pe cartea pentru copii sau pe manuale.
Vocea Basarabiei: Sunt alte edituri care editează cărți, și cărțile sunt chiar și mult solicitate…
Nicolae Guțanu: Sunt foarte bune edituri. Cartea încă se mai vinde, cartea se citește.
Vocea Basarabiei: Cine mai citește?
Nicolae Guțanu: Mai sunt oameni care citesc, cărora nu le displace lectura cărții, nu numai cartea electronică, dar și cartea pe hârtie.
Vocea Basarabiei: Și v-ați reprofilat sau cum să înțeleg, dacă ați decis să inițiați o afacere în agricultură?
Nicolae Guțanu: Am destul de mult timp, din 2003, am în jur de 20 de ani de când am început să studiez cum va fi cartea pe viitor și cum va fi altă afacere, și nu agricultura, dar businessul agricol este unul foarte bun, nu-mi place ceea ce se discută prin rețele. Dacă plecăm noi, cine va lucra pământul? Putem să dăm întrebarea: dacă veți pleca voi, de ce ați ridicat așa mult prețurile la terenurile agricole? Se cumpără cu prețuri foarte mari, este concurență la procurarea de terenuri agricole.
Eu sunt mulțumit de ceea ce face statul prin AIPA, prin subvenționarea domeniului agricol, este unul din domenii care este cel mai tare subvenționat, unde oamenii primesc ajutor destul de bun, nu trebuie să ne plângem, nu ți-a plăcut businessul agricol, poftim, alegeți altă cale, tot aici, nu zic să plece oamenii din Moldova, dar se câștigă, este un domeniu profitabil, dar trebuie să-ți alegi și culturile.
Vocea Basarabiei: Adică nu au dreptate cei care spun că se renunță?
Nicolae Guțanu: Nu prea au, nu. Eu sunt mulțumit de ceea ce face statul prin AIPA, prin subvenționarea domeniului agricol, este unul din domenii care este cel mai tare subvenționat, unde oamenii primesc ajutor destul de bun, nu trebuie să ne plângem, nu ți-a plăcut businessul agricol, poftim, alegeți altă cale, tot aici, nu zic să plece oamenii din Moldova, dar se câștigă, este un domeniu profitabil, dar trebuie să-ți alegi și culturile. Pe această cale vreau să-i mulțumesc lui Valeriu Bulgari, când era el director executiv la 2KR, mă plângeam odată, uite, secetă anul acesta, secetă anul trecut, și el îmi spune: „Dar cine ți-e de vină? Mai plantează o livadă, mai mergi pe culturi de legume ș.a.m.d. și o să fie bine”. Toți știm că Moldova este într-o zonă de stepă, noi știm că persistă seceta an de an, în ultimii 10 ani am avut numai 2 ani buni, 2013 și 2021, când am avut precipitații din abundență și s-a luat și o roadă bună, și au fost prețuri bune din cauza acestui război care se petrece la câțiva kilometri chiar, nu câteva sute de kilometri, și nu trebuie să ne bucurăm, atunci s-a bucurat lumea, uite, Ucraina este paralizată, nu poate face export. Moldovenii, hai să vindem la niște prețuri foarte mari. Cum să te bucuri tu că poți să faci niște câștiguri pe seama altcuiva, care nu că să-și poată vinde cerealele sale, el nu-și poate proteja viața și siguranța sa?
Vocea Basarabiei: Dvs. ați avut și suprafețe cultivate cu cereale?
Nicolae Guțanu: Și am, da, trebuie să ai pentru a achita terenurile luate în arendă, trebuie să achiți cu plată în natură pentru cetățeni, celor care nu vor în natură, le achiți în bani ș.a.m.d., dar pentru asolament trebuie să ai și culturi de acestea.
Foarte mulți din cei care vin la proteste sunt mai mulți pro-Est, dar cer ca guvernarea să meargă la Bruxelles după bani ca să le acopere mai mult cheltuielile.
Vocea Basarabiei: Asociația fermierilor a protestat și a promis să revină în piață să continue acțiunile de protest, dacă nu se iau în calcul și nu se rezolvă acele revendicări pe care le-au înaintat guvernului. Ce părere aveți despre cei care au ieșit cu tehnica agricolă în piață?
Nicolae Guțanu: Nu-i susțin. Câțiva ani am avut perioada de COVID, economia la pământ, avem războiul din 24 februarie 2022 până acum, cineva crede că banii stau în permanență și așteaptă numai agricultorii, nu știu, poate greșesc, dar foarte mulți din cei care vin la proteste sunt mai mulți pro-Est, dar cer ca guvernarea să meargă la Bruxelles după bani ca să le acopere mai mult cheltuielile. Noi primim subvenții și asta nu este un dar așa, pur și simplu, na, vă dăm bani că noi, statul, vrem să vă ajutăm, dar trebuie să ne ajute ca să fim concurenți cu alți producători, însă același om de afaceri din agricultură trebuie să investească și să mai deschidă noi locuri de muncă, să mai plătească salariile nu numai în plic, dar să le achite și la alb, fiindcă pentru asta ție îți dă subvenții, ca tu să crești și să întorci cu timpul acești bani.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. sunteți producător mic, mediu, mare?
Nicolae Guțanu: Sunt foarte mic, după clasificarea care s-a făcut, am 11 angajați, sunt un producător mic.
Vocea Basarabiei: Ce suprafață aveți?
Nicolae Guțanu: În jur de 300 de hectare.
Vocea Basarabiei: Ceea ce spuneau protestatarii, că ei vor să vină cu aceste revendicări ca să le facă viața mai ușoară producătorilor mici și medii.
Nicolae Guțanu: Eu sunt mic și nu mă plâng, am ieșit din grupurile producătorilor agricoli, citind ce se discută acolo.
Vocea Basarabiei: Am auzit și întrebări de felul: câtă suprafață de cultivare a cerealelor i-ar trebui Republicii Moldova? Dvs. ați analizat vreodată dacă principial ar trebui pusă această problemă?
Nicolae Guțanu: Cerealele pentru Republica Moldova nu sunt o cultură care ar aduce plusvaloare, dacă nu avem irigare, dacă nu avem putere să dăm în sol mai multe îngrășăminte.
Vocea Basarabiei: Dar nu prea se renunță la cultivarea cerealelor…
Fermierii care au suprafețe mari, mii de hectare, aceia au numai de câștigat, fiindcă nu poți să compari un fermier care are 5, 7, 10 hectare acolo cu unul mare
Vocea Basarabiei: Dar, pe de altă parte, se insistă pe ideea că asocierea face bine, pentru…
Nicolae Guțanu: Asocierea face foarte bine, dar nu vor basarabenii să se asocieze în cooperative, în grupuri de producători.
Vocea Basarabiei: De ce?
Nicolae Guțanu: Nu știu, eu mă strădui de mai mult timp să-mi găsesc niște parteneri, să formăm un grup de producători ca împreună să procurăm materialele de care avem nevoie, fitosanitare, motorină și multe altele, și cineva să se ocupe și de realizarea produselor pe care noi le producem, nu prea vor moldovenii, rânza basarabeanului e destul de mare ca să meargă să se asocieze cu cineva.
Vocea Basarabiei: Eu am mai auzit și răspunsuri de felul că nu se știe la cine e ștampila, cine-i stăpânul adevărat, adică…
Nicolae Guțanu: Nu, tot ce se face la noi se face, foarte multe grupuri de producători care au obținut niște subvenții, niște resurse străine au fost ajutorați, însă puțini care sunt real grupuri de producători, s-au unit numai pentru a obține ceva, dar eu vreau anume să fim un grup de producători ca să ne fie nouă mai ușor dacă ne vom uni. Vedeți, practica polonezilor, italienilor, spaniolilor, toți lucrează în cooperative, el se ocupă numai de producere, restul – să-i aducă la timp, să-l aprovizioneze cu toate materialele necesare și să-l ajute să-și vândă marfa.
Potențialul de cumpărare din Rusia a scăzut enorm după această tragedie, acest război, lumea a sărăcit și acolo.
Vocea Basarabiei: E o mare problemă piața de desfacere pentru producția din Republica Moldova?
Nicolae Guțanu: Da, este mare problemă, dacă ai calitate, mergi oriunde cu desfacerea, dar marfa uneori nu e calitativă, și chiar uneori și calitativă, dacă o duci pe piața de Est, anul acesta a arătat, a demonstrat ultimele zile stau băieții cu fructe din Moldova în Rusia și cam plâng, s-au dus prețurile în jos, potențialul de cumpărare din Rusia a scăzut enorm după această tragedie, acest război, lumea a sărăcit și acolo.
Agricultura este o afacere durabilă și nu trebuie să te aștepți într-o perioadă scurtă că, uite, dle, te faci mare latifundiar și bogat ș.a.m.d., este o plăcere, dar plăcerea trebuie să mai aducă și niște finanțe aici
Vocea Basarabiei: În acești 20 de ani de activitate în domeniul agricol ați exportat marfă pe piața din Federația Rusă?
Nicolae Guțanu: Nu, am lucrat numai prin intermediari, prin traderi, care au dus și în Rusia, și în Belarus, și în Ucraina, România, Germania, cineva trebuie să se ocupe, aici este rolul cooperativelor sau al acelor așa-ziși traderi, nu trebuie să ne batem noi capul. Și așa avem foarte mult de gândit: ce facem, cum, de unde mai luăm niște finanțe, ce mai investim. Agricultura este o afacere durabilă și nu trebuie să te aștepți într-o perioadă scurtă că, uite, dle, te faci mare latifundiar și bogat ș.a.m.d., este o plăcere, dar plăcerea trebuie să mai aducă și niște finanțe aici.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ce mai aveți, suprafețe de livadă?
Nicolae Guțanu: Da, avem și legume, avem și livadă, livadă destul de mare.
Vocea Basarabiei: Suprafețe de piersic ați avut?
Nicolae Guțanu: Și avem, avem și piersic, avem și cireșe, avem și vișini, avem și nectarine.
Vocea Basarabiei: Să ne povestiți unde ați vândut vișinele, cireșele.
Nicolae Guțanu: Anul acesta a fost bătaie pe fructe și la un preț destul de bun, toți ne așteptam la ceva mai mare, dar…
Vocea Basarabiei: Piața de desfacere unde e pentru producția pe care o creșteți – internă, externă, în România, mai departe de România?
Nicolae Guțanu: Internă e foarte puțină, spre regret, aș vrea ca și basarabenii să mănânce din ceea ce producem noi, totuși producem marfă de calitate, dar dacă vine cumpărătorul și o ia în camion, treaba mea să i-o recoltez și să o bag la pre-răcire, să i-o paletez, să i-o bag în camion și mai departe… M-ar interesa dacă s-ar duce mai mult în Europa, a ajuns și în…
Vocea Basarabiei: Și în Europa?
Nicolae Guțanu: Da, a ajuns.
Vocea Basarabiei: Dar ați investit și în post-recoltare?
Nicolae Guțanu: Da, avem și post-recoltare, ar trebui încă linie de calibrare, sortare, după calitate, după asta ca să ajungem în Uniunea Europeană trebuie să avem calitate. Anul acesta, din cauză că în țările europene, cum ar fi Italia sau Spania, sau Franța, au fost ba ploi multe, ba secetă mare, a fost lipsă de fructe…
Vocea Basarabiei: S-a compromis o parte din recoltă și atunci producătorii din Republica Moldova au avut o oportunitate?
Nicolae Guțanu: Au profitat, da, au venit mulți cumpărători de acolo după marfă calitativă, dar nu trebuie să stai așa, uite ce bine a fost, anul viitor să le dea Domnul și celor din Europa să aibă marfă, și noi să producem marfă calitativă, altfel nu vor veni așa să cumpere, pur și simplu, vreau să iau de calibrul acesta, nu mă interesează anul acesta calibrarea sau calitatea.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că nu vă interesează prelucrarea materiei prime, dar se crede că dacă s-ar prelucra materia primă, totuși plusvaloarea ar fi alta decât cea pe care o aveți azi?
Înainte de a planta livezile eu mă gândeam la procesare, însă produsele din livezile noastre se vând foarte-foarte bine în stare proaspătă.
Vocea Basarabiei: Și credeți că dacă ați produce gemuri, dulcețuri, compoturi…
Nicolae Guțanu: E plină rețeaua de magazine cu gemuri din prafuri, din chimie ieftină, la noi e puțină lume care cumpără cu capul, mai mulți cumpără cu ochiul, se uită la prețuri.
Vocea Basarabiei: Acum totuși se mai schimbă mentalitatea, sunt mulți cetățeni care caută…
Nicolae Guțanu: Produse premium?
Vocea Basarabiei: Da.
Nicolae Guțanu: Sunt, dar majoritatea caută produse ieftine. Nu, deocamdată este OK așa, se vinde marfa calitativă, la un preț bun, dar în stare proaspătă.
Vocea Basarabiei: Cei care și-au asumat puterea, Partidul Acțiune și Solidaritate, care au 63 de mandate în parlament, iată, ce trebuie să mai facă să nu fie atâta oftat din partea celor care activează în domeniul agriculturii?
Nicolae Guțanu: Eu chiar anul acesta cu întârziere am primit niște subvenții din partea statului pentru investițiile făcute într-un frigider sau într-o rețea, toată livada la noi este cu irigare prin picurare, mi-au subvenționat.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că un agronom astăzi primește bine, cam ce salariu ar ridica un specialist bun?
Nicolae Guțanu: Un specialist bun în domeniul protecției nu cred să aibă mai puțin de vreo 2.000 de euro, cel puțin, un mecanizator bun, dar bun, care muncește și care nu vine cu mirosuri de alcool, are salariu bun. Chiar și zilierii sunt achitați, lumea în agricultură este achitată, legislația la noi e foarte bună, și legislația fiscală este foarte bună. Anul acesta, în general, ne-au făcut pentru cei care nu vor să ridice dividende, să primească dividende, următorii 3 ani zero plată a impozitului pe profit. Asta-i foarte bine, banii care-i voi obține eu sau altcineva din vânzări se vor duce la dezvoltarea afacerii, nu voi scoate dividende, voi investi în continuare, că este unde, este loc.
Vocea Basarabiei: Forță de muncă, brațe de muncă sunt, le găsiți ușor?
Nicolae Guțanu: Foarte greu, uite, asta-i cea mai mare problemă în Basarabia – forța de muncă, mai ales forța de muncă…
Vocea Basarabiei: Calificată cât de cât?
Nicolae Guțanu: Calificată să fie cât de cât.
Vocea Basarabiei: Dar ce spun majoritatea cetățenilor, că ei se pricep la toate?
Nicolae Guțanu: Când te-ai uita, moldovenii sunt cei mai harnici, dar să mai lăsăm un pic. Legislația, eu am vorbit cu mai mulți la noi, este interzis să angajezi copii până în vârsta de 15 ani, eu, pe timpurile mele, în clasa a patra, a cincea, ieșeam în câmp, dar acum este interzis, chiar este sub articol de Cod penal, trafic de ființe umane, dacă iei un copil de 14 ani la muncă, chiar dacă e cu acordul părinților, nu știu cine l-a pus, în statele occidentale, în aceleași SUA, acolo du-te și lucrează, măcar de la 7 ani vinde ziare, dar aici este trafic de ființe umane. Când el pleacă la școală, la 1 septembrie, să meargă și el, băiatul sau fata cu un ban de buzunar, pe care l-a câștigat cinstit muncind pe câmp.
Foarte mulți greșesc, se duc, câștigă niște bani în Europa și vin încoace atrași de aceeași agricultură, vin și dau în bară, neavând o consultație corectă.
Vocea Basarabiei: Dle Guțanu, dar cum vă explicați că totuși mulți cetățeni aleg mai degrabă calea pribegiei decât să rămână aici, în Republica Moldova, să muncească, iată, dvs. ziceți că locuri de muncă se pot găsi? Ei spun că salariile nu sunt motivante.
Nicolae Guțanu: Nu trebuie să stai numai la salariu, mai gândește-te, mai bagă-te tu undeva într-un domeniu unde se poate de activat și se poate de câștigat un ban cinstit, corect, însă foarte mulți greșesc, se duc, câștigă niște bani în Europa și vin încoace atrași de aceeași agricultură, vin și dau în bară, neavând o consultație corectă.
Vocea Basarabiei: Adică doritorii care vor să investească banii în business agricol…
Nicolae Guțanu: Vin și lasă toți banii, pleacă în nisip ca apa. Dacă nu ai făcut niște calcule corecte, dacă nu ai gândit afacerea și dacă intri în panică, ai găsit un an ca 2022 sau ca 2020, un an secetos, tu ai venit să faci agricultură, dar neștiind cum n-ai făcut corect.
Vocea Basarabiei: Falimentezi ușor, asta vreți să spuneți?
Nicolae Guțanu: Foarte ușor, dar agricultura fiind un domeniu durabil, trebuie să mergi și pe riscul că o să pierzi în primii ani, o să pierzi mult.
Vocea Basarabiei: Dar când vorbiți despre lipsa brațelor de muncă, luați în calcul că totuși aceste persoane sunt zilieri și că ei nu lucrează anul împrejur, și pentru mulți dintre ei e o problemă, mai bine merge în străinătate, acolo unde își perfectează un contract de muncă și activează pe parcursul întregului an, decât să rămână aici doar sezonier să muncească?
Nicolae Guțanu: Și la noi foarte mulți pleacă la fabrici cu investitori străini de pe lângă Chișinău, unde ei au un salariu garantat, vine și îl ia dimineața de acasă, îl aduce seara, cu pachet social ș.a.m.d. și oamenii ceia tot nu găsesc forță de muncă, nu numai în agricultură, peste tot este greu.
Vocea Basarabiei: Și dacă se va acutiza această problemă, atunci o să vă dea și mai mari bătăi de cap?
Nicolae Guțanu: Noi avem destule bătăi de cap, dar o să fie încă mai mari, poate să fie mai blândă legislația cu dreptul muncitorilor emigranți, care pot veni sezonier, până la 3 luni, până la 6 luni, să aducem, cum în România se permite până la 100 de mii de cetățeni au dreptul să vină…
Vocea Basarabiei: Cetățeni străini?
Nicolae Guțanu: Da, să vină cu dreptul de a munci…
Vocea Basarabiei: Și aici a fost inițiativa dlui Alaiba, a trecut această inițiativă, dar am auzit supărări din partea băștinașilor, cum adică, noi nu avem de lucru, dar să vină alții să muncească?
Nicolae Guțanu: O așteptăm. Dar de ce nu vin la muncă?
Vocea Basarabiei: E un paradox, într-un fel, pe de o parte, nu se găsesc forțe de muncă, suficiente brațe de muncă, dacă legislația se ajustează, se îmbunătățește, atunci iar nu e pe placul tuturor. Și cum împaci aceste spirite?
Nicolae Guțanu: Dna Valentina, Statele Unite, să vorbim de agricultură, este cel mai mare producător din lume de porumb și cel mai mic vânzător de porumb boabe, Statele Unite își prelucrează aproape toată cantitatea de porumb, fac hrană pentru animale, animalele sunt sacrificate, sunt vândute, și noi…
Vocea Basarabiei: Un lanț întreg…
Nicolae Guțanu: Da, un lanț întreg. La noi importă făină din Kazahstan, Rusia, Ucraina, dar grâul îl duc prin câteva companii, îl duc la furaje spre Egipt sau în alte părți ale lumii, noi nu avem, morăritul nu-i dezvoltat. Noi trebuie să vindem făină, noi trebuie să vindem același ulei de floarea-soarelui, majoritatea semințelor se produc binișor în Republica Moldova, semințele de floarea-soarelui sunt exportate ca și semințe, cât se produce la Bălți și la Ceadâr-Lunga, de două companii, tot același „Trans-Oil”. Fiecare producător care are un teren agricol mai mare, el este dator să-și facă o prelucrare, nu mă pun eu, care am 50 de hectare de grâu, să-mi construiesc o moară.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. știți de ce e mai convenabil să exporți decât să lași aici pe piață producția?
Nicolae Guțanu: Eu știu de ce nu e bine să o exporți, pentru producătorul de cereale nu e bine să o exporți, de ce să ieși și să plângi că prețul la grâu acum e 2,50? Păi, uite pe Bursa de la Chicago, uite pe Bursa de la Constanța la ce preț se vinde, nu este Moldova jucătorul cel care ar dicta niște prețuri cu un milion de tone de cereale pe an, nu, acesta-i prețul la mondial.
Vocea Basarabiei: Dar această insistență ca și Republica Moldova să adere la acele restricții pe care le cer acum țările Uniunii Europene referitor la tranzitul cerealelor, cum ați descrie-o?
Nicolae Guțanu: După mine, asta ar fi o crimă. Cineva care-ți apără viața la câteva zeci sau sute de kilometri, tu să-i interzici să-și vândă marfa, adică nu mor numai de obuze, dar mor și de foame acolo, că n-au ce face cu cerealele, silozurile sunt distruse de către rachetele rusești, hai să nu le mai dăm voie să tranziteze prin Moldova. Am face o șmecherie mare. Și credeți că de la asta se va ridica prețul la mondială, că nu vor trece prin Moldova? Se vor duce prin porturile din Țările Baltice ș.a.m.d., nu este Moldova cel mai mare jucător pe piața cerealelor.
Vocea Basarabiei: Dar am văzut și reacția părții ucrainene, cei de la Kiev, prin vocea ministrului agriculturii, au spus că Republica Moldova nu trebuie să uite că și ea exportă pe piața din această țară.
Nicolae Guțanu: Da, sper ca degrabă să fie drumurile deja libere pentru camioane, să se termine odată războiul acesta care durează și nu e bine cu vecinul tău să te pui rău, foarte rău asta e, ucrainenii au dreptate când asta au declarat, ei ne ajută, ne salvează. Eu din 24 februarie n-am avut zile fără să stau ore în șir în YouTube, în alte rețele, să mă uit ce se face, când trec aceștia Nicolaevul și dacă au trecut de Nicolaev, sunt la Odesa și Tiraspol, la noi sunt foarte mulți care-i așteaptă cu buchete de flori.
Vocea Basarabiei: De ce credeți că ar fi mulți din cei care i-ar aștepta pe cei din Federația Rusă, la asta vă referiți?
Nicolae Guțanu: Da, mai citesc și eu, mai analizez, nu numai aici, mă uit ce se face dincolo de Prut, eu am prieteni care dețin posturi de radio și știu ce bani primeau de la mega-compania ceea RIA Novosti, sau cum o cheamă acum, cât costă 5 ore de informație să o difuzezi pe un post de radio în Republica Moldova, un post mic de radio și cât se achită anual, nu știu acum, dar…
Vocea Basarabiei: Acum totuși s-a făcut ordine în acest domeniu.
Nicolae Guțanu: Nu prea, foarte multe posturi, vorbesc de posturi private mici de radio, de informații, primeai informația și alegeai tu din informația pe care ți-au dat-o, 5 ore de informații pe care trebuie să le difuzezi din 24-ul tău, și plăteau foarte mulți bani. Și dacă în fiecare zi îți spune că fânul este dulce, peste o lună-două o să cauți fân.
