VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Maia Sandu: Rusia trebuie să-și ia armata de pe malul stâng al Nistrului și, în rest, noi singuri decidem cum să rezolvăm conflictul

Discutăm astăzi cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, despre războiul din Ucraina și pericolele pentru R. Moldova, despre catastrofa ecologică din Ucraina, despre lipsa de respect din partea Moscovei față de Chișinău, despre ce-i lipsește Moldovei ca să fie un factor de stabilitate în regiune, despre prețul la gaz și relația cu Gazprom, despre soluționarea conflictului transnistrean, criza dialogului dintre Chișinău și Comrat, despre relația cu România, despre aderarea la UE.

Vocea Basarabiei: Dacă Ucraina își revine și infrastructura energetică e bună, și oferă un preț la o diferență de câțiva dolari mai mic pentru energia electrică, atunci malul drept renunță la energia de la Cuciurgan, de pe malul stâng, și ce se întâmplă cu regiunea transnistreană?

Maia Sandu: În primul rând, pe perioada de război, evident că preocuparea noastră majoră este să ținem Republica Moldova în afara războiului și inclusiv politicile noastre pe regiunea transnistreană țin cont de acest obiectiv general. Noi nu ne dorim destabilizare pe malul stâng, pentru că orice destabilizare pe malul stâng poate să atragă Republica Moldova în război. Noi vrem pace și am reușit să menținem pacea, și vom face în continuare totul ca să menținem pacea. În momentul în care se încheie războiul, evident că situația este diferită, pentru că noi înțelegem cum funcționează modelul economic, dacă pot să-i spun model, în regiunea transnistreană. Sunt întreprinderi competitive datorită faptului că nu plătesc pentru gaze și plătesc foarte puțin pentru energia electrică, pentru că energia electrică este și ea produsă din gaze aproape gratis. În momentul în care aceste resurse nu mai sunt ieftine sau nu se oferă gratis, dar la prețul de piață, atunci competitivitatea la foarte multe companii de acolo, poate nu foarte multe, că nu sunt atât de multe, va scădea dramatic. Și iată aici modelul economic cumva are de suferit substanțial, dar, repet, pentru moment pentru noi important este să păstrăm pacea și, bineînțeles, să ne pregătim pentru această oportunitate, când va reveni pacea pe continent și în regiunea noastră și pe urmă vom discuta.

Noi nu ne dorim destabilizare pe malul stâng, pentru că orice destabilizare pe malul stâng poate să atragă Republica Moldova în război.

Vocea Basarabiei: Deci, în plan politic astăzi nu se poate avansa niciun scenariu pentru reglementarea transnistreană până nu se oprește acest război?

Maia Sandu: Noi nu vedem cum în acest război reușim să ne ținem de planul nostru foarte ferm de a reglementa pașnic conflictul, dar asta nu înseamnă că nu lucrăm sau că nu trebuie să se lucreze în această perioadă, pentru ca atunci când va veni oportunitatea să fim gata.

Pentru noi există o singură formă de soluționare a conflictului și aceasta este forma pașnică

Vocea Basarabiei: Ce spune Ucraina? Ea e gata să contribuie și să accepte orice statut sau orice scenariu pe care îl propune Republica Moldova pentru reglementarea transnistreană.

Maia Sandu: Noi am auzit declarațiile și ale autorităților, și ale unor formatori de opinie, răspunsul nostru este același, pentru noi există o singură formă de soluționare a conflictului și aceasta este forma pașnică.

Vocea Basarabiei: Și soluționarea în formatul „5+2” ar avea o șansă, din moment ce două țări sunt în război?

Maia Sandu: Acest format nu este funcțional și nu văd cum ar fi funcțional, ținând cont de ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Vocea Basarabiei: Dar el poate fi funcțional fără Rusia?

Federația Rusă trebuie să-și ia armata de acolo și, în rest, noi singuri decidem cum să rezolvăm conflictul.

Maia Sandu: Nu este treaba Rusiei ce întâmplă în Republica Moldova. Nu vreau să intru în detalii acum despre cum trebuie să rezolvăm conflictul, dar e un conflict pe teritoriul Republicii Moldova, Federația Rusă trebuie să-și ia armata de acolo și, în rest, noi singuri decidem cum să rezolvăm conflictul.

Vocea Basarabiei: Și aceasta-i o problemă iarăși vulnerabilă, pentru că, da, prezența militară este o piedică pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar pe de altă parte, pe unde și cum se face această evacuare?

Maia Sandu: Eu cred că acesta este cel mai simplu lucru.

Vocea Basarabiei: Doar să fie dorința Moscovei ca să și-o retragă?

Maia Sandu: Da, exact, să ajungem la etapa asta, sigur avem căi prin care să-i evacuăm.

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre summit și impactul pentru o apropiere mai rapidă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Ce-și dorește actualmente Republica Moldova de la Uniunea Europeană? Pe de o parte, parcă cele 9 condiționalități sunt aproape-aproape să fie îndeplinite și, așa cum ați spus dvs., urmează negocierile pe cele 35 de capitole, dar acum, concret, ce așteptări aveți de la Bruxelles?

Maia Sandu: Așteptările noastre sunt să putem să trecem la următoarea etapă și următoarea etapă este inițierea negocierilor, și vrem să avem o decizie pozitivă din partea statelor membre și a Bruxelles-ului cât mai curând, ca să putem să începem discuțiile de aderare anul viitor. Pentru asta, evident, trebuie să existe o decizie pozitivă până la sfârșitul acestui an, noi lucrăm și pe partea politică, asta înseamnă să ne cunoască mai bine toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și partea…

Vocea Basarabiei: Am înțeles că și pe moment sunt rezerve din partea unor state, Olanda, Suedia, Austria?

Maia Sandu: Nu aș confirma neapărat aceste țări, pentru că unele dintre ele ne susțin destul de ferm.

Vocea Basarabiei: L-am citat pe ministrul de externe…

Maia Sandu: Întotdeauna există întrebări, pentru că procesul de extindere a Uniunii Europene este unul complicat și o perioadă a fost pus pe pauză, acum este această oportunitate și dacă e să analizăm istoria din ultimele decenii, o să vedem că întotdeauna au fost oportunități cumva geopolitice deschise, s-a făcut extinderea, după care pentru o perioadă s-a închis și, iarăși, până la următoarea oportunitate. De asta e foarte important pentru noi să nu ratăm această oportunitate și, da, noi trebuie încă să muncim pe acele 9 condiții. Aici, mai concret, echipa Comisiei Uniunii Europene așteaptă finalizarea procesului de numire a CSM-ului și a CSP-ului, aici responsabilitatea este mai degrabă în curtea Comisiei de evaluare, a Comisiei pre-vetting, pentru că ei sunt cei care trebuie să furnizeze mai mulți candidați sau să încheie odată și odată această evaluare.

Vocea Basarabiei: Se crede că acum ritmul va fi mai mare, i-am avut aici prezenți și ne-au explicat…

Maia Sandu: Să vedem. Noi totuși trebuie să îndeplinim această condiție până la sfârșitul lunii august și la CSP, deocamdată, vedem doar un candidat care a promovat și la CSM pe partea societății civile sau a non-judecătorilor mai e nevoie de oameni care să fi trecut testul integrității, pe planul de deoligarhizare trebuie să mai facem lucruri, chiar dacă aici se lucrează pe toate dimensiunile, dar trebuie să mai demonstrăm progres pe eliminarea controlului, poate că nu a controlului, dar a influenței oligarhilor în media, pentru că este în continuare văzută ca puternică influența oligarhilor în media, eliminarea controlului și puterii oligarhilor în sectorul economic, aici încă sunt lucruri la care se lucrează. Trebuie să consolidăm capacitatea instituțiilor de luptă împotriva corupției și, mai ales, să ne clarificăm cu rolurile acestor instituții, pentru că ceea ce am văzut în spațiul public în ultimele săptămâni nu a fost bine deloc. Deci, un ping-pong între cele două instituții care sunt responsabile de combaterea corupției…

Trebuie să demonstrăm progres pe eliminarea controlului oligarhilor în media și în sectorul economic

Vocea Basarabiei: Și aici e bine să ne spuneți și părerea dvs., e nevoie sau nu e nevoie ca CNA și Procuratura Anticorupție să-și continue ca entități separate activitatea?

Maia Sandu: Acest lucru se discută, dar un lucru este cert – nu ne putem permite situația în care două instituții își aruncă replici în public și cumva dau responsabilitatea una pe alta, noi avem nevoie de oameni responsabili care înțeleg cât de important este momentul și pentru agenda internă, pentru că combaterea corupției este unul dintre cele mai importante subiecte pe agendă, și pentru integrarea europeană. Deci, ultimul lucru pe care vreau eu să-l văd este în raportul Comisiei Europene cearta dintre șefii de la CNA și Procuratura Anticorupție. Aici fiecare instituție trebuie să se apuce de lucru, că au multe de făcut și să avem o claritate pe distribuirea responsabilităților, trebuie să se mai lucreze pe domeniul concurenței și, în special, calitatea intervențiilor, acțiunilor, deciziilor Consiliului Concurenței. Nu este simplu, dar această instituție trebuie consolidată.

Vocea Basarabiei: S-a schimbat conducerea, dar unii spun că instituția e amorfă…

Maia Sandu: Este importantă această condiție pentru o evaluare pozitivă, consolidarea capacităților, am vorbit mai devreme. Deci, Uniunea Europeană spune că noi trebuie să creștem salariile, trebuie să ne asigurăm că toți oamenii care muncesc pe aceste domenii sunt buni profesioniști, sunt motivați și sunt promovați conform meritelor, iar cei care stau acolo de pomană trebuie să nu mai rămână în sistem. Deci, cam acestea sunt lucrurile la care încă trebuie să muncim serios în următoarele luni.

Vocea Basarabiei: Dar e valabilă constatarea: când doi se ceartă, câștigă al treilea? Se ceartă CNA cu Procuratura Anticorupție…

Maia Sandu: Eu cred că câștigă procurorii corupți și ofițerii corupți de la CNA, pentru că, din păcate, încă sunt asemenea persoane acolo și la Procuratura Anticorupție este această discuție despre evaluarea externă extraordinară a procurorilor și trebuie să ne asigurăm că nu mai există elemente corupte. Sigur că sunt și oameni care își fac lucrul foarte bine, și asta tot se vede, dar cei care servesc clanurilor corupte sau servesc propriilor lor interese, iată încearcă să facă acest circ care este extrem de dăunător și pentru credibilitatea instituțiilor, și pentru credibilitatea reformei, și, mai ales, pentru efortul pe care noi îl facem și, așa cum am spus, vrem să avem o evaluare care să ne asigure inițierea negocierilor.

Ultimul lucru pe care vreau să-l văd în raportul Comisiei Europene este cearta dintre șefii CNA și PA

Vocea Basarabiei: Dvs. ați vorbit despre nevoia creării Tribunalului Anticorupție, mai rămâne valabilă această idee?

Maia Sandu: Săptămâna viitoare o să încep dezbaterile publice pe proiectul legii și sper…

Vocea Basarabiei: Nu renunțați la idee?

Maia Sandu: Este o idee necesară, pentru că altfel o să așteptăm câte 20 de ani o curte sau alta să examineze dosare de corupție mare. Noi avem suficiente exemple ca să înțelegem că altfel lucrurile nu se schimbă, e nevoie de o Curte Anticorupție, care o să se ocupe de cazurile de corupție mare. Avem CSM nou, CSM care este credibil, pentru că membrii acestui organ au trecut testarea integrității și, iată, ei vor numi judecători în această curte. Deci, nu este o imixtiune a politicului, pentru că se lucrează la nivelul organelor de autoadministrare a judecătorilor.

Vocea Basarabiei: Deși știți că sunt și voci critice, care spun că PAS-ul vrea să-și subordoneze justiția?

Maia Sandu: Nu eu voi numi acolo judecătorii. Eu aud voci critice credibile, care spun că dosarele de corupție mare sunt puse la murat de judecători și judecătorii, unii dintre ei probabil iau mită ca să le pună la murat, alții probabil se tem să ia o decizie legală, pentru că se tem de tot felul de corupți care sunt vizați de aceste dosare, noi avem nevoie de judecători onești și curajoși care să-și facă treaba.

Dosarele de corupție mare sunt puse la murat de unii judecători care probabil iau mită ca să le pună la murat, alții probabil se tem să ia o decizie legală. Noi avem nevoie de judecători onești și curajoși care să-și facă treaba.

Vocea Basarabiei: Dna președintă, în ultimele zile continuă să vină informații despre pachete noi de sancțiuni împotriva oligarhilor din Republica Moldova și persoanelor despre care se spune că vor să destabilizeze țara, unii din cei trecuți pe aceste liste de a fi sancționați au făcut declarații și au spus că ei intenționează să revină în politică. Asta ce ar însemna, că ar putea fi un dialog?

Maia Sandu: Unii au spus că pe ei nu-i deranjează, alții au spus că vor să facă… E treaba lor cum reacționează, aici eu nu am ce să le povestesc ce să facă.

Vocea Basarabiei: Atât Vladimir Plahotniuc, cât și Veaceslav Platon au anunțat public că ei vor să revină în politică.

Maia Sandu: Dar ei ce, nu au făcut până acum, ei nu s-au ocupat de subminarea statului și a eforturilor de curățare a statului? Asta este politică în felul lor, așa înțeleg ei politica și unii au făcut-o până acum fără să declare public, acum o vor face în același mod, dar declarând public, e treaba lor.

Vocea Basarabiei: La capitolul extrădări situația s-a mai îmbunătățit în vreun fel?

Maia Sandu: Ministerul Justiției lucrează cu instituțiile din alte țări și, când o să avem un rezultat, o să știm, dar între timp puteți să adresați întrebarea Ministerului Justiției.

Vocea Basarabiei: Dar admiteți că totuși ar putea să fie o țară prima care să spună că, da, noi îi oferim justiției din Republica Moldova…

Maia Sandu: Bineînțeles, dacă nu aș admite, nu am face atâtea eforturi.

Vocea Basarabiei: Așteptăm să vedem ce se va întâmpla. Despre asistența externă și cum e folosită, și de ce oamenii încă insistent își pun întrebarea: „ce câștig eu dacă vin banii din Occident”?

Maia Sandu: Oricine vrea să știe unde merge asistența externă poate să obțină această informație. Guvernul poate, evident, să facă mai multă publicitate rezultatelor acestor ajutoare, dar și presa, și orice cetățean poate să întrebe și guvernul, și donatorii până în cele mai mici detalii unde merg acești bani. Eu acum la general o să vă spun: 280 de kilometri de drumuri în ultimii 2 ani, în cea mai mare parte cu bani externi. Când vorbim despre drumuri naționale refăcute sau chiar 50 de kilometri de drum nou, acolo au mers în totalitate bani care vin din asistența externă.

Vocea Basarabiei: Și un kilometru de drum costă mult, mai mult de două milioane, cândva se făcea evaluarea…

Maia Sandu: Da, costă mult. Câteva miliarde pentru compensațiile pe care le-am oferit la resursele energetice, proiectele din sate și orașe, uitați-vă, la Ungheni, la Cahul – proiecte de apă și sanitație în tot felul de localități, proiecte de eficiență energetică pentru școli și grădinițe, o să găsiți, dacă vorbiți cu primarii, o să vedeți aproape în fiecare localitate asemenea proiecte.

Vocea Basarabiei: Dar vorbim cu omul care nu e primar, care nu e consilier…

Maia Sandu: Înțeleg, dar omul se folosește de aceste beneficii. Deci, dacă s-a reparat o școală în sat, toată lumea ar trebui să știe din ce bani s-a reparat școala aceasta, dacă s-a construit sistem apeduct, toată lumea ar trebui să știe din ce bani și primarii ar trebui să vorbească mai mult despre asta; spitale, vedeți că în fiecare zi vorbim – s-a renovat Centrul de primire, de exemplu, la Spitalul de Urgență (nu știu dacă ați fost acolo, eu am fost și sunt impresionată), s-a renovat o anumită secție la Centrul Mamei și Copilului, sau gastrologie, sau o altă secție. Deci, dacă urmărim, evident că presa nu dă prea mult, pentru că presei nu-i place să vorbească despre lucrurile pozitive care se întâmplă…

Vocea Basarabiei: Nu-i adevărat, reflectăm și astfel de cazuri…

Maia Sandu: În general vorbesc, în mare, așa spun cetățenii. Și sunt televiziuni, și televiziuni, adică instituții de presă și instituții de presă, dar, oricum, vedeți că sunt mult mai multe eforturi de îmbunătățire a condițiilor în spitale, de dotare cu echipamente, practic în fiecare săptămână se face câte un anunț, iată, toate lucrurile acestea luate împreună și, dacă mă așez aici să scriu lista, o să vedeți că acestea sunt lucruri care se întâmplă.

Vocea Basarabiei: Dar eu aici am să fiu totuși de partea cetățeanului, iar el zice: „Am nevoie de un loc de muncă, pentru că în satul meu șiîncă în 3 sate vecine nu am unde să merg să obțin un job și asta mă face să-mi iau valiza și să plec în străinătate”.

Maia Sandu: Înțeleg, dar aici singura condiție este pentru ca sectorul privat să se dezvolte și să creeze locuri de muncă, statul nu poate crea locuri de muncă, noi am trăit într-o societate unde statul crea locuri de muncă, nu a dus nicăieri sistemul acela. În țările unde oamenii primesc salarii bune, sectorul privat este cel care oferă pentru marea majoritate a cetățenilor. Ce facem noi? Noi încercăm să încurajăm dezvoltarea sectorului privat, mai ales întreprinderi mici și mijlocii în sate, că acolo întreprinderi mari sunt foarte puține, inclusiv prin instrumentele pe care le oferă astăzi Agenția de Dezvoltare a Antreprenoriatului. O parte din resursele care sunt acolo pentru a susține prin granturi, prin credite la condiții avantajoase vin iarăși din surse externe. Acum, ce a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este creșterea acelui program pentru investiții pentru Republica Moldova, program anunțat în 2021, de la 600 de milioane de euro la 1 miliard și 600 de milioane de euro. Iată acestea sunt resurse concrete care prin diferite instrumente, prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin BEI, prin băncile noastre, prin Agenția de Dezvoltare a Antreprenoriatului și alte forme banii aceștia nu ajung în bugetul statului, dar prin aceste instrumente pot ajunge să susțină antreprenorii, că nu poate cineva să vină să-ți dea bani și să creeze locuri de muncă. Locul de muncă îl creează un om cu creativitate, cu gândire de antreprenoriat.

Economia e slabă, pentru că nu au fost politici corecte de-a lungul timpului ca să construim baza pentru dezvoltarea economică, ca să fim competitivi.

Vocea Basarabiei: De ce se zice că economia e slabă în Republica Moldova? Pentru că majoritatea materiei prime se exportă și, dacă nu se prelucrează, nu sunt locuri de muncă.

Maia Sandu: Nu doar asta, economia e slabă, pentru că nu au fost politici corecte de-a lungul timpului ca să construim baza pentru dezvoltarea economică, ca să fim competitivi. Ce înseamnă economie? Asta înseamnă, în primul rând, forță de muncă bine calificată, pentru că eu când vorbesc cu investitori care sunt aici deja, ei îmi spun că „voi mergeți și căutați alți investitori străini, dar eu vă spun că eu aici nu am oameni pe care să-i angajez”. E adevărat că ei merg în orașe, în orășele și aici sunt locuri de muncă, la sate e mai greu să aduci un investitor, pentru că e prea mică localitatea și atunci trebuie să-i transporți, dar e vorba despre condiții de business, să ai un stat transparent. În primul rând, asta înseamnă justiție, pentru că nimeni nu vrea să-și investească banii, dacă nu are încredere, în momentul în care se iscă o mică dispută acolo și dacă tu te duci în instanța de judecată și tu poți să rămâi fără bani și fără averea ta, chiar dacă ai dreptate, atunci oamenii renunță. Deci, justiția este primul lucru dacă vorbim despre condiții pentru afaceri.

Vocea Basarabiei: E un risc pentru afaceri.

Agricultura se poate dezvolta dacă există și industrie de prelucrare.

Maia Sandu: Corect. Securitate, forță de muncă, acum și securitatea, acest război, evident, reprezintă o sperietoare pentru oamenii care au bani, pentru că ei vor să investească, dar nu vor să li se întâmple ce li s-a întâmplat oamenilor care au investit în Ucraina și au venit rușii, și au distrus totul acolo. Deci sunt mai multe lucruri, noi nu avem industrie de prelucrare dezvoltată și de asta nu putem să dezvoltăm agricultura, putem să dăm noi nu știu câte subvenții, și nu zic că dăm multe, am încercat să creștem resursele la cât s-a putut, dar dacă nu avem industrie de prelucrare, atunci agricultura nu poate să se dezvolte, doar pe export de materie primă nu ajungem departe, pentru că, oricum, nu se câștigă foarte mulți bani. Agricultura se poate dezvolta dacă există și industrie de prelucrare. Acum, guvernul și-a propus acest obiectiv, a început să subvenționeze, să creeze condiții, dar iarăși n-o să apară 100 de întreprinderi de prelucrare peste noapte. Important e să creștem, să învățăm tehnologii, să fim în pas cu progresul, cu cerințele timpului, pentru că lucrurile se schimbă foarte repede, calitatea sistemului nostru educațional, învățământul profesional tehnic, pentru că discutăm de foarte mult timp și eram ministru când am început această reformă, dar, din păcate, ea merge încet.

Vocea Basarabiei: Dar ce părere aveți despre aceste proteste ale agricultorilor care au început astăzi în mai toate raioanele din țară?

Maia Sandu: Înțeleg că fermierii au anumite probleme și înțeleg și contextul, în același timp, noi nu putem să închidem țara pentru Ucraina, pentru că, repet, Ucraina ne apără efectiv de pericolul rusesc astăzi și noi suntem obligați să facem ce putem. Înțeleg că guvernul a venit cu anumite soluții, o să discute, o să protesteze și sper să se găsească niște soluții.

Vocea Basarabiei: Deci, ar trebui să mai negocieze, asta înțeleg?

Maia Sandu: Sper să se găsească niște soluții acceptabile pentru ambele părți.

Vocea Basarabiei: Revenim la asistența pe care o acordă partenerii și ajungem în Unitatea TeritorialAdministrativă Găgăuzia și să ne spuneți dvs. ce lecție ar trebui și poate să învețe Chișinăul după acest scrutin, când s-a desemnat, s-a ales bașcanul autonomiei și, mai ales, cum credeți că va fi relația dintre autoritățile locale de la Comrat și cele centrale de la Chișinău? Dvs. va trebui să o primiți pe dna bașcan să depună jurământul.

Maia Sandu: Eu am mai spus asta la conferința de presă de curând, noi suntem o țară democratică, noi ne-am luptat și ne-am bătut cel mai mult pentru democrație aici, noi respectăm dreptul și alegerea alegătorilor, dar pentru noi democrație înseamnă și să respecți legea, și iată aici sunt mari semne de întrebare despre modul în care s-a respectat sau nu legea. E clar că una dintre lecții este că atunci când grupările criminale sunt lăsate să continue să abuzeze, să compromită democrația, să cumpere voturi, atunci lucrurile se pot întâmpla altfel decât este în democrație. Deci, trebuie să continuăm cu reforma justiției, trebuie să continuăm să consolidăm capacitățile instituțiilor statului care trebuie să combată corupția și grupările criminale, dar nu să se certe între ei și, între timp, grupările criminale să discrediteze sistemul democratic. În rest, vom continua să lucrăm. De exemplu, am văzut și m-a bucurat că este un număr destul de mare de oameni care au aplicat pentru programele de studiere a limbii române, programul oferit gratis de către Ministerul Educației, de către guvern, pentru că avem o mare problemă de manipulare, de dezinformare în această zonă, în zona autonomiei, pentru că oamenii nu înțeleg limba română, singura lor sursă de informare este propaganda de la Moscova, și propaganda de la Moscova știm ce produce, de exemplu, acum câteva zile a venit cu minciuna că teritoriul Republicii Moldova va fi folosit de armata Ucrainei în război. Și acel fals a mers, nu sancționează nimeni nimic. Deci, cu asemenea informații în momentul în care oamenii din Găgăuzia nu înțeleg o bună parte dintre ei limba română și nu au o alternativă să înțeleagă ce se întâmplă, atunci evident că ei pot să-și creeze impresia că noi vrem să facem ceea ce zice Moscova că noi vrem să facem, dar noi asta nu vrem.

Vocea Basarabiei: Și dvs. ați propus să fie creat Centrul Național de Apărare Informațională, dar unii am văzut care au susținut această idee, intenție a dvs., dar alții au zis că totuși președinta Maia Sandu ar trebui să facă un pas înapoi, pentru că se merge prea departe.

Maia Sandu: Oamenii aceștia care au zis că trebuie să fac un pas înapoi au citit proiectul de lege? Deci au vreo pretenție la text sau au o pretenție la idee, în general? Pentru că propaganda rusă și dezinformarea reprezintă pericole nu doar pentru Republica Moldova și cei care spun că nu e nevoie de așa ceva pur și simplu nu sunt din această realitate. Această problemă, lupta cu propaganda Moscovei noi am discutat-o inclusiv la Comunitatea Politică Europeană și am discutat-o din perspectiva că de una singură fiecare țară nu poate să facă față propagandei Moscovei, pentru că Moscova investește bani foarte mari în producerea și răspândirea acestei propagande. Noi am discutat acolo că trebuie să facem un efort comun, să ne unim forțele și resursele și să încercăm să combatem împreună această propagandă. Și iată la următoarea ședință a Comunității Politice Europene o să continuăm această discuție și sper să ajungem la niște înțelegeri concrete și la niște mecanisme concrete cum să facem asta. Deci, dacă cineva încearcă să-mi spună mie că nu este nicio problemă și că rușii ar trebui să aibă în continuare acces și să dezinformeze toată populația noastră, așa cum au făcut-o până acum, eu nu sunt de acord. Această instituție este, în special, destinată luptei cu propaganda care vine de la Moscova, propaganda din afară, pentru că noi știm cât de mari pot fi implicațiile acestor dezinformări, și ceea ce am făcut noi până acum nu a fost suficient. Da, niște acțiuni sporadice aici și dincolo, n-a fost suficient nici ce a făcut Uniunea Europeană și se recunoaște acest lucru. Deci, acum toată lumea înțelege cât de grav este acest subiect și unele țări deja au mai mult succes, altele abia învață, noi o să învățăm de la aceste țări, dar eu contez foarte mult pe un efort comun cu toate țările, pentru că, repet, Republica Moldova niciodată nu va avea suficiente resurse comparabile cu cele pe care le alocă Rusia pentru această propagandă.

Vocea Basarabiei: Aceste reacții eu le-am luat din spațiul public, au fost publicate și pe rețele de socializare, și ei se întrebau: de ce cu securitatea informațională și războiul hibrid nu ar trebui să se ocupe instituțiile abilitate de la SIS și alte entități?

Maia Sandu: SIS-ul se va ocupa. Deci, asta va fi o instituție care va lucra cu SIS-ul, într-o anumită măsură cu Consiliul Suprem de Securitate, dar SIS-ul este instituția instituționalizată, într-un fel, adică e organul instituționalizat și aici vor fi cele mai importante lucruri.

Vocea Basarabiei: Dar să revenim totuși la situația din Găgăuzia. Dvs. ați spus că acolo sunt abuzuri și s-au demonstrat deja, dar localnicii din UTA Găgăuzia se întreabă de ce instituțiile nu au intervenit mai cu anticipație, de ce doar după ce s-a consumat exercițiul electoral trebuia să se spună despre toate acestea?

Maia Sandu: E foarte bună întrebare. Deci, întrebarea este la instituțiile noastre și la Consiliul electoral de acolo, pentru că, până la urmă, pârghiile principale și instituția…

Vocea Basarabiei: Comisia electorală de acolo.

Maia Sandu: Da, Consiliul electoral din Găgăuzia are cel mai important rol, pentru că, dacă facem o paralelă, Comisia Electorală Centrală poate să conteste, deci pot să conteste anumiți participanți în proces sau Comisia Electorală Centrală. E clar că acolo la Consiliul electoral din Găgăuzia nu a existat mare interes pentru alegeri libere și corecte și, mă rog, deja putem să discutăm dacă instituțiile de ordine din Republica Moldova și-au făcut suficient de bine munca, dar avem suficiente probe, inclusiv din partea instituțiilor neguvernamentale, despre faptul că s-au comis abuzuri. Lucrurile s-au întâmplat, repet, eu respect alegerea cetățenilor, dar cei aleși trebuie să înțeleagă că democrația înseamnă să respecți legile țării și să lucrezi pentru cetățeni, pentru că dacă cei aleși vor lucra pentru o grupare criminală, atunci, la un moment, lucrurile vor fi sancționate.

Vocea Basarabiei: Irina Vlah, actualul guvernator, zicea că puterea se răzbună pe oponenții politici și de asta ar fi în agonie, și nu dă voie ca acei din regiune să-și decidă soarta așa precum vor.

Maia Sandu: Păi și-au decis-o. Care e problema? Și-au decis-o, noi le respectăm alegerea.

Vocea Basarabiei: Dar, apropo, banii care sunt alocați pentru această regiune și, iarăși, dacă discutăm cu reprezentanții administrațiilor publice locale din alte zone, ei tot sunt supărați că chiar dacă este acea lege din 1994 cu privire la statutul care este acordat acestei regiuni, totuși, ei sunt mai favorizați, dna președintă. Și de ce ei trebuie să fie mai favorizați, de exemplu, față de Edineț, de Leova, de Nisporeni etc.?

Maia Sandu: Este adevărat că autonomia este o întrebare pertinentă, este adevărat că inclusiv prin Legea bugetului, distribuirii banilor în buget, autonomia este subvenționată din banii celorlalte regiuni, asta lăsând de o parte proiectele investiționale și proiectele care vin din resurse externe.

Vocea Basarabiei: Și ajungem și la cele investiționale.

Maia Sandu: Așa a fost stabilit atunci, probabil că este un subiect pe care merită să-l discutăm, pentru că azi autonomia este subvenționată din contribuțiile altor regiuni din Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Și toate condițiile de trai acolo se fac în baza banilor care vin din Uniunea Europeană, din Statele Unite ale Americii, din Turcia.

Maia Sandu: Da, în situația în care propaganda acolo este că tot răul vine din Europa.

Vocea Basarabiei: Și am auzit idei, care au fost avansate, că ar trebui toți acești parteneri externi să sisteze ajutorul pentru regiune.

Maia Sandu: Eu cred că noi trebuie să avem o abordare corectă, eu nu zic că noi trebuie să mergem dintr-o extremă în alta, dar eu sunt de acord că nu este corect ca în unele regiuni ale țării să se investească mai mulți bani, indiferent dacă ei vin din Statele Unite, din România sau din Uniunea Europeană, că din Federația Rusă nu vine nimic niciodată, din Federația Rusă vin doar bani murdari, care se duc în buzunarele politicienilor de acolo, dar atunci când este vorba despre investiții, eu cred că noi trebuie să avem o abordare echilibrată și, da, unele regiuni au fost discriminate și s-au dus mai multe resurse în alte regiuni, inclusiv în autonomie. Deci, acum lucrurile trebuie privite echilibrat, aici s-a investit, acum trebuie să se investească în următoarea regiune.

Vocea Basarabiei: Dar acum stau și mă gândesc iarăși, dacă s-a probat un test și s-a reușit să fie ales bașcanul UTA Găgăuzia, așa cum a fost ales, inclusiv prin coruperea cetățenilor, acest model poate fi aplicat și în cazul alegerilor locale generale din toamnă?

Maia Sandu: Există riscuri, dacă instituțiile statului nu vor fi vigilente. Bineînțeles, alegerile din toamnă nu vor fi organizate de Consiliul electoral din Găgăuzia, vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și, respectiv, aici vorbim deja despre o instituție responsabilă și care își dorește să avem alegeri libere și corecte, dar toată lumea, toate instituțiile trebuie să-și învețe lecția, pentru că o grupare criminală nu înseamnă democrație, faptul că o grupare criminală reușește să cumpere voturi, asta nu este democrație, asta este corupție.

Faptul că o grupare criminală reușește să cumpere voturi, asta nu este democrație, asta este corupție.

Vocea Basarabiei: Cum va activa administrația publică locală în următorii 4 ani, dacă totuși se insistă pe ideea că ar fi bine măcar prin amalgamarea benevolă să se verifice dacă cetățenii vor, acceptă ca o primăriedouă să fie împreună ca să aibă posibilitate să absoarbă mai mulți bani, ca să îmbunătățească infrastructura și serviciile care sunt prestate să fie de bună calitate? Următorii 4 ani pentru administrația locală cum credeți că ar trebui să fie?

Maia Sandu: O să vedem dacă există tracțiune pentru amalgamarea voluntară, înțeleg că sunt niște resurse financiare suplimentare pentru cei care vor decide…

Vocea Basarabiei: …da, un fond special.

Maia Sandu: …să treacă prin acest proces și o să vedem dacă este interes, cum funcționează, deci, e un fel de pilotare, dacă vreți, acest exercițiu.

Vocea Basarabiei: Dvs. mergeți deseori mai departe de Chișinău și vedeți că mai sunt localități încă slab dezvoltate, unii spun că chiar sunt sate rămase în Evul Mediu, nici apă potabilă nu ajunge pentru cei care mai sunt în aceste localități, pentru că ele sunt înjumătățite, dacă ținem cont de numărul populației pe care l-au avut și pe care îl au astăzi, nu mai zic de drumuri practicabile, de copii care să meargă la școală și să fie mulți.

Maia Sandu: Tocmai de asta, eu încă în campanie am spus că avem nevoie de un fond pentru susținerea localităților și noi am investit 2 miliarde de lei acum, jumătate din localitățile din țară beneficiază de acest program, îmi doresc să-l putem suplimenta și ați văzut că acum este un instrument nou prin care nu-i o dată în an aplicarea la proiecte, dar în momentul în care sunt gata localitățile pot transmite aceste proiecte și se pot face, se iau decizii pe finanțare. Sigur că e foarte mult de făcut, dar haideți să ne uităm ce s-a făcut în ultimii 2 ani și ce s-a făcut în ultimii 30 de ani și o să vedeți că lucrurile se schimbă, dar e mult de compensat, dacă în 30 de ani se făcea cât s-a făcut în acești 2 ani, eram cu totul în altă realitate astăzi.

Vocea Basarabiei: Relația cu statul vecin, România, și tema Unirii, haideți să ne spuneți dvs. ce credeți despre aprofundarea cooperării moldo-române.

Maia Sandu: Relația este foarte bună, extraordinară și pe această cale vreau să îi mulțumesc dlui președinte Iohannis și tuturor instituțiilor care au fost implicate în organizarea acestui eveniment de pe 1 iunie. În rest, ne mișcăm, iată podul de la Bumbăta-Leova, sper să putem să ne mișcăm mai repede și pe celelalte poduri, este o oportunitate politică și de-o parte, și de alta a Prutului, foarte bună, și trebuie să folosim această oportunitate ca să ne conectăm cât mai mult și cât mai strâns.

Vocea Basarabiei: Curentul unionist insistă că voturile lor s-au îndreptat către susținerea Maiei Sandu și că Maia Sandu puțin vorbește despre tema Unirii.

Maia Sandu: Noi facem, probabil, cel mai mult din toți cei care au fost până acum pentru a apropia Republica Moldova de România, pentru că asta ne dorim la modul practic. Lozincile sunt bune, dar nici pe departe suficiente, ceea ce facem noi prin conexiuni pe sistemul energetic, repet, în 30 de ani nu s-a putut construi un interconector cu România pe energie electrică? Și care este răspunsul? Un singur răspuns, s-a făcut intenționat pentru a ne ține departe. Construim 3 poduri, construim drumuri, deci, toate lucrurile pe care le facem împreună sunt pentru ca să fim cât mai aproape de România și cât mai aproape de Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Dar dacă s-ar armoniza inclusiv legislația în mai multe domenii, acesta ar fi de un real folos ca Republica Moldova să se miște mai repede pe calea integrării europene?

Maia Sandu: Procesul de integrare europeană, asta înseamnă armonizarea și România este pentru noi cel mai aproape exemplu pentru armonizare.

Vocea Basarabiei: Doamnă președinte, dvs. ați spus că 2030 este anul când Republica Moldova ar avea șanse să ajungă în UE

Maia Sandu: Când Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru aderare.

Vocea Basarabiei: Kievul nu spune un an concret.

Maia Sandu: Au fost și la Kiev spuse niște date, dar mai restrânse.

Vocea Basarabiei: Ei vor azi și acum.

Maia Sandu: Bine, noi răspundem pentru declarațiile noastre și noi suntem realiști.

Vocea Basarabiei: Dar două țări vor merge împreună pe acest drum?

Maia Sandu: Asta ne dorim, e important ca să mergem împreună.

Vocea Basarabiei: Și pe final, ați anunțat intenția că ați putea să mai cereți alegătorilor să vă voteze și pentru al doilea mandat?

Maia Sandu: Nu am anunțat nimic, a fost o neînțelegere și cei de la Forbes au corectat articolul, nu am discutat acest subiect. Am discutat, în general, despre dacă există partide politice proeuropene în Republica Moldova care să supraviețuiască în timp până în 2030 și care să realizeze aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și eu am spus că partidele politice proeuropene se luptă pentru a menține acest sprijin pentru integrare europeană, dar foarte important, există sprijinul cetățenilor, sprijinul cetățenilor pe care îl vedem în sondaje, există sprijinul cetățenilor pe care l-am văzut pe 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale și în diferite orașe europene și le mulțumesc foarte mult tuturor pentru acest lucru. Atât timp cât există sprijinul popular, acest sprijin popular va avea și calea politică sau canalul politic prin care să se manifeste.

Vocea Basarabiei: Dar vă întreb eu astăzi, totuși, Maia Sandu și-ar mai dori un mandat?

Maia Sandu: E devreme să vorbim despre acest lucru, eu am încă un an și câteva luni de muncă serioasă în acest mandat și mă concentrez pe acest lucru.

Vocea Basarabiei: O continuitate e important să existe, pentru că dacă nu e continuitate, atunci iarăși vin alte forțe politice și spun că ceea ce a fost făcut, nimic nu-i bun.

Maia Sandu: Tocmai am spus că există sprijin popular pentru integrarea europeană și aici trebuie să ne concentrăm, să menținem și să consolidăm acest sprijin, să luptăm cu propaganda, cu dezinformarea Kremlinului, care încearcă să denigreze Uniunea Europeană și tot ce ține de valorile Uniunii Europene. Iată pe aceste lucruri vom munci și vom reuși să menținem cursul spre Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Și despre opoziție și încercările politicienilor din tabăra adversă să compromită guvernarea și să revină ei la putere.

Maia Sandu: Nu știu la ce vă referiți când ziceți de opoziție, pentru că există niște personaje care fac parte din grupări criminale și își zic opoziție, asta nu este opoziție, pentru că în democrație nu pot exista grupări criminale.

Vocea Basarabiei: Dar justiția trebuie să-și facă treaba mai repede?

Maia Sandu: Păi, justiția este și ea nu suficient de puternică încă, pentru că este în proces de transformare, trebuie și curățată, și consolidată, noi facem toate lucrurile în același timp. Și există opoziție, nu știu cum să-i zic, firească, care trebuie să fie și care, ca să fie convingătoare, trebuie să vină cu dovezi concrete, nu cu vorbe generale, pentru că atunci când omului îi prezinți cifre și dovezi concrete, atunci omul poate să analizeze. Și, evident, orice guvernare are de câștigat în urma dialogului cu opoziția sau nu neapărat și a dialogului, și a criticilor, dar dacă aceste critici sunt obiective, sunt fondate și nu doar niște lucruri spuse așa, pentru a face valuri.

Vocea Basarabiei: Ce rețin eu din partea unor lideri de partide e că ar trebui președinta mai des să cheme președinții de partide, să mai discute pe anumite probleme.

Maia Sandu: Am stabilit, înainte de evenimentul din 21 mai am avut o ședință și am convenit că ne vom vedea mult mai des și în curând voi face următoarea ședință.

Vocea Basarabiei: Până în 2030 ar trebui Republica Moldova să abandoneze CSI-ul?

Maia Sandu: Aici guvernul o să ne spună, guvernul face evaluarea acordurilor și implicațiilor acestor decizii, dar sunt multe acorduri, deci o să ne ia ceva timp și nu este singurul subiect pe agendă ca să putem să ne mișcăm cu viteză maximă, avem de făcut atât de multe alte lucruri și încercăm să le prioritizăm. Unde e nevoie să ieșim mai repede ca să salvăm niște resurse, de exemplu, din adunarea parlamentară s-a anunțat, guvernul, repet, face această analiză și ne va spune când și cum ieșim.

Vocea Basarabiei: Ne-am apropiat de final, ultima întrebare ce vă doriți cel mai mult acum?

Maia Sandu: Pace! Pace, ca să putem să lucrăm…

Vocea Basarabiei: Și e clar totuși de cine depinde instaurarea păcii în această regiune? Apropo, nu v-am întrebat dacă ați fost un pic supărată că nu a venit și liderul de la Ankara la acest summit de la Chișinău?

Maia Sandu: Nu am fost supărată, pentru că schimbarea acolo s-a produs în ultima clipă, în momentul în care s-a decis că evenimentul de inaugurare a președintelui Erdogan va fi la diferență de o zi, era clar că nu va reuși. În rest, au fost 49 de lideri de state și ai instituțiilor europene, deci a fost impresionant și este un lucru important, pentru că noi, prin acest eveniment, am demonstrat nu doar că avem nevoie de asistență, dar că putem și noi contribui, pentru că asta a fost această Comunitate Politică Europeană, această ședință. Noi am oferit spațiu pentru toți acești lideri ca ei să se întâlnească, să discute între ei subiecte foarte importante, bilateral sau la nivel de continent. Și iată, Republica Moldova a demonstrat capacitate că poate contribui, acesta este un următor nivel deja și e important, pentru că ne-au văzut, ne-au cunoscut, au mai multă încredere în noi. Noi vrem în Uniunea Europeană, dar acolo noi vrem să fim văzuți și acceptați ca jucători cu drepturi egale și care pot și ei contribui, nu doar ca o țară care are mare nevoie de ajutor. Da, noi avem nevoie de ajutor, dar noi putem și contribui, și iată acest lucru a fost demonstrat încă o dată pe 1 iunie.

Vocea Basarabiei: Dar există o claritate, cine poate aduce pacea în această regiune?

Maia Sandu: Sigur că pacea poate fi readusă într-o zi, dacă Putin și-ar retrage toți soldații de pe teritoriul Ucrainei.

Vocea Basarabiei: Sperăm să nu fie atât de departe această zi, deși sunt puține semne care arată că acest război se va sfârși cât de curând posibil.

Maia Sandu: Trebuie susținută Ucraina, susținând Ucraina putem să apropiem ziua păcii.

Vocea Basarabiei: Prezența liderului de la Kiev la acest summit a fost și ea importantă și foarte importantă.

Maia Sandu: A fost foarte importantă.

Vocea Basarabiei: Ați reușit să discutați cu omologul dvs. ucrainean, a discutat și șeful cabinetului de miniștri. Ce ați vrea să mai îmbunătățiți în cooperarea aceasta bilaterală, ținând cont că, totuși, Ucraina e în război?

Maia Sandu: Am discutat și despre colaborarea bilaterală, dar nu atât de mult, pentru că Ucraina își apără copiii și pământul în fiecare zi și ei au un obiectiv major, dar am discutat despre faptul că trebuie să ne mișcăm mai repede pe construcția podului de la Cosăuți și sper că în următoarele săptămâni va fi semnat acest acord și vom începe construcția. Am discutat, evident, despre ce putem noi să mai facem ca să-i ajutăm, am discutat despre problema acestor trasee de solidaritate despre care vorbim inclusiv cu agricultorii, dar, cel mai important, am discutat ce facem împreună pentru ca să mergem mai departe pe calea integrării europene, facem eforturi comune.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.