Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi despre apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Or, după ce țării i-a fost oferit acest statut de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, s-a așteptat decizia Comisiei Europene, care a spus că s-ar putea să i se dea undă verde pentru începerea negocierilor, doar că o decizie finală va fi la sfârșitul acestui an, atunci când se va întruni în ședință Consiliul European. Mai devreme sau mai târziu, oricum Republica Moldova va trebui să știe foarte clar de când încep aceste negocieri. O să încercăm astăzi acest subiect să-l dezbatem împreună cu dl Iulian Groza. Iulian Groza este jurist, specializat în afaceri publice și europene, are licență în Drept, a făcut studii europene, studii în domeniul securității, a fost viceministru al afacerilor externe și integrării europene, actualmente este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, institutul se identifică a fi un centru independent de cercetare cu misiunea de avansare a procesului de integrare europeană prin promovarea reformelor sistemice, creșterea democrației participative și consolidarea rolului cetățenilor în procesele decizionale la nivel național, dar și local. Să ne spuneți dvs., pentru că aveți această stofă de diplomat, totuși cât de mult contează când se va lua această decizie referitoare la deschiderea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și dacă e principial să cunoaștem și momentul de când încep aceste negocieri.
Iulian Groza: Odată ce Comisia Europeană a făcut evaluarea proprie, nu doar a cadrului de conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene, dar în special cu cele 9 recomandări pe care Comisia le-a indicat în opinia sa de anul trecut, recomandarea de a deschide negocierile pentru statele membre este deja un indicator foarte clar că Republica Moldova se află pe o direcție corectă, o traiectorie clară, că urmează să lansăm aceste negocieri, ceea ce este foarte important.
Vocea Basarabiei: Pe ultima sută de metri, dar încă neclar dacă e câștigătoare?
Iulian Groza: Eu cred că trebuie să privim întregul proces de extindere a Uniunii Europene ca un proces de durată, cu foarte multe etape intermediare. Va fi un proces cu abordări și intervenții foarte tehnice, foarte minuțioase, dar există și anumite etape care comportă și o însemnătate de luare a deciziei politice. Exact momentul acesta urmează să se întâmple în luna decembrie, când va avea loc Consiliul European și la nivelul șefilor de state și de guverne, șefii de state membre și de guverne vor trebui să dea undă verde.
Procesul de extindere a UE este de durată, cu foarte multe etape intermediare
Vocea Basarabiei: Toți 27?
Iulian Groza: Toți 27. Decizia Consiliului trebuie să fie luată cu unanimitate, adică cu votul tuturor celor 27 de state membre.
Vocea Basarabiei: Credeți că Republica Moldova ar avea și prieteni care să ezite sau să nu ridice mână și să spună că e gata țara ca să înceapă aceste negocieri?
Iulian Groza: Noutatea bună pentru noi este că Republica Moldova are relații bilaterale foarte bune cu toate statele membre ale Uniunii Europene și, mai important, nu avem subiecte nerezolvate, subiecte sensibile în relațiile bilaterale. Deci, asta, într-un fel sau altul, ne avantajează în comparație cu alte țări aflate în aceeași etapă de preaderare. Știm foarte bine că, de exemplu, deciziile importante care vizau Macedonia și Muntenegru au avut de suferit, au fost amânate din cauza problemelor bilaterale care au existat la o anumită etapă între aceste țări cu Bulgaria sau cu Grecia. Pentru noi este foarte bine că, pe parcursul timpului, diplomația noastră a reușit să construiască relații foarte bune bilaterale cu toate statele membre. Evident că un rol important revine și dnei președinte, care a depus un efort vizibil și evident că în mare parte sprijinul și nivelul de încredere pe care îl manifestă liderii de state din Uniunea Europeană pentru Republica Moldova se datorează anume acestei abordări foarte active, proactive în relația noastră și în a structura politica noastră externă cu statele membre ale Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Recent aici, la Vocea Basarabiei, l-am avut invitat pe ambasadorul Jānis Mažeiks, care este șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, i-am pus această întrebare și o să citez din răspunsul D-sale: „Deocamdată nu există o perioadă de timp clară în ce privește începutul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, însă, în primul rând, trebuie să ajungem la etapa din decembrie, când Consiliul European va discuta aceste recomandări privind Republica Moldova cu șefii de state și de guverne ale tuturor țărilor membre”. Exact ceea ce ați spus și dvs. ceva mai devreme, dar dl Mažeiks a explicat ce ar urma să întreprindă Republica Moldova, mai cu seamă pe cele 3 domenii restante pe care le-a evidențiat Comisia Europeană după eventuala decizie de la sfârșitul acestui an a Consiliului European de a începe negocierile de aderare. Este vorba și în continuare despre situația din domeniul justiției și trece timpul foarte repede, parcă s-a crezut că într-un an, într-un an și jumătate, în doi ani se va urni carul din loc repede, dar, deocamdată, ce se atestă, că această reformă în justiție tot la început rămâne a fi?
Iulian Groza: Carul din loc a fost urnit.
Vocea Basarabiei: Prin pre-vetting și vetting?
Iulian Groza: Prin inițierea unui proces de reformă cuprinzătoare în domeniul justiției, iar vetting-ul este parte din acest efort. Doi: deocamdată este prea devreme să judecăm cu privire la finalitatea acestui proces de reformă complexă, sunt mai multe etape care se derulează, deocamdată suntem la prima etapă, la a doua etapă, mă refer la pre-vetting, care urmează să fie finalizat și să fie nominalizați toți membrii în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor și a treia etapă este reforma Curții Supreme de Justiție și finalizarea evaluării viitorilor membri ai Curții Supreme de Justiție…
Vocea Basarabiei: Și desemnarea procurorului general?
Iulian Groza: Nominalizarea procurorului general este a treia condiție pentru ca Comisia Europeană să aibă o apreciere de finalizare, de îndeplinire a recomandării care ține de domeniul justiției, cel puțin la această etapă. Deci sunt 3 elemente de bază, care vor fi evaluate de Comisia Europeană până în martie anul viitor și pe domeniul anticorupție, criteriul esențial în baza căruia Comisia va constata îndeplinirea la această etapă a condiției legate de domeniul anticorupție este fortificarea instituțiilor anticorupție, implicit vorbim despre Procuratura Anticorupție și mai la concret vorbim despre adoptarea de către parlament a unui buget separat suficient pentru această instituție, care urmează să fie reformată, capacitată ca să își desfășoare activitatea conform mandatului său nou consolidat de combatere a corupției la nivel înalt.
Vocea Basarabiei: Da, și acum a fost decizia parlamentului că această entitate se va ocupa strict de combaterea corupției mari?
Iulian Groza: Pe parcursul anului curent au fost cel puțin 3 intervenții legislative care au vizat competența Procuraturii Anticorupție, cea care a fost promovată săptămâna trecută în parlament este ultima care într-un fel încearcă să consolideze și mai mult mandatul procuraturii pe domeniul combaterii corupției la nivel înalt. Și pe partea legislativă de atribuire a mandatului lucrurile evoluează foarte clar, criteriul de măsurare a progresului va fi în mare parte legat de capacitatea acestei instituții cu mandat foarte clar, nou, de a livra, de a-și desfășura activitatea într-un mod eficient. Asta înseamnă resurse, resurse financiar-bugetare atribuite pentru această instituție, lucru pe care deja noi va trebui să-l vedem în proces în momentul în care parlamentul va adopta bugetul pentru anul viitor.
Vocea Basarabiei: Dar de ce se insistă pe majorarea bugetului? Și o să vă explic de ce insist cu această întrebare, pentru că ne amintim, încă pe timpul când era Nicolae Timofti în fruntea Republicii Moldova s-a insistat mult că e nevoie să fie ridicat salariul pentru judecători și s-a crezut că dacă vor avea salarii bune, atunci ei vor livra rezultate pe potriva așteptărilor cetățenilor, dar în baza buchiei și spiritului legii, lucru care mai degrabă a trezit dezamăgire decât să crească încrederea în justiție după acel pas pe care l-a făcut Nicolae Timofti. Acum, dacă se insistă pe un buget mare pentru Procuratura Anticorupție, există certitudinea că se va lupta împotriva acestui flagel altfel?
Termenul de 6 luni este rezonabil ca R. Moldova să îndeplinească măsurile minime pe care Comisia Europeană le va considera suficiente pentru a deschide negocierile de aderare propriu-zise
Iulian Groza: Reflectarea bugetară reprezintă și reflecția voinței politice la nivel de guvern, la nivel de parlament. Știm cu toții că combaterea corupției la nivel înalt este o prioritate, este și o condiționalitate în raport cu procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană, lucru care va fi întotdeauna monitorizat îndeaproape și aspect care va fi inclus ca și condiționalitate pe întreg parcursul negocierilor, cu diferite elemente de progres. În cazul de față vorbim despre retribuirea bugetului. Dacă ne uităm concret la Procuratura Anticorupție, atunci știm că această instituție a fost creată urmare a adoptării legii din 2016 cu privire la procuraturile specializate și știm că crearea acestei instituții era prezentată ca și un indiciu foarte clar că Republica Moldova este determinată politic să lupte cu corupția mare. În același timp, știm că după 6-7 ani această instituție nu a livrat rezultatele scontate, în sensul în care nu am văzut suficiente exemple concrete, cu finalitate în efortul de a combate corupția mare.
Vocea Basarabiei: Deși ei spun că totuși au înregistrat anumite succese, pentru că dacă dosarele care țineau de „furtul miliardului” au fost lăsate și undeva prăfuite, totuși, în ultimul timp s-a anunțat acest verdict, că Ilan Șor este condamnat la 15 ani de pușcărie?
Iulian Groza: Și acestea sunt niște rezultate care încă o dată confirmă necesitatea investiției în această instituție. Atunci când există și voință, și determinare, și există disponibilitate și capacități în instituții diferite, inclusiv cu alocări financiare, nu doar cu salarii care trebuie să revină procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de investigație, analiștilor, dar și oferirea instrumentelor propriu-zise pentru investigațiile complexe care vizează cazuri de rezonanță, cazuri de combatere a corupției mari implică un efort și resurse suplimentare.
Vocea Basarabiei: Adică, dacă e nevoie să meargă peste hotare, să existe bani?
Iulian Groza: Nu se reduce doar la cheltuieli de salarizare și de deplasare, de fapt vorbim despre capacitatea unei instituții de a performa, de a desfășura acțiuni complexe de investigații și de analiză a unor crime foarte complexe, care în ziua de astăzi, dacă ne uităm ce instrumente, ce soluții aplică organizațiile criminale pentru a-și atinge anumite scopuri, care țin de fraude masive sau de desfășurarea activităților de corupere, inclusiv a alegătorilor, vedem că tehnologiile aplicate sunt foarte sofisticate. Asta înseamnă că și instituțiile abilitate să investigheze, să adune probe trebuie să fie capacitate pentru ca să facă acestor provocări și să devină mult mai eficiente nu doar în a investiga dosarele, dar și a reuși de a prezenta dosare care să fie credibile, care să fie cu evidențe și care să aibă finalitate în justiție.
Vocea Basarabiei: Acum se lucrează la proiectul de buget pentru anul viitor, cunoașteți aproximativ ce sumă ar trebui să fie direcționată în bugetul Procuraturii Anticorupție?
Iulian Groza: Nu cunosc suma exactă, știu că bugetul trebuie să fie bazat pe necesități, pe o structură nouă, pe o organigramă nouă și, respectiv, înțelegerea noastră este că în momentul în care mandatul acestei instituții devine mult mai complex, mult mai focusat pe aceste domenii de investigații a corupției mari, aceasta înseamnă că această instituție are nevoie de resurse suplimentare, nu doar de procurori bine plătiți, dar și de analiști, ofițeri de investigații, diferite instrumente pe care această instituție să poată să le folosească eficient ca să acumuleze probe și să fie eficientă în actul de justiție.
Vocea Basarabiei: Și dacă dvs. ziceți că mai e nevoie încă de vreo 6 luni ca să fie clarificată situația pe aceste aspecte pe care le-am abordat acum, asta înseamnă că nici în primăvară s-ar putea să nu existe această certitudine că încep negocierile?
Iulian Groza: Ba nu, încrederea mea este că termenul de 6 luni pe care îl avem acum, din noiembrie până în martie, este un termen rezonabil ca Republica Moldova să îndeplinească acele măsuri minime pe care Comisia Europeană le va considera ca indicatori suficienți pentru a merge la următoarea etapă, pentru a deschide negocierile de aderare propriu-zise. Și între timp, ce am auzit și noi din partea Comisiei Europene este că Comisia Europeană practic a declarat că, în paralel cu temele pe acasă pe care noi trebuie să ni le facem, Comisia Europeană a anunțat că este pregătită să lucreze la liniile directorii pentru cadrul de negociere. Asta înseamnă foarte mult, fiindcă însăși pregătirea acestor linii directorii la nivelul Uniunii Europene durează – elaborarea poziției, consultarea lor între servicii cu statele membre. Deci, ideea pe care o desprindem astăzi este că noi ne facem temele de acasă până în martie, iar Comisia Europeană este pregătită să întreprindă toate procedurile interne pentru ca până în martie, dacă avem o evaluare pozitivă din partea Comisiei, Consiliul Uniunii Europene, statele membre să accepte, să adopte mandatul cu linii directorii pentru lansarea propriu-zisă a negocierilor, de fapt, mandatul pentru pregătirea Conferinței interguvernamentale UE-Republica Moldova, care va și însemna oficial lansarea solemnă a acestor negocieri în primăvara anului viitor.
Termenul de 6 luni este rezonabil ca R. Moldova să îndeplinească măsurile minime pe care Comisia Europeană le va considera suficiente pentru deschiderea negocierilor de aderare
Vocea Basarabiei: Dacă se tergiversează din timp, atunci e în detrimentul Republicii Moldova, pentru că urmează să aibă loc și alegeri europarlamentare?
Iulian Groza: Mesajele pe care le auzim noi de la diferite instituții europene, dar și din partea statelor membre sunt că, spre deosebire de anii precedenți, astăzi instituțiile europene sunt destul de clare în așteptarea lor față de calendarul de extindere, față de procesele de extindere care vizează Ucraina, Republica Moldova, Georgia și alte țări din Balcani. Deci sunt mult mai precise, nu auzim de mesaje așa, mai voalate, mai diplomatice, dar Comisia Europeană spune foarte clar că, dacă Republica Moldova reușește să finalizeze cele 3 măsuri până în martie, atunci Comisia este gata să vină în fața Consiliului European cu mandatul de negocieri și să lansăm negocierile până la Consiliul European din martie, acesta este un mesaj foarte clar din partea Comisiei. Parlamentul European a spus foarte clar în rezoluția sa că cere și consideră că este foarte important ca Uniunea Europeană să lanseze negocierile de aderare. La nivelul statelor membre, mesajele pe care le primește Republica Moldova pe cale bilaterală de la miniștri, șefi de state și de guverne până acum sunt foarte favorabile, pozitive și, de fapt, statele membre în perioada următoare vor analiza raportul Comisiei și în baza evaluării tehnice vor trebui să vină cu o decizie politică. Deci, din punctul acesta de vedere, mesajele care sunt arată că noi avem o șansă bună, serioasă, dacă ne facem temele de acasă până în martie, teme care nu sunt idealiste, ele sunt foarte fezabil de realizat, fiindcă ele înseamnă o finalitate într-un proces care se derulează. Dacă lucrul acesta se întâmplă, avem toate șansele în momentul în care există decizia Consiliului European din decembrie să inițiem negocierile până la inițierea alegerilor europarlamentare din vară, fiindcă acesta este, de fapt, și mesajul pe care îl transmite și Comisia Europeană. Comisia Europeană își dorește foarte mult ca acest mandat al Comisiei să rămână în istorie ca o Comisie care a reparat o eroare istorică și iată că această Comisie Europeană își dorește foarte mult să întărească această etapă în procesul nostru de aderare cu Uniunea Europeană prin lansarea procesului negocierilor, timp în care până când vor avea loc europarlamentarele, până când se va numi un nou Parlament, până când se va numi o nouă Comisie, noi vom fi preocupați cu tema noastră de acasă, fiindcă următoarea noastră temă de acasă va fi screeningul. În momentul în care se lansează Conferința interguvernamentală, va fi inițiată procedura de evaluare a conformității legislației noastre, instituțiilor noastre cu legislația europeană. Și asta durează…
Vocea Basarabiei: Până ajungem la acea etapă, încă nu ne-am clarificat cu situația pe moment. Sunt evaluările externe, dar dvs. cu regularitate faceți evaluări pe intern, dacă până nu demult se zicea că 3 condiționalități au fost îndeplinite, 3 parțial îndeplinite și 3 încă trebuie îndeplinite, astăzi rămânem tot la această situație?
Iulian Groza: Nu, situația s-a schimbat. În comparație cu evaluările Comisiei din vară, din 9 condiționalități 6 sunt îndeplinite și 3 sunt cu progres, cu evoluție și trebuie finalizate prin realizarea acelor măsuri finale, care țin de domeniul justiției, domeniul anticorupției și deoligarhizare. Și aici vorbim în mare parte despre realizarea acestui plan de deoligarhizare, care include mai multe măsuri la nivelul instituțiilor abilitate, instituțiilor de auto-reglementare independente, care să limiteze influența grupurilor înguste în viața politică, economică, socială și mediatică din Republica Moldova.
