Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre ceea ce se întâmplă și trebuie să se întâmple pe tărâmul justiției, mai cu seamă în domeniul justiției constituționale, pentru că o avem astăzi drept invitat aici, la Vocea Basarabiei, pe doamna Iulia Scântei, care de aproape un an și ceva, este judecător al Curții Constituționale din România. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Iulia Scântei: Bună ziua! Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Sunt onorată să fiu astăzi la Dumneavoastră și chiar ca admiratoare și urmăritoare a emisiunilor Dumneavoastră și îi salut și pe spectatorii Dumneavoastră!
Vocea Basarabiei: Vă mulțumim foarte mult pentru că ați găsit timp să ajungeți aici. Sunteți prezentă la un eveniment cu semnificație, cu încărcătură simbolică mare.
Iulia Scântei: Așa este, de fapt acesta este și motivul prezenței mele chiar și la Dumneavoastră în emisiune, astăzi am sărbătorit împreună cu oficialii, autoritățile naționale de la Chișinău, 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923. Este prima lege fundamentală adoptată la București de Parlamentul de după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, care a legiferat deopotrivă organizarea statului, dar și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor noștri pe ambele maluri ale Prutului. Mai mult decât atât, e Constituția care a recunoscut drepturi civile și politice pentru prima oară femeilor cu rang constituțional. În Basarabia de dinaintea Marii Uniri existau deja drepturi politice și au existat chiar și două deputate în Sfatul Țării de la Chișinău, care au votat Unirea cu Țara Mamă în 1918. Aceste rădăcini constituționale au fost aniversate în cadrul unui vernisaj organizat de Curtea Constituțională a României, cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, iar expoziția a fost deschisă prin mesajul transmis de Excelența Sa, doamna Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, prin intermediul unui consilier prezidențial. Parlamentul de la Chișinău, prin vocea Președintelui Igor Grosu, prezent la vernisaj, a marcat acest moment de istorie comună, deopotrivă statală și constituțională. Ne bucurăm și vă invităm și pe Dumneavoastră, și pe toți cei care se vor afla în următoarea lună la Chișinău, să viziteze această expoziție de fotografii, documente din epocă, care arată povestea acestei Constituții din 1923, cum au fost dezbaterile și cum s-a ajuns să avem cea mai modernă Constituție interbelică, după influențele, și gândirea, și viziunea promovată în acea perioadă în Europa, cum am ajuns să ne prezervăm aceste valori și drepturi, chiar dacă istoria noastră tulburată, atât în stânga, cât și în dreapta Dunării în acești 100 de ani ne-a dat urcușuri și coborâșuri. Granițele poate au dispărut, elitele poate au dispărut, drepturile au rămas, pentru că continuăm să luptăm pentru ele și astăzi.
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre toate aceste aspecte, dar vreau să vă întreb în ce condiții legea fundamentală poate fi amendată și în general se aduce drept exemplu Constituția Statelor Unite ale Americii, că pe parcursul a peste 200 de ani aproape că nimeni nu a avut nici o obiecție la acest important document.
Iulia Scântei: Mecanismele pentru revizuirea unei Constituții fundamentale sunt expres prevăzute în Constituția statului beneficiar, asemeni României. Republica Moldova, în propria Constituție și a stabilit modalitățile prin care poate amenda condițiile de vot, limitele în care poate modifica anumite prevederi constituționale.
Revizuirea Constituției se impune într-un context politico-constituțional prielnic!
Vocea Basarabiei: În Republica Moldova cu 2/3 din voturile deputaților.
Iulia Scântei: Evident aceleași condiții le avem și noi și trebuie spus că atunci când vorbim despre revizuirea Constituției, mă număr printre mulți colegi specialiști în drept, practicanți ai dreptului constituțional, care susținem că revizuirea unei Constituții nu este supusă doar unei condiții de voință politică de moment, a unei majorități calificate chiar de 2/3, cred că trebuie să existe un moment constituțional prielnic. A fost momentul din 1923, după Marea Unire, după înfăptuirea unui act politic recunoscut apoi internațional, după 4 ani de eforturi diplomatice, atunci a fost nevoie de acest act fundamental care să permită unificarea legislativă, administrativă, monetară în toate provinciile istorice unite cu România. În 1991, după căderea regimului comunist, în adunarea constituantă din Parlamentul de la București s-au analizat, pornind de la regimul politico-juridic constituțional, care să fie însușit, precum și modalitățile în care să fie transpuse principii precum principiul separării puterilor în stat, carta drepturilor și libertăților fundamentale, mecanismele de control. Atunci a fost stabilit, de exemplu, la București și în mod normal, în mod similar și Constituția dumneavoastră, adoptată în 94 a preluat acest model ca distinct de cele 3 puteri ale statului legislativ, executiv și judiciar, să avem o autoritate de mediere a acestui echilibru între puterile statului și au fost create Curțile noastre Constituționale, Curtea de la București și Curtea de la Chișinău, cărora le-a fost transferată atribuția stabilită pentru prima dată acum 100 de ani, respectiv verificarea legilor Parlamentului, controlul de constituționalitate a legilor și declararea acelor legi care nu respectă drepturile și prevederile exprese din Constituție ca fiind inaplicabile. Vorbim astăzi într-adevăr de două Curți Constituționale tinere, de până în 30 de ani vechime instituțională, dar prerogativele pe care noi le exercităm, sunt mai vechi decât instituția și ele își au originea, în cazul României și în cazul Republicii Moldova, chiar în Constituția din 1923 a cărui centenar îl aniversăm. Prin urmare, revizuirea se impune într-un moment într-un context politico-constituțional prielnic. Pentru noi, revizuirea după momentul adoptării în 1991, principala și unica revizuire reușită în România, a fost în anul 2003, în contextul aderării României la Uniunea Europeană și integrării în momentul integrării în NATO. A fost nevoie, pentru că actul fundamental trebuia să prevadă și apoi să confirme, prin votul dat de populație, de popor, ca titular al suveranității naționale, să confirme aceste delegări de competență legislativă către organismele europene, lucru pe care, cred că, în mod similar și Curtea și Parlamentul și Curtea Constituțională de la Chișinău vor trebui să-l ia în calcul în perioada următoare. În contextul discuțiilor despre începerea negocierilor de aderare, cu siguranță se va impune și acesta va fi un moment prielnic de revizuire constituțională la Chișinău, în așa fel încât să adaptăm inclusiv Constituția țării la prevederile tratatelor fondatoare ale Uniunii.
Vocea Basarabiei: La Chișinău s-au făcut tentative ca să fie modificată Constituția și să fie scris un paragraf că idealul sau prioritatea numărul unu a Republicii Moldova este integrarea europeană, dar nu s-a reușit. Lucrul ăsta s-a întâmplat încă pe timpul fostelor guvernări, nu s-a reușit să se întrunească, să se adune numărul necesar de voturi, ca să fie modificată.
Iulia Scântei: Modificarea unei Constituții, ca și adoptarea unei legi, unei legi organice, necesită foarte multă pricepere și juridică, dar foarte mult de mers public politic, de explicare a conținutului și a beneficiilor unui astfel de legi. Eu cred astăzi ca atât de apropiată cu sufletul alături de Dumneavoastră și de întreaga clasă și reprezentanți ai principalelor autorități ale statului implicați în acest proces complex finalizarea a demersului, a drumului european pentru Republica Moldova, cred că veți reuși. Nu există alt drum astăzi pentru Republica Moldova decât Uniunea Europeană și dacă acest lucru va cere să avem, și va cere cu siguranță, să avem o revizuire a Constituției, care să fie însușită și asumată în mod conștient de electorat, va fi un succes.
Vocea Basarabiei: Pentru Republica Moldova, astăzi deseori se aduce drept exemplu Pactul de la Snagov, atunci când toate forțele politice din România au reușit să cadă de acord referitor la viitorul țării. În Republica Moldova lucrurile sunt mai delicate, pentru că și clasa politică arată că încă maturitatea politică nu a atins apogeul, ar trebui poate mai mult să discute forțele politice. Dumneavoastră sunteți bine cunoscută, considerată drept adepta medierilor între părțile aflate în conflict. Credeți că în Republica Moldova s-ar coace această premisă ca toate forțele politice să discute și să ajungă la un consens referitor la viitorul acestui stat?
Obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană trebuie să fie un proiect de țară asumat de toate de toate forțele politice și de toți reprezentanții statului, care își asumă decizii pentru națiune și pentru viitorul acestei națiuni.
Iulia Scântei: În primul rând, eu nu cred că obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană este sau trebuie să fie un motiv de conflict. Eu cred că trebuie să fie un proiect de țară asumat de toate de toate forțele politice și de toți reprezentanții statului, care își asumă decizii pentru națiune și pentru viitorul acestei națiuni și atunci, nevorbind de conflict, putem să discutăm în termeni de condiții, de beneficii, de un calendar și atunci altfel vor fi lucrurile spuse la masa discuțiilor. Evident că putem avea viziuni legate de modalitatea în care să se realizeze această aderare sau cine să fie cei din primul rând al beneficiilor. Cred că în fiecare stat există o generație de sacrificiu și există o generație care să înceapă proiecte majore de țară, care să fie la un moment dat finalizate de alte generații. Generația actuală de politicieni, clasa politică actuală, chiar până și opoziția își are rolul ei, pentru că potențează mai mult pe cei care sunt majoritari și au voință mai mare și poate acum au un demers mai direct în forurile europene și transatlantice pentru susținerea Republicii Moldova, din toate punctele de vedere, politic diplomatic juridic și financiar, nu în ultimul rând. Prin urmare, cum spunea Nicolae Iorga „nu aveți altă șansă decât să rezistați până la capăt și să îndepliniți acest obiectiv de țară”, chiar dacă poate nu vom fi noi contemporanii lui, dar eu cred că vom fi contemporani așa știu eu că există în termeni. Va fi enorm de muncă dacă mă gândesc numai la etapa similară prin care a trecut România pentru adoptarea, armonizarea legislației naționale cu legislația europeană, așa numitul acquis communautaire. Aveți un avantaj, în ceea ce privește experiența României, deja documentele sunt într-o limbă pe care o vorbim împreună și, tehnic, este un ajutor substanțial.
Vocea Basarabiei: Din acest considerent, România este considerată avocatul numărul unu, prietenul numărul unu, care poate să ajute și chiar ajută Republica Moldova ca să facă acești pași cu mai multă încredere.
Iulia Scântei: Așa este și prezența Curții Constituționale astăzi, la un eveniment legat de Constituție, de istoria constituțională, a avut și această componentă de a transmite Curții surori de la Chișinău și celorlalți reprezentanți ai Dumneavoastră de aici, că oferim susținerea, expertiza noastră în tot ceea ce a însemnat procesul de armonizare a jurisprudenței Curții Constituționale, pentru transpunerea acestor obiective din tratatele europene. E drept că nu Curtea Constituțională are ca obligație constituțională să asigure respectarea prevederilor din tratatele europene la care au aderat, dar Curtea supervizează de-a lungul dosarelor și jurisprudenței sale dacă ulterior Parlamentul, Guvernul și instanțele judecătorești respectă linia pe care și-a asumat-o atunci când au votat cu 2/3 Legea de aderare la Uniunea Europeană. Deci, va fi un demers continuu, o muncă împreună între puterile statului și sub această lupă permanentă a Curții Constituționale. De aceea e foarte important cum vor fi desemnați următorii judecători constituționali, dacă se va păstra numărul actual, prerogativele actuale, toate aceste lucruri pot fi îmbunătățite și bunele exemple, de bună practică din partea Curții Constituționale, dar nu în ultimul rând și situațiile care poate n-au fost bune exemple, dar din care pot fi trase învățăminte, pot fi urmate și la Chișinău.
Sentimentul pro-european se construiește în timp, cu beneficii și cu o explicare permanentă a ceea ce înseamnă viitorul calității de stat membru…
Vocea Basarabiei: Referitor la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și din moment ce se insistă că 2030 ar putea să fie anul când Moldova ar putea să ajungă stat membru al UE, oricum se va face un referendum, cetățenii își vor exprima opțiunea.
Iulia Scântei: Evident este în procesul de revizuire a Constituției, dar toate acestea, sentimentul pro-european se construiește în timp, cu beneficii și cu o explicare permanentă a ceea ce înseamnă viitorul calității de stat membru, care sunt beneficiile pentru tineri, din perspectiva liberei circulații, din perspectiva dreptului de a munci, din perspectiva dreptului de a studia, din perspectiva dreptului de a folosi niște resurse din bugetul Uniunii pentru dezvoltare locală.
Vocea Basarabiei: Constituționalismul poate fi un remediu împotriva populismului?
Iulia Scântei: Da, sigur că da. Democrația constituțională, cu toate imperfecțiunile sale ne asigură până acum că poate limita abuzurile, deopotrivă ale puterii, dar și ale acestor curente extremiste și populiste, pentru că nimic din ceea ce avem recunoscut într-o Constituție, drepturi și libertăți, sunt prevăzute de așa manieră și într-un asemenea echilibru cu interesul public general, încât să nu ducă la afectarea lor atunci când sunt exercitate. În momentul intervenției unui curent populist care își asumă, de exemplu, un sentiment exagerat naționalist de excludere a drepturilor minorităților naționale, de excludere a altor valori, chiar dacă sunt diferite de ale noastre, în momentul acela, în general, nu mai poți vorbi despre o democrație. Totul se reduce și atunci Constituția rămâne, de fapt, ultimul reper, în care ai toată cartea drepturilor și libertăților fundamentale. Trebuie, însă, instituții funcționale care să continue să țină în brațe această Constituție și să apere, până în ultima limită și până la capăt, drepturile și libertăți și, evident, acest rol dificil revine Curții Constituționale întotdeauna.
Vocea Basarabiei: S-a discutat foarte mult dacă s-a procedat corect sau nu prea corect, deși deciziile Curții Constituționale nu se discută, ele se execute, referitor la scoaterea în afara legii a unei formațiuni politice. Ce ne puteți spune Dumneavoastră despre asta?
Iulia Scântei: Am citit, la rândul meu, atât decizia Curții Dumneavoastră, dar îmi amintesc foarte bine, fiind de asemenea membru supleant al Comisiei de la Veneția din partea României și am participat la dezbaterile care au existat cu experții Comisiei de la Veneția, care a oferit un punct de vedere Curții Constituționale și Ministerului Justiției de la Chișinău, în această măsură, revine rolul Parlamentului de la Chișinău să transpună, cu respectarea recomandărilor experților Comisiei și cu sprijinul oferit prin considerentele deciziei Curții Constituționale, o soluție legislativă cât mai apropiată de ceea ce s-a cerut. Există împrejurări în care, nu neapărat comportamentul politic al unor partide politice sau unor lideri politici, impun adoptarea unor măsuri inclusiv la nivel legislativ. De cele mai multe ori, regulile statului de drept impun ca astfel de limitări constituționale, cum sunt inclusiv dreptul la liberă asociere și la exprimare prin intermediul unui partid politic, să fie limitate temporar și de regulă numai prin acte jurisdicționale ale unei instanțe judecătorești, care este ultima să decidă în ce măsură trebuie să constate și să limiteze eventualele abuzuri. În momentul în care apare demersul legislativ, care se fundamentează pe o conjunctură politică și pe o majoritate de moment, întotdeauna vor exista suspiciuni, chiar dacă scopul pentru care este făcută acel demers legislativ, este unul corect și ar justifica. Am văzut opinia Comisiei de la Veneția și cred că există suficiente elemente să susțină decizia Parlamentului de la Chișinău.
