Vocea Basarabiei: Discutăm cu dl Ion Tăbârță, comentator politic, tot d-lui este și director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova. Parlamentul urmează să plece în vacanță, ultima ședință din sesiunea de primăvară-vară a parlamentului va avea loc luni, 31 iulie. Pe ordinea de zi a ultimei ședințe plenare din această sesiune sunt mai multe subiecte printre care și propunerea guvernului de a prelungi starea de urgență. Ce părere aveți dvs. despre această decizie a guvernului să mențină pe o perioadă atât de lungă această stare de urgență?
Ion Tăbârță: Avem război lângă noi, avem război la frontieră și această stare de urgență, desigur, din acest punct de vedere este justificată, este acoperită, altceva este că au fost anumite momente când poate această stare de urgență se putea nu de prelungit, reieșind din faptul că geografia războiului sau linia frontului s-a îndepărtat de hotarele noastre sau geografic știm că Ucraina a reușit să ducă linia frontului spre Est, cât mai departe de noi și probabil undeva de prin primăvară această stare de urgență se putea nu de prelungit, dar acum… Bine, desigur că autoritățile au nevoie de un anumit instrument, ca în caz dacă se întâmplă ceva imprevizibil legat de conflictul din Ucraina să poată acționa rapid. Acum cred că este justificată această prelungire, pentru că chiar alături de noi, în porturile de pe râul Dunăre, în mod special Reni, care nu știu dacă sunt 10 kilometri de la frontiera de stat a Republicii Moldova, am avut acele bombardamente ale Federației Ruse, am avut bombardamente, în general, în regiunea Odesa, în portul Odesa și, desigur, în acest context legat de aceste evenimente sau aceste bombardamente, sau aceste atacuri, mai exact, această prelungire este justificată. Noi trebuie să înțelegem că, de fapt, la nivelul cetățeanului de rând acum această stare de urgență nu prea s-a simțit.
Această stare de urgență ar putea să constrângă din drepturile cetățenești, ea ar putea să-și atribuie o parte din atribuții sau să-i fie delegate o parte din atribuțiile autorităților centrale și locale…
Vocea Basarabiei: Exact, dar este opoziția, care îi reproșează guvernării că face uz de această prevedere a legii și că e exagerată această insistență ca guvernul tot să ceară stare de urgență și ce mai face parlamentul?
Ion Tăbârță: În mod special este nemulțumită, desigur, opoziția prorusă și care reprezintă interesele oligarhice din Republica Moldova, dar oricum această stare de urgență ar putea să constrângă din drepturile cetățenești, ea ar putea să-și atribuie o parte din atribuții sau să-i fie delegate o parte din atribuțiile autorităților centrale și locale. Îmi vine greu să vă spun acum exact cum s-a folosit sau cât de mult…
Vocea Basarabiei: Asta era întrebarea: i-a picat bine?
Ion Tăbârță: Nu că i-a picat bine, a întrebuințat această stare de urgență sau poate sunt anumite decizii de ordin tehnic, care nu sunt la suprafață. La început de război sigur, când am avut problema refugiaților, de fapt și acum este această problemă, însă nu la scară și nu de proporțiile care era atunci, anumite decizii luate în domeniul energetic și, de fapt, aici au fost principalele…
Vocea Basarabiei: Mai ales cum a fost gestionat dosarul energetic? Aici sunt cele mai multe întrebări, că ar fi fost tăinuite anumite înțelegeri.
Ion Tăbârță: De asta și vă spun, sunt probabil niște decizii de ordin tehnic, care nu sunt la suprafață și noi nu le înțelegem, dacă nu avem toate documentele sau chiar dacă avem toate documentele și am văzut că un politician din opoziție a ieșit cu o serie de documente de la Energocom.
Vocea Basarabiei: Renato Usatîi?
Ion Tăbârță: Renato Usatîi, da. Și încă, sincer, noi nu ne-am lămurit în totalitate cu aceste aspecte tehnice ale documentelor, însă, dacă nu greșesc, și din câte eu înțeleg foarte bine, în timpul stării de urgență nu este permisă revizuirea sau modificarea Constituției, dar, în mod special, în timpul stării de urgență nu sunt permise procese electorale, dacă nu greșesc. Și în acest context, dacă noi, și noi trebuie să avem alegeri pe data de 5 noiembrie, probabil următoarea dată când vor expira cele 60 de zile pe cât a fost această stare de urgență prelungită acum, deja nu va fi…
Vocea Basarabiei: Se cere prelungirea ei…
Dacă vrem să avem alegeri, nu trebuie să fie stare de urgență
Vocea Basarabiei: Dar alegeri au fost în UTA Găgăuzia și tot pe timpul stării de urgență?
Ion Tăbârță: Sau aceasta se referă poate la alegerile parlamentare sau la prezidențiale, și nu se referă la alegerile locale? Cel puțin, din câte știu, citind legea, dar încă o dată precizez, nu sunt jurist și nu pot să vă spun exact, însă în textul legii este prevăzut așa ceva, dar probabil nu se referă la alegerile locale.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre importanța scrutinului electoral general din toamnă, din 5 noiembrie, alegerile locale generale, ceva mai târziu, dar pentru că se discută încă foarte mult pe marginea subiectului ce ține de numărul de diplomați ruși în Republica Moldova, după – cum să zic? – această tensionare a relațiilor dintre Chișinău și Moscova, numărul diplomaților din Federația Rusă acreditați în Republica Moldova va fi limitat, este anunțul șefului diplomației. Nicu Popescu a și spus că în acest fel în Republica Moldova vor fi mai puțini indivizi care să destabilizeze țara, dar nu au întârziat și reacțiile care au venit și din partea opoziției, dar și din partea Federației Ruse. Ambasadorul Rusiei la Chișinău Vasnețov a declarat, după ce a fost convocat la Ministerul de Externe, că decizia a fost previzibilă și că nu i-au fost prezentate dovezi care să susțină acuzațiile. Și Moscova a reacționat la această declarație a Chișinăului, amenințând cu represalii prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova. Ea a calificat acțiunile autorităților moldovene drept nefondate și neprietenoase, care nu vor rămâne fără răspuns. Ce înțelegem din tot ceea ce se întâmplă în acest dialog moldo-rus referitor la numărul de diplomați pe care ar trebui să-i aibă Federația Rusă în Republica Moldova?
Autoritățile noastre, cel puțin actuala guvernare a încercat să construiască un dialog pragmatic cu Federația Rusă, nu i-a reușit, cu atât mai mult că a intervenit și războiul și o îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă nu putea avea loc în condițiile când noi spuneam lucrurilor pe nume…
Ion Tăbârță: Dacă să o ascultăm pe dna Maria Zaharova, deja ea pricepe probabil mai bine istoria Republicii Moldova decât noi înșine, poate să o rugăm să ne scrie vreun manual de istorie, dar dacă să lăsăm ironia la o parte, acest lucru demonstrează încă o dată în plus că relația moldo-rusă este deficitară, autoritățile noastre, cel puțin actuala guvernare a încercat să construiască un dialog pragmatic cu Federația Rusă, nu i-a reușit, cu atât mai mult că a intervenit și războiul și o îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă nu putea avea loc în condițiile când noi spuneam lucrurilor pe nume, și anume că Rusia este agresor, la ceea ce, desigur, Federația Rusă a reacționat bolnăvicios, să spun așa, și noi, ca să avem acum o altfel de relație cu Federația Rusă, trebuie sub o formă sau alta, declarat sau nu, tacit, să susținem agresiunea Rusiei în Ucraina sau cel puțin să nu o condamnăm, cum o fac politicienii proruși de la noi, care spun că, de fapt, aceasta este o problemă bilaterală dintre Ucraina și Federația Rusă, însă relația cu Federația Rusă în momentul dat nu poate fi altfel. Desigur, noi încercăm să limităm din influența pe care Federația Rusă o are și a avut-o poate în anumite perioade mai mare, poate în alte perioade mai mică, însă influența pe care a avut-o în luarea deciziilor politice de la Chișinău. Și aici avem o dublă problemă în relația interstatală. Pe de o parte, Federația Rusă tratează Republica Moldova reieșind din relația de metropolă, colonie, și anume știm foarte bine, când anumite imperii se destramă, metropola încă are această tendință de a controla politica sau deciziile coloniei, iar colonia are nevoie de o altă mentalitate să înțeleagă că ea însăși este un stat și deciziile pe care le iau aici se referă în interiorul Republicii Moldova, dar nu trebuie să ne uităm ce ne spune sau cum va reacționa Moscova.
Vocea Basarabiei: Autoritățile asta și spun, că Moldova nu mai este satelitul Moscovei și nu așteaptă recomandări, sugestii, sfaturi de la Federația Rusă, pentru că cei de la Kremlin ar avea cu totul alte interese, iar Republica Moldova și-a asumat acest parcurs european și vrea ca el să fie unul predictibil.
Ion Tăbârță: Da, dar Rusia nu este deprinsă cu așa ceva, Rusia are cu totul altă mentalitate, în mod special Putin, agresiunea sau războiul pe care l-a declanșat este un rezultat al acestei mentalități și acestei politici, geopolitici revanșiste a Federației Ruse. Îmi aduc aminte un episod de la un summit CSI, când președintele sau fostul președinte Timofti i-a spus direct în față lui Putin că interesul Republicii Moldova nu este cel pe care și-l dorește Moscova, dar interesul nostru național este de a ne integra în Uniunea Europeană. Și Putin era stupefiat, el nu înțelegea cum un stat membru CSI poate să vină cu astfel de replici la adresa Federației Ruse, replici sau mesaje geopolitice, atunci nici Ucraina nu făcea același lucru sau acest lucru, nu mai spun de statele central-asiatice și, din păcate, Federația Rusă nu gândește deocamdată altfel.
Federația Rusă în ultimul timp și-a cam epuizat din pârghiile sale de influență asupra Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar când zice Maria Zaharova de la Ministerul de Externe rus că aceste declarații sau aceste acțiuni nefondate și neprietenoase nu vor rămâne fără răspuns din partea Moscovei, care ar putea să fie acest răspuns al Kremlinului pentru Republica Moldova?
Ion Tăbârță: Să vedem, pentru că Federația Rusă în ultimul timp și-a cam epuizat din pârghiile sale de influență asupra Republicii Moldova. Și această epuizare sau acest proces de epuizare a început încă de prin 2013, doar ne aducem aminte de acele embargouri la produsele agroalimentare moldovenești, la produsele vinicole, drept pedeapsă, să spunem așa, la faptul că noi am parafat și eram în plin proces de semnare a Acordului de Asociere, ulterior s-a făcut uz de alte pârghii, cum ar fi pârghia energetică și treptat-treptat noi desigur ne-am deprins și am început să rezistăm în fața acestor presiuni rusești. Noi trebuie să recunoaștem că dependența Republicii Moldova față de Federația Rusă s-a diminuat, nu a dispărut în totalitate, dar s-a diminuat. Da, poate cu prețul nivelului de trai al cetățenilor moldoveni, spre exemplu, în ultimii doi ani, dacă să ne referim la…
Vocea Basarabiei: Bine, și acum Moscova nu mai poate speria Republica Moldova cu restricții pentru importul mărfurilor din Republica Moldova? Nu știu în ce măsură încă resursele energetice mai pot fi folosite ca un fel de răspuns dacă nu-i place Rusiei ceea ce spune Republica Moldova să folosească în relația doar cu Gazprom-ul.
Ion Tăbârță: Energetic noi direct practic am devenit independenți, noi suntem indirect dependenți, indirect mă refer la energia electrică pe care o primim de la Termocentrala de la Cuciurgan din stânga Nistrului, dar aici se cere precizarea că, de fapt, dependența Republicii Moldova față de regiunea transnistreană care este, știm foarte bine, controlată de Moscova este reciprocă, pentru că și regiunea transnistreană este dependentă de resursele financiare care vin de pe malul drept, altfel, am văzut, nouă ne era greu în toamna anului trecut, dar ei la un moment dat erau la un pas de o criză umanitară. Să ne aducem aminte că anumiți experți în problematica transnistreană ne spuneau că poate e mai bine să continuăm așa, să nu primim energie electrică sau să nu luăm energie electrică de la Cuciurgan, ca să falimentăm regimul de acolo și în așa mod să creăm premisele de reunificare sau reîntregire. Dar nu, Moscova desigur că ar putea să aibă alte pârghii.
Vocea Basarabiei: Care ar fi aceste alte mecanisme pe care le-ar putea aplica, ca să facă rău Republicii Moldova sau ca să-i răspundă Chișinăului?
Ion Tăbârță: Din punct de vedere economic, piața rusească s-a diminuat foarte mult pentru noi, a rămas undeva în jur de 8% și cei care exportau, oricum exportau anumite companii care veneau pe filiera socialiștilor sau din regiunea transnistreană, sau din UTA Găgăuzia, o parte din ei, apropo, cotizau neoficial la bugetul partidelor sau finanțau ilegal anumite partide proruse din Republica Moldova, ar putea să fie o problemă cu migranții noștri de muncă, să li se introducă regimul de vize, ar putea Federația Rusă să determine alte state din CSI ca introducă anumite embargouri, cum ar fi Belarus. Desigur la noi relațiile economice sunt determinate de acordurile bilaterale, însă Federația Rusă, știind care este actuala relație dintre cele două state, ar putea să-i ceară Belarusului ca acest stat să vină cu anumite embargouri la produsele noastre.
Noi trebuie să ne schimbăm, în sfârșit, mentalitatea față de relația cu Federația Rusă, noi trebuie să reevaluăm această relație, noi trebuie să constrângem din această agentură rusească pe care o avem.
Vocea Basarabiei: Și atunci, Belarusul ar putea să asculte de Moscova? Totuși, pe dimensiunea comercial-economică se pare că Lukașenko are încă interes ca să se mențină prevederile acordurilor bilaterale dintre Chișinău și Minsk?
Ion Tăbârță: Da, dar, totodată, Lukașenko a făcut unele declarații de așa gen anul trecut, că Belarusul își va revedea relațiile economice cu Republica Moldova și va revizui o serie de produse pe care le importă din Republica Moldova, pentru că, cum spunea el, „noi trebuie să ne stimulăm producerea proprie”. Este clar că a venit un mesaj indirect de la Moscova și, până la urmă, da, pentru Republica Belarus sau pentru Lukașenko sunt importante, însă din punct de vedere economic, nu suntem noi indispensabili pentru economia din statul Belarus. Eu nu vreau să cred că cumva pe cale militară va fi răspunsul Federației Ruse nicidecum, dar noi trebuie să ne schimbăm, în sfârșit, mentalitatea față de relația cu Federația Rusă, noi trebuie să reevaluăm această relație, noi trebuie să constrângem din această agentură rusească pe care o avem. Am văzut cum anumiți politicieni proruși, și nu numai, au încercat cumva să ia în derâdere spionajul sau această reacție, această decizie a Moldovei, însă noi știm foarte bine că agentură rusească este aici și este destul de puternică. Chiar neavând dovezi, presupun că este infiltrată și în anumite structuri de stat și această paritate diplomatică este o găselniță pentru noi. Și, apropo, această decizie trebuia pregătită pentru opinia publică, și nu întâmplător am avut această investigație jurnalistică, a venit anume pentru a pregăti opinia publică din Republica Moldova pentru astfel de decizii despre care se vorbea de mai mult timp, de vreo 2-3 luni.
Vocea Basarabiei: Bine, și dacă se limitează numărul angajaților Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, atunci ce pierde Federația Rusă și ce câștigă Republica Moldova?
Ion Tăbârță: Noi înțelegem că foarte mulți din cei care lucrează la această misiune diplomatică sunt tot ce vrei, numai nu diplomați. Prin „tot ce vrei” mă refer la reprezentanții diferitelor structuri speciale. Noi nu putem afirma sau la sigur acești reprezentanți ai serviciilor speciale care totodată sunt diplomați că ei nu vor mai fi, nu, ei vor mai fi, însă li se va reduce drastic numărul, pentru că, până la urmă, în această misiune diplomatică trebuie să fie și diplomați care să lucreze în conformitate cu statutul sau are nevoie Federația Rusă și de diplomație, nu numai de reprezentanți ai structurilor sau serviciilor speciale. Ei vor rămâne, însă, desigur, activitatea acestei agenturi va fi redusă drastic ca și capacitate de resurse umane.
Vocea Basarabiei: Și Republica Moldova câștigă?
Ion Tăbârță: Vreau să cred că tot ce s-a făcut, inclusiv această investigație jurnalistică…
Vocea Basarabiei: Dar ați văzut și răspunsul ambasadorului rus, a spus că acele antene sunt ruginite și că nu e vina ambasadei că s-a făcut această investigație și s-a arătat că s-ar spiona?
Ion Tăbârță: Reacția ambasadei a fost cea care a fost și la alta noi nu ne puteam aștepta, în mod evident, Vasnețov nu ar fi ieșit să spună: „da, da, într-adevăr, acolo aceștia sunt spioni și noi urmărim ce se întâmplă în anumite instituții ale statului”. Probabil faptul că sunt ruginite sau sunt vechi explică numărul acestor antene care sunt pe ambasadă, pentru că din ce am văzut în acel material de investigație ambasada din statele Uniunii Europene cu cele mai multe antene de așa gen este cea de la Bruxelles, în număr de 17 sau 18, așa ceva. Probabil, acolo acele antene sunt mai performante și de asta nu este un număr atât de mare cum cele de la noi, pentru că la noi sunt mai uzate, mai ruginite sau cum mai sunt ele.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că ar putea să fie afectată și activitatea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în Federația Rusă, acolo s-a mai diminuat numărul, am citit recent undeva că s-ar afla vreo 200 de mii de cetățeni, e un număr încă destul de mare, dar eventual ar putea Rusia să pună regim de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, că atunci ar urma și un răspuns pe potrivă din partea Chișinăului pentru cetățenii Rusiei?
Ion Tăbârță: Eu nu exclud, dar în momentul de față, că vorbeam de ce pârghii ar mai avea Federația Rusă contra Republicii Moldova, cred că asta este pârghia cea mai dureroasă, de fapt este ultima pârghie și dacă Federația Rusă ar face așa ceva, practic noi ne-am îndepărta de ei, aș fi vrut să zic ireversibil, însă oricum ei ne-ar împinge și mai mult spre Uniunea Europeană, unde se îndreaptă majoritatea cetățenilor noștri, fie cu pașapoarte biometrice, fie mulți din ei sunt deja cetățeni români și muncesc în statele Uniunii Europene anume ca și cetățeni europeni prin intermediul cetățeniei române. Și da, într-adevăr, statisticile arată o diminuare semnificativă a numărului cetățenilor noștri care au muncit, și aici noi trebuie să facem distincția dintre muncitorii sezonieri și muncitorii care sunt stabiliți cu traiul în Federația Rusă. Muncitorii sezonieri, după 2014-2015, practic s-au redirecționat, cred că toți avem cunoștințe personale care munceau acolo…
Vocea Basarabiei: Ei s-au reorientat spre piața Uniunii Europene sau în alte țări de Vest.
Ion Tăbârță: Da, în Germania, Franța și, apropo, putem să ne uităm după prezența la vot, cât de mulți în ultimii cred că vreo 5-6 ani sunt în Germania sau în Franța, sau în aceeași Marea Britanie, nu mai zic de Italia, că acolo noi de mult avem o diasporă moldovenească.
Vocea Basarabiei: Și în Irlanda…
Ion Tăbârță: Da, și în Irlanda. Au rămas în Federația Rusă în linii mari cei care s-au stabilit cu traiul acolo, au cetățenie, au copii la școală acolo, dar pe acești cetățeni nu-i prea afectează acest regim de vize, pentru că ei oricum călătoresc pe teritoriul Federației Ruse cu pașaportul rusesc, i-ar afecta pe o serie din rudele lor, care la sigur o parte din ei călătoresc în Federația Rusă la copii, la părinți.
Vocea Basarabiei: Acum mai puțin totuși se călătorește. De la izbucnirea acestei invazii ruse în Ucraina, pe mulți îi aud că nu au mai fost de 4-5 ani de zile.
Ion Tăbârță: I-ar fi afectat pe muncitorii sezonieri, dar ei acum sunt puțini în Federația Rusă, pentru că muncitorii noștri sezonieri deja muncesc în statele din Uniunea Europeană.
