Vocea Basarabiei: Cadrele didactice cer salarii mai mari, condiţii mai bune de muncă şi o lege împotriva violenţei din școli. Proiectul Bugetului pentru anul 2024 prevede salariile a peste 50 de mii de persoane – cadre didactice din țară, vor crește cu 15%. Subiectul remunerării cu domnul Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, fost șef de Direcție Raională a Învățământului din Soroca, fost dascăl. Negociați de vreo 2 luni, mai exact toată toamna ați negociat cu autoritățile ca să puteți găsi un compromis referitor la creșterea salariilor în sistemul educațional. Între timp Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun a spus că proiectul de buget care va fi transmis Legislativului, prevede o creștere de 15 % de la 1 ianuarie.
Ghenadie Donos: Adevărat, procesul de negocieri ar trebui să fie permanent, avem mai multe organe de dialog social, cum ar fi Comisia de negocieri-Minister-Sindicatele de ramură, Ministerul Educației cu Sindicatul Educației, avem și Comisia tripartită de consultări colective pe platforma guvernamentală. Dacă aceste mecanisme ar funcționa bine, poate întrebările acestea nu s-ar fi acumulat și se rezolva într-un ritm mai accelerat. Adevărat, din luna septembrie și până în prezent am avut negocieri mai active, chiar data trecută când am fost la Vocea Basarabiei, eram porniți pe 5 octombrie să pornim revolte de ziua profesorului în loc de sărbătoare. S-a convenit ca pe 4 octombrie să avem prima rundă de negocieri pe platforma nouă Minister-Sindicate și din 4 octombrie, până la finalul lunii noiembrie, s-a desfășurat prima etapă de negocieri. Am avut patru runde de negocieri, în cadrul cărora am găsit anumite tangențe, anumite soluții, guvernarea a găsit răspunsuri la întrebările noastre. Pe site-ul Ministerului Finanțelor a apărut acest proiect de buget. Am solicitat discutarea acestui proiect și pe platforma Comisiei tripartite Guvern-Patronate-Sindicate, deoarece am depistat câteva probleme și am dorit ca ele să nu apară în proiectul final.
Vocea Basarabiei: Care sunt aceste probleme pe care le-ați identificat și ce urmează?
Ghenadie Donos: De exemplu, pe ramură cercetării a fost convenită valoarea de referință de 300 de lei, adică de la 2000 la 2300, iar de la 1900 la 2200, dar avem 2 100 de lei și ramura cercetării rămâne nedreptățită, deși, suntem siguri că se vor găsi soluții. Domnul Ministru a spus că legea nr. 270 trebuie să fie decongestionată de Hotărârea de Guvern nr. 1234, care prevede finanțare pentru cei care se află la auto-gestiune economică și financiară, dar noi vrem să fie în lege un capitol, un alineat pentru cercetare. Nu e o ramură atât de numeroasă și există niște cheltuieli desigur, dar credem că lucrul ăsta poate fi corectat.
Vocea Basarabiei: Câte persoane activează în ramura cercetării?
Ghenadie Donos: În ramura cercetării avem vreo 2000 de membri de sindicat, dar activează, dacă ținem cont și de învățământul universitar, dar acolo avem două categorii, cercetare și profesor universitar, mediul academic, în total 3- 4 000 de angajați avem. Avem probleme mari în sistem legate și de persoanele de vârstă pensionară, inclusiv din domeniul cercetării. Există niște intenții, care trebuie verificate bine, ca să nu se facă gafe, discriminări, scăpări, ca pe urmă să nu fie întrebări.
Avem probleme mari în sistem legate și de persoanele de vârstă pensionară, inclusiv din domeniul cercetării.
Vocea Basarabiei: Aceasta e unica problemă pe care ați identificat-o sau mai sunt altele pe care e nevoie sa le abordăm?
Ghenadie Donos: Din păcate nu este unica. Avem o problemă serioasă legată și de funcționarea organelor locale de specialitate, direcțiile de învățământ.
Vocea Basarabiei: Dar este limpede care va fi viitorul, soarta acestor entități numite direcțiile de învățământ la nivel de raion?
Ar fi bine ca structură, direcțiile educației, să fie sub egida Ministerului,
Ghenadie Donos: Înțeleg că se lovesc cap în cap niște principii ale autonomiei locale, dar am zis că ar fi bine ca structură, direcțiile educației, să fie sub egida Ministerului, pentru că apar întrebări chiar și la salarizare. Conceptual nu poate o direcție de învățământ dintr-un raion să fie diferită la salarizare de o direcție de finanțe sau o direcție de cultură sau altă direcție, dar această categorie de salariați va avea o majorare de 200 de lei la valoarea de referință, nu de 300 de lei cum am convenit noi. Am cerut majorări salariale pentru toți angajații din educație în proporție, dar ne dăm seama că nu e chiar atât de ușor. Acea valoare de referință de la 1 900 care a fost în 2023, normal ar fi să fie totuși 2 200, nu 2 100 cum este prevăzut acum. Mai sunt și alte aspecte care trebui revizuite.
Vocea Basarabiei: Deocamdată aceste direcții de învățământ vor fi funcționale, au avut loc alegeri locale generale, sunt structuri care vor activa în continuare.
Ghenadie Donos: Ele sunt funcționale, dar vă dau un exemplu din Taraclia. Direcția de învățământ, cultură și turism de acolo e mai mult funcțională, dar din cauza anumitor aspecte politice, dar și financiar-economice a rămas fără buget până la finele anului 2023. Nu sunt capacități de a achita salariile colaboratorilor direcțiilor de învățământ în lunile noiembrie, decembrie chiar și octombrie, ceea ce este o nedreptate majoră. Ministerul nu poate să rezolve problema, pentru că nu-i problema Ministerului, iar autorități locale acolo acum nu au fost constituite după alegeri. Prin urmare, acești colegi sunt acum într-o situație de a nu ști cum să supraviețuiască și exemple din astea sunt mai multe.
Vocea Basarabiei: În sistemul educațional astăzi este și un deficit de 7000 de pedagogi, tinerii nu se grăbesc să devină viitori pedagogi, ce-i de făcut?
Ghenadie Donos: Data trecută am vorbit de 2 000, dar am zis că nu este o cifră reală. Acum domnul Ministru a insistat și s-a făcut o evaluare a acestei cifre și vorbește de 7 000, am spus că nu contestăm dar, totuși, în realitate trebuie să fie mai mult, dacă luăm norma didactică de bază pentru a calcula. Anul acesta avem 700 de locuri la buget pentru studenții viitori pedagogi, iar la facultăți au venit 200, deși, toți ne-am dorit ca în 2024 să avem de două ori mai mulți.
Anul acesta avem 700 de locuri la buget pentru studenții viitori pedagogi, iar la facultăți au venit 200
Vocea Basarabiei: Golul ăsta încă va fi simțit mult timp înainte, poate chiar zeci de ani?
Ghenadie Donos: Asta e problema că este simțit din cauza salariilor nemotivante. Înțelegem toate momentele legate de criza economică, criza energetică, criza din sănătate care a fost nu de mult, dar ramura educației merită o atenție mai sporită din partea autorităților și lucrul ăsta nu mai trebuie demonstrat. Dacă nu vom avea salarii motivante în educație, riscăm această situație să se agraveze și mai tare.
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră, pe de o parte, insistați că e nevoie să vină tineri specialiști, pe de altă parte, există această temere că ar putea în sistem să rămână și mai puține cadre didactice. Aveți certitudinea că dacă salariul ajunge la 15 000 de lei, ar putea fi unul motivant pentru cei pe care îi așteptați să vină de pe băncile universităților?
Ghenadie Donos: Avem exemplul României, acolo s-a pus accentul pe condiții pentru debutanți. În Republica Moldova avem o dilemă: majoritatea colegilor nu sunt debutanți, sunt temelia sistemului și dacă acordăm atenție sporită debutanților, asta fiind normal, și scăpăm din vedere problema legată de motivarea celei mai mari mase de pedagogi, cei cu stagiul pedagogic de 20 – 30 de ani, atunci lucrul ăsta generează plecarea din sistem a oamenilor cu experiență, cu valoare, notorietățile. Apropo, fiind de același neam cu România, colegii pleacă în România, ceea ce este o problemă pentru sistemul de învățământ din Republica Moldova. Dacă nu creăm salarii motivante, riscul asta este permanent, problema rămâne nerezolvată.
Vocea Basarabiei: Ce lecții au arătat protestele, greva din România? Colegii dvs de peste Prut au ieșit în stradă și au reușit ca o parte din revendicări să le aibă îndeplinite de guvernare.
Ghenadie Donos: Noi am zis că ăsta a fost și este un argument în plus în negocierile noastre, pentru că noi am spus că dacă nu vom fi auziți, s-ar putea să luăm scenariul României, pentru că avem tot temeiul, ba mai mult decât atât, deoarece condițiile la noi în învățământ sunt mult mai grele și mai dificile decât în România. Spuneam că suntem un sindicat pro-european și nu vrem să generăm tensiuni în plus, care ar putea fi generate prin exemplul României și ieșirea în stradă, care este și o eventuală soluție pentru noi, cei care cerem.
Dacă nu vom fi auziți, s-ar putea să ieșim la proteste
Vocea Basarabiei: Cine are de pierdut și cine are de câștigat în urma unor eventuale proteste ale cadrelor didactice din R. Moldova? Poate fi capital pentru unele partidele și ați putea da apă la moara celor care nu agrează parcursul european, aderarea Moldovei la UE?
Ghenadie Donos: Sigur și acest lucru este înțeles de majoritatea pedagogilor. Am avut mai multe întâlniri și știm că sunt oameni mai radicali, mai moderați, dar acest argument de a negocia și de a insista pe negocieri este acceptat de majoritate, de aceea insistăm asupra negocierilor, vrem să discutăm și să găsim soluții pe cale diplomatică.
Vocea Basarabiei: Domnule Donos, sărăcia din învățământ e comparabilă și cu sărăcia din alte domenii. În Piața Marii Adunări Naționale protestează cu tehnică agricolă fermierii și ei vor bani mai mulți, subvenții, compensații…
Ghenadie Donos: Am dori să punem umărul la pregătirea unor cadre din economia națională, care să țină piept la provocările pieței agricole, pieței de desfacere, pieței de producere. Acest lucru nu este obligațiunea pedagogului, dar înțelegem foarte bine și susținem aceste categorii, mai ales oamenii mijlocași. Nu vorbim de cei care sunt criticați că au o stare materială mai bună și protestează, sunt și din aceștia din păcate, ne referim la majoritatea oamenilor de acolo, producători mici și mijlocii, categorie care trebuie susținută și promovată într-un stat civilizat. Suntem departe de problemele agricultorilor, pentru că suntem din domeniul educației, dar avem solidaritate inclusiv și sindicală, chiar dacă sindicatele nu au atribuții la aceste proteste, ele fiind organizate de alte structuri. Susținerea omului mijlocaș este sarcina statului, iar pedagogii trebuie să explice elevilor, pentru că ei sunt viitorii producători și fermieri, că aceste structuri trebuie protejate, sunt programe, sunt posibilități prin proiectele oferite de partenerii străini, ca această categorie să fie stimulată. Din de câte am înțeles lucrul ăsta este în criză acum…
Vocea Basarabiei: …și nu doar în Republica Moldova, mai multe țări au fost afectate de condițiile climaterice, de războiul din imediata vecinătate a Republicii Moldova, ne referim la invazia rusă în Ucraina, dar mai sunt consecințele crizei energetice. Să mai facem o dată precizarea: un cadru didactic începător astăzi are un salariu de 6 000 – 7000 de lei, deși cineva zicea că ajunge la 8 000 de lei.
Ghenadie Donos: Dacă are o normă didactică mai mare, are 8 000 de lei, cadrele didactice tinere au un salariu. Am reușit pentru aceste categorii să facem norma didactică de 13,5 ore, nu de 18 ore, cu plată de 18 ore, ca să fie mai pregătiți, să-și poată pregăti materiale mai bine.
Vocea Basarabiei: Remunerarea unui profesor cu vechime în muncă se ridică la 10- 11- 12 000 de lei?
Ghenadie Donos: 11- 12 000 de lei, dacă avem un cadru didactic cu gradul didactic II și cu vechime de muncă de 20 de ani, cam se ridică la 10- 11 000 de lei. Dacă au o norma didactică mai mare, datorită acestei crize de cadre, sunt colegi care au 27 de ore, un salariu și jumătate, maximum posibil și această categorie are salariul mai mare. Doar că repet, dacă ai un salariu, mori de foame, dacă ai două, mori de lucru.
Vocea Basarabiei: Am auzit unii pedagogi care ziceau că ar fi renunțat la această suprasarcină pentru că îi epuizează.
Ghenadie Donos: Este imposibil să ai calitate constantă la 27 de ore, este o ardere profesională.
Vocea Basarabiei: Cât de mult contează și câți elevi revin unui cadru didactic?
Ghenadie Donos: Conform cifrelor oferite de Minister, avem cam 10,2-10,5.
Vocea Basarabiei: Ar trebui să fie 15 elevi?
Ghenadie Donos: Media în Europa este 15, dar sunt țări cu o cifră mai mică. Am recunoscut ca și sindicat că optimizarea rețelei școlare ar oferi surse suplimentare și pentru majorări salariale, dacă această cifră ar fi adusă la media europeană. Atâta timp cât avem sate mici, cu școli primare mici, lucrul acesta este irealizabil.
Vocea Basarabiei: Ar trebui să vă preocupe situația, pentru că, dacă sunt puțini copii, școala ce face? Ce viitor are școala?
Ghenadie Donos: Școala are un viitor incert și dacă rețeaua școlară ar funcționa la maximum și ar fi ajustată conform cerințelor unei reforme din învățământ într-o țară care tinde să fie europeană, atunci lucrul acesta ar genera niște mijloace financiare care ar putea fi orientate spre dezvoltarea școlilor de circumscripție, școlilor centre pentru mai multe comune. Din păcate, se opune rezistență din partea părinților, a politicienilor din opoziție, care spun că asta este o distrugere a satelor. Nu aș fi atât de drastic, am fost întotdeauna adeptul ideii că o școală primară obligatoriu ar trebui să fie păstrată într-un sat, școală primară, școală primară-grădiniță.
Vocea Basarabiei: Indiferent de numărul copiilor?
Ghenadie Donos: Dacă avem 10-20 de copii într-o școală-grădiniță, am putea menține, trebuie să fie un număr care ar putea fi menținut. Pentru economia națională, desigur, sunt cheltuieli mari. Nu contează câți copii învață într-o școală, 100 sau 200, căldura trebuie plătită, costurile pentru asemenea școli sunt mult mai mari.
Consider o idee rațională de a face o rețea școlară funcțională și atunci resursele care sunt acum epuizate, ar putea fi orientate spre sporuri salariale, dezvoltare instituțională.
Vocea Basarabiei: Dar vorba Dumneavoastră, unii politicieni sunt contra pentru că au un alt punct de vedere referitor la viitorul statului și unii părinți opun rezistență, probabil sunt și copii, dacă ei ar fi întrebați, ar spune că și-ar dori să meargă mai degrabă la o școală aflată aproape de casă.
Ghenadie Donos: Confortul psihologic, confortul pe care îl au copiii la școala din localitate dictează condițiile. Dacă avem resurse pentru a păstra aceste școli mici sau școli primare-grădinițe, e bine. Când e vorba de școli-gimnazii și școli cu clasele gimnaziale și liceale, cifra elevilor trebuie să fie mai mare. Într-un raion e suficient să fie un liceu cu predare în limba rusă și unul cu predare în română, dar să fie liceu clasic.
Vocea Basarabiei: De ce ziceți și în limba rusă și în limba română?
Ghenadie Donos: Dacă sunt vorbitori de rusă, e obligatoriu să aibă condiții, nu putem să-i ducem pe toți la Chișinău să-i învățăm în limba rusă. Într-un centru raional trebuie să existe și un liceu în rusă, dacă sunt solicitări. Dar e bine ca părinții să-și orienteze copiii spre învățarea limbii române. Sunt părinți care insistă și nu pot fi ignorați, și să nu uităm că minoritățile naționale de la noi vorbesc limba rusă, nu ucraineană sau găgăuză.
Vocea Basarabiei: Domnule Donos, aveți sindicaliști și în U.T.A. Găgăuzia?
Ghenadie Donos: Sigur.
Vocea Basarabiei: V-am întrebat pentru că cineva dintre politicieni ar fi promis acolo că o să ofere supliment la salariu începând cu noul an de studii. Vă preocupați de această problemă?
Ghenadie Donos: N-am auzit, trebuie să mă documentez, dar au fost cazuri când consiliile locale le ofereau și noi am insistat asupra acestui fapt, dacă aveau bani și la municipiul Chișinău se ofereau 10% supliment la salarii, pe vremuri s-au oferit și 15%. Unele autorități locale oferă suplimentar la tinerii specialiști, din partea autorităților locale, e un lucru normal. Dacă s-ar face și în Găgăuzia și în toate raioanele lucrul ăsta ar salutabil, doar că avem cadrul legal și standarde care trebuie să fie oferite, nu trebuie să uităm.
Vocea Basarabiei: Lumea trebuie să stie că nu se scot banii din buzunar și se oferă profesorului pentru că ar avea mare grijă de el acum.
Ghenadie Donos: Avem acum situația când se scot bani din buzunar și se promite gaz ieftin, nu știu cât de reale sunt promisiunile astea. Aici este altceva, este populism, este o încercare de corupere inclusiv electorală, ceea ce considerăm că nu este normal. Susținem intenția guvernării de a eradica această corupție și alte elemente urâte.
