Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vorbim cu dl Anatol Țăranu. Anatol Țăranu actualmente este comentator politic, istoric, fost șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Federația Rusă, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Anatol Țăranu: Bine v-am regăsit!
Vocea Basarabiei: Eu propun să pornim de la acțiunile Serviciului de Informații și Securitate și reacția Kremlinului după ce SIS a cerut blocarea a 22 de site-uri rusești. Reacția de la Moscova nu a întârziat, și de acolo se transmite că este un pas dușmănos deschis față de Federația Rusă. Cum comentăm aceste declarații?
Anatol Țăranu: Reacția Moscovei și, în special, a dnei Zaharova, care deja și-a făcut faimă printre ziariști, dar nu numai, era absolut așteptată. Aceasta este o reacție standard a rușilor. Din păcate, această reacție nu corespunde cu politicile pe care le promovează în sfera informațională Federația Rusă, inclusiv acele site-uri și acele surse informaționale pe care Rusia copios le finanțează. Iar faptul că Republica Moldova este nevoită să intervină peste funcționarea anumitor surse electronice de informație vorbește doar despre aceea că încercăm să ne apărăm. Eu cred că acțiunile Republicii Moldova în această privință sunt încă destul de timide.
Vocea Basarabiei: Trebuie să vă întreb și despre scrisoarea Mitropolitului Moldovei Vladimir către Patriarhul rus Kiril și, iarăși, unii o tălmăcesc într-un fel, alții o tălmăcesc în alt fel. Dvs. ce ați înțeles, de ce s-a trimis această scrisoare Patriarhului Kiril?
Anatol Țăranu: Eu cred că sunt foarte multe motive subiective care l-au determinat pe Mitropolitul Vladimir să facă acest lucru.
Vocea Basarabiei: Concret, ce l-ar fi determinat?
Salvarea noastră este să ne desprindem de Biserică Rusă care susține războiul, fiindcă noi pierdem încrederea enoriașilor
Anatol Țăranu: Dacă e să fiu sincer, pe mine nu mă interesează care au fost motivele subiective.
Vocea Basarabiei: De ce?
Anatol Țăranu: Dar de ce ar trebui să mă intereseze? Asta-i problema mitropolitului, pe mine mă interesează reacția obiectivă la această scrisoare. Iar în această scrisoare cel mai înalt ierarh bisericesc din Republica Moldova a spus: „În timpul apropiat se va produce unirea Republicii Moldova cu România”. Ce mai vreți?
Vocea Basarabiei: Alexandru Tănase a spus că „e o scrisoare plină de românofobie”.
Anatol Țăranu: Păi, atunci când începem percepția subiectivă a scrisorii Mitropolitului Vladimir, iată intrăm în această zonă. Iarăși nu mă interesează, pe mine mă interesează efectele obiective ale acestei scrisori. Repet încă o dată: cel mai înalt ierarh bisericesc din Republica Moldova a spus: „Biserica Rusă e într-o criză profundă. Salvarea noastră este să ne desprindem de această Biserică Rusă. Biserica Rusă susține războiul, noi pierdem încrederea enoriașilor din cauză că susținem, alături de Kiril, Întâistătătorul Bisericii Ruse, susținem acest război” ș.a.m.d. „În Republica Moldova cresc spiritele proromânești, Mitropolia Basarabiei tot mai mult și mai mult câștigă teren și foarte mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei trec la Mitropolia Basarabiei. E un proces care nu poate fi oprit”, spune mitropolitul.
Vocea Basarabiei: Dar eu aici am o curiozitate. Patriarhul Kiril a fost în vizită în Republica Moldova, dar Patriarhul Daniel nu a trecut niciodată Prutul. De ce?
Anatol Țăranu: Bună întrebare. Eu cred că el nu face acest lucru, fiindcă există Biserica Rusă. Biserica Rusă, prin toate politicile și prin toată esența sa, este o biserică expansionistă, este o biserică, care prin mesajul său religios dintotdeauna a susținut expansiunea imperialistă a Rusiei.
Unirea Republicii Moldova cu România într-un mod firesc va rezolva inclusiv problema bisericească
Vocea Basarabiei: A fost mână în mână cu politicul.
Anatol Țăranu: Mai mult decât atât. Începând cu Petru I, în Rusia a fost lichidată instituția patriarhiei și biserica a fost condusă de o instituție laică, de sinod. Da, din sinod făceau parte și fețele bisericești, dar asta nu contează, întâistătătorul bisericii era un cinovnic elementar, care asculta ce-i spune guvernul și ce-i spune țarul. Și Rusia, de fapt, a pierdut biserica adevărată, în Rusia nu există biserică adevărată. Pe timpul sovieticilor, sovieticii au renăscut instituția patriarhiei, au permis să fie renăscută. Este adevărat că au îmbibat această biserică cu kaghebiști și controlau pe alte filiere biserica. Această situație se menține până în ziua de astăzi, pe când Biserica Românească niciodată n-a avut sentimentul acesta de expansionism, Biserica Românească dintotdeauna a fost o biserică a defensivei, de a păstra, de a conserva hotarele, de a nu permite ca hotarele să fie afectate. Asta ea a fost.
Biserica Românească niciodată n-a avut sentimentul acesta de expansionism, dintotdeauna a fost o biserică a defensivei, de a păstra, de a conserva hotarele, de a nu permite ca hotarele să fie afectate
Vocea Basarabiei: Sunt niște reguli și pe interiorul bisericii, acum unii spun că depinde și de dialogul pe care îl vor avea cei doi patriarhi – al Moscovei și al Bucureștiului.
Anatol Țăranu: Faptul că există acest spirit defensiv al bisericii, eu cred că l-a determinat pe Patriarhul Daniel să spună că: „…deocamdată nu este pe bună dreptate, este cu încălcarea normelor bisericești, dar Basarabia aparține Bisericii Ruse. Eu dacă vin acolo, eu încalc canonul, acel care este recunoscut” și tot așa mai departe.Eu nu sunt puternic în problemele bisericești, dar asta este explicația mea.
Vocea Basarabiei: Da, dar e un lucru care oricum o să trebuiască să fie…
Anatol Țăranu: Eu cred că Patriarhul Daniel îi datorează Basarabiei o vizită. Este adevărat. Și a venit timpul să vină încoace, mai ales că aici funcționează Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Românești, o parte bună a enoriașilor Basarabiei, ai Republicii Moldova sunt enoriașii Bisericii Ortodoxe Românești și Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Românești ar trebui să vină încoace la enoriașii săi.
Vocea Basarabiei: Dar cum va fi depănat firul acestei probleme, ca să aibă un deznodământ fericit până la urmă, pentru că nici în rândul clericilor din Mitropolia Moldovei nu este o unitate clară? Da, este adevărat, unii au trecut la Mitropolia Basarabiei, dar cunoaștem că sunt unii care manifestă un spirit de ăsta înverșunat că ei sunt cu Patriarhul Kiril.
Anatol Țăranu: Păi, e normal, nu poate să fie altminteri. 200 de ani s-a infiltrat spiritul imperial și această, hai să spunem, oblăduire bisericească moscovită nu putea să nu lase urme. Uitați-vă la episcopul Marchel de la Bălți, ca să vă închipuiți ce înseamnă influența și opresiunea aceasta la care a fost supusă biserica în Republica Moldova. Unirea Republicii Moldova cu România într-un mod firesc va rezolva inclusiv problema bisericească.
Eu cred că Patriarhul Daniel îi datorează Basarabiei o vizită mai ales că aici funcționează Mitropolia Basarabiei
Vocea Basarabiei: Se crede că, totuși, Patriarhul Bucureștiului ar fi discutat cu Patriarhul Moscovei problema bisericii din Republica Moldova.
Anatol Țăranu: Eu cred că dacă ar fi avut loc aceste discuții, ele nu puteau să fie ascunse, ar fi ieșit la suprafață și despre ele s-a vorbit. Desigur că există un anumit secret în relațiile celor două biserici, dar lucrurile principiale nu pot fi ascunse. Problema acum e formulată în felul următor: organizarea bisericească a Basarabiei, a Republicii Moldova în mare parte depinde de factorul politic. Din acel moment când factorul politic își va spune cuvântul în ultima instanță, asta va determina inclusiv organizarea bisericească. Eu cred că Mitropolia Basarabiei va fi dominantă cu timpul în Basarabia, chiar dacă vor rămâne unele prihoduri sau cum se mai numesc ele, care vor aparține Bisericii Ruse, dar asta se întâmplă în toată lumea.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că pe moment, dacă a fost trimisă această scrisoare a Mitropolitului Vladimir către patriarh, patriarhul s-a împăcat cu gândul că Biserica din Republica Moldova se va îndepărta de Rusia?
Anatol Țăranu: Dacă ar fi atât de simplu și atât de bine… Nu, eu cred că acum la patriarhie, inclusiv cu implicarea factorului politic, a serviciilor secrete, se gândesc bine cum trebuie să răspundă și nu doar oficial să răspundă, dar cum și ce trebuie să întreprindă. Eu cred că, prin această scrisoare, Mitropolitul Vladimir s-a expus foarte serios în fața Patriarhiei Ruse, dar cel mai mult s-a expus în fața Kremlinului. El nu demult a fost decorat cu înalte distincții politice ale Rusiei, dacă îmi aduc aminte bine, chiar însuși Putin i-a înmânat un ordin și Kiril nu demult i-a înmânat un ordin.
Vocea Basarabiei: L-a invitat și a slujit acolo…
Anatol Țăranu: Bine, el nu l-a invitat. Noi avem acolo biserica noastră moldovenească, el poate în orice moment să meargă acolo să slujească. Problema e alta, că prin biserică s-a proliferat ideea aceasta a unității spațiului sovietic. Lui Kiril îi aparține fraza: „Uniunea Sovietică s-a separat politic, dar din punctul de vedere al bisericii noi am rămas uniți”.
Vocea Basarabiei: Aici am putea discuta mult, dar lăsăm timpul să le aranjeze la locul lor pe toate. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a stabilit că autoritățile moldovene i-au încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo atunci când l-au suspendat din funcția de procuror general, în 2021. El urmează să primească de la stat 3.600 de euro pentru prejudiciul moral, dar CEDO urmează să se expună și pe o altă plângere depusă de Stoianoglo cu privire la legalitatea reținerii lui. Ce spune dl Stoianoglo, după anunțarea acestei decizii de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului? Că el promite să meargă în judecată pentru a cere anularea decretului șefei statului Maia Sandu prin care a fost demis. „Noi analizăm și posibilitatea de a ataca la Curtea Constituțională, dar o să vedem, vom găsi o soluție și în acest sens”.
Anatol Țăranu: Românii au o expresie – Dacă nu ai cap, vai de picioare. Iată ce înseamnă să începi reforma în justiție neavând un concept bine pus la punct, ce trebuie să faci pe etape, în timp și tot așa. Stoianoglo a fost destituit într-o manieră extrem de vulnerabilă.
Vocea Basarabiei: Pentru cine?
Anatol Țăranu: Pentru acei care se numesc reformatori.
Vocea Basarabiei: Autorități, guvernare…
Anatol Țăranu: Tu de ce faci chestia aceasta, procedezi ad-hoc, procedezi într-un spirit de improvizare? Iată că pentru improvizare acum trebuie să plătești, pentru că improvizarea a fost proastă, prost gândită. Bine, improvizarea nu poate fi gândită, că-i improvizare. Și atunci, ce rămâne de făcut? Veți plăti bănișorii din vistieria statului dlui Stoianoglo (bine, suma nu e mare), dar veți plăti o sumă politică enormă pentru ceea ce ați făcut. Acum, Stoianoglo a primit un mesaj încurajator foarte puternic din partea CEDO și el îl va folosi. El este un jurist bine pus la punct, care știe ce înseamnă legea, el este asistat de o echipă de avocați și el va merge mai departe ca să-și facă dreptate. Iar această dreptate a lui Stoianoglo va lovi foarte crunt în reputația politică a acelora care se erijează în reformatori ai justiției. Dacă nu ai avut cap să creezi o bază legală, care ți-ar fi permis să faci toate aceste lucruri pe care acum le întreprinzi în zona reformei justiției, dar legal s-o faci, în baza legii, și asta în condițiile când tu ai 63 de deputați și poți să adopți orice lege…
Vocea Basarabiei: Dar întrebarea mea e: dacă rămânea dl Stoianoglo, în acești doi ani ce s-ar fi întâmplat la Procuratura Generală?
Anatol Țăranu: Nu știu ce s-ar fi întâmplat. De unde eu pot să cunosc? Eu nu vreau să speculez.
Vocea Basarabiei: Cum și-ar fi îndeplinit el mandatul?
Anatol Țăranu: Nu știu. Nu este exclus că dl Stoianoglo, în caz dacă s-ar fi acomodat cerințelor reformei, ar fi devenit un element al reformei, tot așa cum nu este exclus că dl Stoianoglo ar fi putut să devină o frână a reformei justiției, dar aici noi suntem în zona speculațiilor, nimeni nu poate să spună foarte precis ce s-ar fi întâmplat. Cu siguranță putem să spunem un singur lucru: Stoianoglo a fost destituit în afara legii, cu încălcarea legilor și asta nu face bine imaginii acelor care fac reforma.
Vocea Basarabiei: Dar între timp s-a modificat legea și acum…
Anatol Țăranu: Legea nu are putere retroactivă și, din acest punct de vedere, trebuia să fie legea ceea care a fost, legislația trebuia să fie modificată înainte de destituirea lui Stoianoglo. Acest lucru nu s-a făcut.
Vocea Basarabiei: Credeți că dl Stoianoglo își dorește acum prin lege să revină în funcție?
Anatol Țăranu: Dar ce contează? Dl Stoianoglo poate să-și dorească orice și el dacă va insista, asta va crea probleme foarte serioase guvernării. Dacă el va spune că va contesta în judecata și va cere restabilirea sa, înseamnă că, după analiza juridică a situației, el are asemenea posibilități.
Vocea Basarabiei: I-am auzit pe unii care spun că el e împins de anumiți politicieni care au alte interese și el le-ar face jocul celor care au interese.
Anatol Țăranu: Ar putea să fie. Eu nu cred că există motive să credem că dl Stoianoglo simpatizează din punct de vedere politic actuala guvernare, este absolut evident. Dar iarăși, până la proba contrariului, putem doar să bănuim. Cel puțin, acțiunile lui cu siguranță vor fi folosite de către oponenții politici împotriva actualei guvernări.
Vocea Basarabiei: Dar mai pot fi livrate rezultate în acest sector atât de important numit justiție? Ne referim și la reforma sectorului judiciar, și la îndeplinirea acelor recomandări care nemijlocit țin de reforma justiției, lupta împotriva corupției, deoligarhizare și ce mai este acolo.
Anatol Țăranu: Întotdeauna este loc pentru mai bine. Eu aș prefera să văd un concept bine pus la punct al reformei justiției, ca să înțeleg ce vor ei să facă, fiindcă eu așa am înțeles că subiectul principal al reformei sau pârghia principală a reformei în justiție a devenit vettingul sau pre-vettingul, dar iată că el bate pasul pe loc sau, cel puțin, nu funcționează la parametrii la care a fost gândit. Și atunci, apare o întrebare. Atunci când mă întrebați pe mine ce trebuie de făcut, eu nu știu ce trebuie de făcut, nu sunt specialist în acest domeniu.
Eu aș prefera să văd un concept bine pus la punct al reformei justiției, ca să înțeleg ce vor ei să facă
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ați spus că nu este o viziune clară?
Anatol Țăranu: Da, eu unica ce știu cu siguranță e că, dacă vrei ceva să faci, trebuie să ai un plan bine pus la punct, gândit în toate detaliile. Planul ar putea să aibă și niște chestii așa, mai puțin bine gândite, dar ele pot fi reparate în timp. Problema este ca să existe acest plan, dar tu dacă începi să te miști, începi să construiești o casă, fără ca să ai planul acestei case, lasă că pe urmă o să vedem, poate peretele acesta o să meargă așa, dar poate în altă parte, cu siguranță n-ai să obții nimic.
Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, și cei de la guvernare spun că sunt prea exagerate aceste cerințe și din partea societății, și din partea experților, societății per ansamblu, pentru că se cere viziune pentru rezolvarea problemei transnistrene, viziune pentru reformarea sistemului judiciar, viziune pentru dezvoltarea economiei, viziune pentru depășirea crizei energetice.
Anatol Țăranu: Păi, dacă este așa, voi de ce ați venit în campania electorală cu promisiunile respective și ați creat această marjă enormă de așteptare în societate? Bine, încă Churchill spunea: „Problema politicienilor nu este să nu facă promisiuni, trebuie să facă explicații de ce promisiunile nu pot fi implementate în viață”. Și atunci, din acest punct de vedere trebuie să spuneți: „Măi băieți, uitați-vă, noi în acești 4 ani vrem să facem iată asta, asta, asta. Asta nu este o reformă completă, dar iată asta va fi îndeplinit în 4 ani, fiindcă asta e perioada în care noi putem să facem acest lucru”. Dar ei ce au spus? „Noi o să stârpim corupția, noi o să facem reforma justiției” ș.a.m.d. Acum oamenii care, alături de mine, nu sunt specialiști în toată tevatura asta, ei au venit cu convingerea că aceștia au să facă bine, ei sunt oameni buni. Noi toți așteptăm viață bună, dar viața bună nu vine. Și problema știți care este? Că peste mai puțin de 2 ani vin alegerile și politicianul când face ceva, face inclusiv promisiuni, când întreprinde niște pași politici, el trebuie să se gândească la ce o să aducă chestia asta la viitoarele alegeri, fiindcă ce înseamnă o echipă politică? Eu vreau să implementez programul meu electoral, programul de reforme și atunci eu am nevoie pentru acest program de cât? De 2 ani, de 4, de 8. Dacă de 8 ani, eu mă gândesc: dar cu ce o să vin eu peste 4 ani, fiindcă eu mai am nevoie încă de 4 ani ca să implementez? Dar dacă faci niște promisiuni care sunt irealizabile, cu siguranță pui sub semnul întrebării succesul tău electoral peste 4 ani. Și de multe ori am repetat lucrul acesta, și îl repet încă o dată în comentariul meu: nu mă interesează soarta politică a PAS-ului ca partid politic, mă interesează soarta politică a programului sau a alegerii de civilizație pentru Republica Moldova. PAS-ul s-a identificat astăzi sută la sută cu ceea ce se numește integrarea europeană, căderea PAS-ului înseamnă o lovitură enormă adusă ideii europene în Republica Moldova.
