VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Alexandru Slusari: Măcar un an să stabilizăm situația, să nu permitem creditorilor să distrugă fermierii mici, micro și mijlocii

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vorbim despre protestele agricultorilor, despre nevoia unui dialog constructiv între protestatari și autoritățile statului, despre cât de pregătită este Republica Moldova să treacă cu bine de acest sezon rece al anului, despre aceste și alte subiecte astăzi discutăm cu domnul Alexandru Slusari. Mulțumim mult că ați revenit la Vocea Basarabiei! Alexandru Slusari astăzi este directorul executiv al Forței Fermierilor. Tot dumnealui este membru al Consiliului de Administrare de la Energocom și dumnealui este bine cunoscut și ca politician, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a fost și vice-președinte al legislativului. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!

Alexandru Slusari: Bine v-am regăsit!

Vocea Basarabiei: Domnule Slusari, de ce protestează fermierii?

Alexandru Slusari: Noi nu o dată, chiar și aici în platou, am discutat acest subiect. Din păcate tot am așteptat că o să se rezolve ceva dar până la urmă situația de criză de doi ani a acumulat mai multe probleme în agricultură, a adus pe mai mulți fermieri micro, mici și mijlocii într-o stare deplorabilă, starea de incapacitate de plată practic. Pentru foarte mulți fermieri, mai ales în sudul țării, din Cantemir, Cahul, s-a pornit procesul deposedării tehnice, procesul de faliment, sunt urmăriți, presați de creditori. Pur și simplu oamenii nu au ce pierde, când aud aceste istorii, că se pierd familiile, se distrug,  oamenii se gândesc cum să plece din țara, asta e tragedie, ce se întâmplă e tragedie. Îmi pare rău că am ajuns la situația să protestăm cu tehnică aici. Eu personal am făcut tot posibilul să evităm acest lucru, dacă pur și simplu cuțitul le-a ajuns la os și am mai mulți agricultori în situația în care doi ani nu au primit niciun ajutor, ei nu sunt competitivi, pur și simplu nu sunt competitivi comparativ cu alții din țările vecine.

Vocea Basarabiei: Deci, să mai precizăm încă o dată: sute de fermieri cer astăzi executivului instituirea unui moratoriu, până la 31 octombrie anul viitor, la calcularea penalităților la executarea silită a obligațiunilor și demararea procedurilor de insolvență pentru producătorii de cereale și oleaginoase. De asemenea, fermierii mai solicită ca din fondul de subvenționare pentru anul viitor, suma de un miliard de lei să fie repartizate fermierilor. Acestea sunt cerințele?

Alexandru Slusari: Pe moment, care au fost votate în cadrul Congresului. Noi am demonstrat constructivism maxim, am ajustat aceste revendicări, care apropo nu necesită niciun ban suplimentar. Deși, demult trebuia să avem acces la fondurile europene, așa măcar în proporție de 20 %, cât au țările vecine, nu pretindem la fonduri europene, acum nu cerem nimic suplimentar. Noi am propus, la moment, la ultimele negocieri, am ajustat revendicările noastre la poziția ministrului. Domnul Ministru a spus că moratoriul nu poate fi general, că trebuie să fie țintit, să ajutăm pe acei care sunt în dificultate. Noi am avut altă părere. Până la urmă ne-am conformat și am spus: „Introduceți moratoriul, faceți grup de lucru sau comisie cu atribuții de examinare a dosarelor tuturor fermierilor care au dificultăți la plată, din momentul depunerii cererii, se oprește, se suspendă penalitățile, executarea silită și încetarea procedurii de faliment. Fiecare dosar în parte să fie examinat timp de două luni”. Am mers la acest compromis. Cu compensațiile am spus: „Dacă nu puteți identifica, în cadrul fondului de subvenționare, un miliard de lei, haideți o sumă mai mică, haideți să luăm și din fondul de urgență, cum a fost cu grâul și orzul…”

Demult trebuia să avem acces la fondurile europene, așa măcar în proporție de 20 %, cât au țările vecine, nu pretindem la fonduri europene, acum nu cerem nimic suplimentar.

 Vocea Basarabiei: La subvenții vă referiți?

Alexandru Slusari: Da, noi le numim compensații. „Haideți să găsim soluții, întrucât dacă nu găsim acum…” Până în primăvară, dacă la moment, două holdinguri controlează 40% din toate terenurile, la primăvară vor controla undeva și 70%. Aceste holdinguri, noi cunoaștem cine sunt, cunoaștem care este rolul persoanelor care controlează aceste holdinguri. Pe de o parte, vorbiți despre deoligarhizare, pe de altă parte, cu mânuța voastră de la guvernare, faceți că un oligarh să controleze toată agricultura Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Atunci poate ar fi mai bine să avansați un alt scenariu, să se solidarizeze, să se asocieze mai mulți producători, care ar face concurență acestor holdinguri.

Alexandru Slusari: Stimată Doamnă, noi ne gândim și avem planuri și de cooperare, și de procesare, noi avem multe propuneri, dar problema e că nu poți asocia mii de oameni săraci, întâi trebuie stabilizată situația. Ce folos să ne asociem, dacă oamenii acum rămân fără tehnică, fără terenuri?  Ei se gândesc la supraviețuire.

Vocea Basarabiei: Holdingurile cum vor putea să își extindă activitatea?

Alexandru Slusari: Păi, dacă oamenii pleacă și pierd terenurilor, în locul lor vor veni holdingurile. Ei doar  stau și cu bucurie așteaptă falimentul, chiar uneori contribuie, nu se achită la timp pentru producție, procură datoriile fermierilor mici. Adică holdingurile joacă un rol distructiv, e model de agricultură. Acum vorbim nu doar despre supraviețuirea acestor mii de fermieri, vorbim de modelul agriculturii: sau noi ne bazăm pe fermierii de la sate, sau noi mergem pe linia Rusiei și Ucrainei, cu holdinguri mari cu terenuri agricole de sute de mii de hectare. Acolo, posibil, acest model nu este așa de nociv, la noi țara e micuță, pământ e puțin, și dacă scăpăm holdingul la control – el controlează portul, el controlează exportul, el controlează, în mare parte, păstrarea, controlează o parte din procesare – dacă noi scăpăm acest lucru,  distrugem satele.

Vocea Basarabiei: În cazul ăsta, nu vor fi mai multe provocări pentru cei care sunt mici, mijlocii, în cazul când acești mici și mijlocii nu se pot asocia într-o organizație mai puternică?

Alexandru Slusari: Este provocare, repet încă o dată că noi înțelegem acest lucru. Eu sunt co-autorul Legii cu privire la cooperativele de întreprinzător, eu am fost adeptul conceptului de industrializare la scară mică, noi trebuie să facem acest lucru, chiar dacă este foarte complicată cooperarea aceasta în situația post- sovietică și asta nu doar în Republica Moldova, ci în toată Europa. Cooperare a mers după 30-40 de ani de când statul, întâi a consolidat agricultura, a stabilizat situația financiară, a pus bine pe picioare pe acești fermieri și numai după aia s-a pornit cooperarea. Așa și la noi, haideți să stabilizăm situația, haideți să scoatem din sărăcie și să nu permitem falimentul acestor agricultori și după aia, mergem pe mai multe paliere legate de cooperare. Ce să coopereze mii de săraci? O să fie o mare sărăcie.

Vocea Basarabiei: Credeți că aceste mii de săraci ușor vor deveni mai prosperi?

Alexandru Slusari:  Dacă stabilizăm situația, dacă salvăm acum situația, că totuși, de bine de rău, era dezvoltare.

Măcar un an să stabilizăm situația, să nu permitem creditorilor să-i distrugă acum pe fermieri…

 Vocea Basarabiei: Ar trebui un an, doi, trei?

 Alexandru Slusari: Măcar un an să stabilizăm situația, să nu permitem creditorilor să-i distrugă acum.  Dacă îi distrugem, va fi ireversibil procesul, oamenii ăștia o să plece din țară și nu mai revin. Mulți dintre  fermierii care stau în piață, sunt oameni din diaspora, sunt oameni tineri, care au investit banii câștigați cu greu peste hotare. Nu doar economic se distrug acum, ei pierd ultimă speranță în Republica Moldova și în orice autoritate.

Vocea Basarabiei: Au multe împrumuturi de la entitățile bancare?

 Alexandru Slusari:  Sunt diferite variante. Ca atare, creditorii se împart în trei categorii: băncile, furnizori de inputuri și organizațiile de micro-finanțare. Dacă vreți părerea mea, cea mai mare problemă la moment pentru fermierii mici sunt aceste organizație de micro-finanțare. În 2022, când s-a pornit criza și noi am strigat: „Introduceți starea de urgență, haideți să reeșalonăm, haideți  să vedem ce facem cu băncile”, nu s-a făcut nimic. Mulți agricultori mici și chiar și o parte din cei mijlocii, neavând posibilitatea să reeșaloneze datoriile față de bănci, au recurs la serviciile organizațiilor de micro-finanțare, cu o dobândă lunară cât una  anuală la bancă. La moment, organizație de micro-finanțare, neavând gaj, pur și simplu vin la gospodării și preiau tot, adică sechestrează.

Vocea Basarabiei: Și-au asumat acest risc, când au făcut împrumutul.

Alexandru Slusari:  Care era alternativa?

Vocea Basarabiei: Să meargă la bancă.

 Alexandru Slusari:  Banca nu-i voia. În 2022, am rugat atunci, dacă țineți minte, și Prim-ministrul și ministrul: „Haideți, facilitați această eșalonare”, nu s-a făcut nimic. Agricultorii trebuiau să falimenteze în 2022 sau să riște și să meargă la organizațiile de micro-finanțare. Au mers și iată 2023 tot a fost an de criză,  au fost doi ani de criză, în care agricultorii mici și mijlocii nu au primit sprijinul.

Banca Națională se comportă arogant, Banca Națională simte că are sprijinul din partea guvernării și Banca Naționalănu vrea să se miște cu nimic.

 Vocea Basarabiei: Domnule Slusari, Dumneavoastră ați avut câteva runde de negocieri cu cei de la Banca Națională și ați abordat aceste subiecte?

 Alexandru Slusari: Banca Națională se comportă arogant, Banca Națională simte că are sprijinul din partea guvernării și Banca Naționalănu vrea să se miște cu nimic. Ar fi putut să intervină acum, să diminueze un pic exigențele, un pic să schimbe Regulamentul, să permită ca creditele reeșalonate să nu fie catalogate ca credite proaste, așa cum a făcut în 2020, în pandemie și când era secetă. Atunci Banca Națională a mers la așa ceva, acum Bancă Națională nu vrea.

Vocea Basarabiei: Care e explicația?

Alexandru Slusari: Nu vrea și gata. „Nu vrem să schimbăm nimic în sistemul bancar, fiecare bancă trebuie să discute desinestătător ”.  Ieri am avut o ședință fără Banca Națională, numai cu băncile și toate băncile când stau împreună cu Banca Națională, tac chitic. Când sunt fără Banca Națională, toate băncile au spus că cea mai mare problemă e că Banca Națională nu vrea să modifice acum Regulamentul, exigențele să le permită să nu-și strice portofoliul de creditare și creditele reeșalonate să nu meargă ca credite proaste. Aici e problema, Banca Națională s-a comportat arogant, băncile, tot văzând ce se întâmplă și observând că nu există voință politică la nivel central, au spus că: „Noi discutăm separat”, iar discutarea separată înseamnă că nu există discuții. Acum, din toate părțile, agricultorii sunt rupți, pur și simplu decurge procesului lichidării fermierilor mici și mijlocii. Cel mai mult suferă ăștia mici, de la sud, că ei au mai avut și secetă anul acesta, dar acest proces cuprinde cam aproape toate raioanele, poate cu excepția zonelor unde a fost recoltă foarte bună, de exemplu, sunt unele sate și unele gospodării, care au luat 8 tone, sau 7 tone de porumb, 6 tone de grâu. Aceștia, de bine, de rău se vor descurca, chiar și cu aceste prețuri, dar 90% de agricultori sunt în dificultate. Cineva va intra în colaps anul acesta, cineva la anul, pentru că eu nu văd mare perspectivă.

Vocea Basarabiei: Se mai spune că, atunci când le-a fost bine fermierilor, agricultorilor, cu doi ani, cu trei ani în urmă, ei nu ziceau că: „Iată avem și producție bună, o comercializăm la un preț foarte bun și veniturile sunt mari”. Atunci nu s-au împărțit, să zic așa, din bucurii cu alții care au avut nevoie, dar acum ei insistă și unii cred că aceste insistențe ale lor sunt exagerate.

Alexandru Slusari: Haideți să împărțim problema în două părți: linșaj mediatic, ca s-a pornit și diferite  pretexte care încearcă să găsească, să identifice, că fermierii..

Noi în istoria noastră n-am avut așa perioade rele cum a fost 2022 – 2023, când toate crizele împreună, cumulativ au acționat…

Vocea Basarabiei: … că-s bogați, că au tehnică agricolă scumpă..

Alexandru Slusari: Vreau să înțeleg de unde și când vom termina cu aceste duble standarde? Am video-uri din 2020, când un actual deputat de la PAS, împreună cu alți agricultori blochează drumul, când actualul Președinte al Parlamentului stă cu agricultorii care au blocat drumul și-i îndeamnă cu tractoarele să meargă, cu acele tractoare, care chipurile sunt scumpe, să meargă în Chișinău, când, lângă Președinție, deputații PAS spun că trebuie să salvăm agricultura, când doamna Sandu poveste cât de urât a fost că agricultorii nu au fost admiși în Piața Marii Adunări Naționale. Atunci nu era problema cu tehnica scumpă, cu veniturile lor, atunci acei care acum sunt la guvernare spuneau că fermierii sunt patrioți, că toate revendicările lor sunt justificate și „Bravo, bravo, bravo!”. Analiștii, experții, așa ziși, unii jurnaliști, din păcate, care atunci au tăcut și nu au spus niciun cuvânt sau chiar încurajau pe agricultori să meargă înainte, acuma peste trei ani și-au amintit de tehnică, de bogăție, de nu știu ce. Nu face față guvernării, în primul rând, și acelor ipocriți, care își schimbă căciula în funcție de vântul politic de afară.  Acum revin la problema Dumneavoastră din anul 2021. Anul 2021, a fost un singur an favorabil, eu așa an nu țin minte în 30 de ani.  Până în 2021 au fost mulți ani complicați. În 2021 a fost un an din care mulți fermieri au ieșit cu rezerve. Dacă nu era anul 2021, eu cred că lichidarea fermierilor s-ar fi produs în 2022. Mulți au rezistat în baza rezervelor anului 2021. Următorii doi ani, așa cum a fost atât de bun anul 2021, noi în istoria noastră n-am avut așa perioade rele cum a fost 2022 – 2023, când toate crizele împreună, cumulativ au acționat, au avut impact concomitent asupra sectorului: seceta, războiul din Ucraina, scumpirile exorbitante la resurse, prăbușirea vertiginoasă a prețurilor și toate luate împreună, eu nu vreau să spun că această problemă afectează doar Republica Moldova, tot bazinul Mării Negre a fost afectat de situația din Ucraina, de la război, dar repet încă o dată, acolo autoritățile abilitate au recurs la mai multe metode de ajutor și de bine de rău fermierii de acolo au primit sprijin  foarte bun. Noi am pretins măcar la un mic procent din acest sprijin și practic nici acel sprijin nu l-am avut și așa au trecut doi ani. Pur și simplu mai departe acești fermieri…, iată eu am văzut fețele lor, am văzut ce vorbesc ei…, noi acuma retrăim tragedia țărănimii și cel mai urât lucru că dacă dispar ei, eu nu știu care o să fie soarta satelor. Vreau să dau doar un exemplu, poate cineva o să creadă că nu este relevant, dar eu știu că într-adevăr așa a fost. Iată după toate critică care a fost săptămâna trecută, linșaj mediatic, încercări de a ataca informațional agricultorii, peste trei zile a fost aceasta intemperie și marea majoritate a fermierilor de la sate, parte componentă a acestei societăți, au sărit în ajutor. Duminică tot Facebook-ul a fost plin de video-uri cum fermierii cu tehnica lor curăță drumurile și scot oamenii din nămeți. Iată eu vă dau exemplu, aceste două persoane care au decedat, e tragedie mare, și într-adevăr sunt responsabile și autoritățile, fără doar și poate, și cineva trebuie să răspundă pentru asta, doar că e un moment la care puțin cine atrage atenția – ei au intrat în nămeți lângă un sat în care deja nu mai sunt agricultori. Acolo terenurile sunt prelucrate de holding și dacă în alte zone agricultorii din sat imediat au sărit în ajutor cu tehnica, în satul respectiv nu a avut cine să sară în ajutor.

Vocea Basarabiei: E o dramă am văzut reacția șefului de guvern, a spus că responsabilii oricum vor răspunde.

Alexandru Slusari: Asta nu a fost un caz singular, au fost și mai multe cazuri în care au nimerit, și ei au fost salvați de agricultorii din acea zonă. Iată în cazul de față, lângă Coșcalia, nu au fost agricultorii cu tehnica, care să fie solidari, deoarece acolo terenul…, asta încă o dată denotă faptul că dacă în locul acestor agricultori vor veni aceste mari companii transnaționale, zonele noastre rurale practic sunt pierdute, deoarece aceste companii privesc agricultură doar ca modalitate de a face bani, de a stoarce pământul, de a exporta niște culturi care nu necesită brațe de muncă, pe dânșii nu-i interesează infrastructura statelor și viitorul satelor noastre este unul foarte sumbru.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.