Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova sunt ample și pe multiple dimensiuni. În 2014 a fost semnat Acordul de Asociere, în 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană și i-a acordat statutul de țară candidată la UE, deschizând o nouă etapă strategică pentru cooperarea bilaterală. În această săptămână, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Despre viitorul european al țării și fenomenul coruperii alegătorului vorbim la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Așadar, integrarea europeană oferă Republicii Moldova o șansă istorică, dar e mult de lucru. Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale Uniunii Europene să deschidă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE. Este calea pe care au ales-o cetățenii. Recomandarea pozitivă a Comisiei vine la un an și jumătate după ce Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. „Vom continua să muncim cu o intensitate și mai mare până țara va deveni membră a Uniunii Europene. Este și principalul punct de referință pentru discuția șefilor de state și guverne la Consiliul European de la sfârșitul acestui an, când va fi luată decizia finală privind deschiderea negocierilor”, a declarat șeful guvernului, Dorin Recean.
„Contextul politic va avea un rol important în luarea deciziei din decembrie a Consiliului European de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova”, a spus pentru Vocea Basarabiei șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks. Diplomatul european a mai declarat că a urmărit îndeaproape scrutinul din 5 noiembrie, când moldovenii și-au ales, în primul tur, primarii și consilierii, care vor conduce localitățile în următorii patru ani. Deși scrutinul a fost bine organizat, ambasadorul sugerează că eliminarea Partidului „Șansa” în ajun de alegeri și tentativele de fraudare ale scrutinului din partea unui grup criminal organizat condus de politicianul fugar Ilan Șor s-au răsfrâns negativ asupra proceselor democratice. Vocea Basarabiei a discutat cu alegători din Corjova, localitate din raionul Criuleni, unde primarul activează de 28 de ani. Gheorghe Ojog și-a început mandatul în anul 1995, pe 5 noiembrie a reușit să devină primar din primul tur. Urmează al optulea mandat consecutiv. Localnicii se arată mulțumiți de modernizarea satului lor.
Eufrosinia Țurcanu, profesoară, Corjova, Criuleni
– Suntem un sat amplasat pe malul râului Nistru, un sat pitoresc, în care multe s-au schimbat, și aceasta datorită dlui primar, care este la al optulea mandat, un primar longeviv, care a contribuit esențial la edificarea satului, la schimbările care s-au produs. Tinerii unii vin, alții pleacă, în funcție de viziunile lor, dorințele, aspirațiile lor. În general, ce ne dorim? Ne dorim să vină copiii noștri acasă, să fim acasă și să conlucrăm la edificarea satului, la viitorul copiilor noștri.
Vocea Basarabiei: Dar cum ați convins primarul că 28 de ani tot a obținut încrederea cetățenilor? Ce a promis sau care e relația lui cu alegătorii, dacă atât de mare e încrederea în el?
– Faptele au vorbit de la sine, vorbe multe nu s-au spus pentru a convinge, fiindcă ceea ce s-a făcut a convins oamenii de la vlădică până la opincă. Am votat, în primul rând, omul.
Vocea Basarabiei: Au fost și concurenți care au încercat să cumpere voturile. Ce părere aveți despre această corupere a alegătorilor?
– Eu consider că nu este corect să cumperi pe cineva, fiindcă până la urmă fața adevărată iese la iveală. Am auzit și eu de situații de corupere, fenomenul acesta e destul de grav, fiindcă atunci ne abatem de la calea cea dreaptă și riscăm ca pe omul care, într-adevăr, poate face lucruri, poate fi un pilon să-l litrosim și să rămână în umbră.
Vocea Basarabiei: Cum i-ați răspunde dvs., de exemplu, unui politician, dacă ar veni, ar bate la ușă și ar spune că „îți dau o mie de lei, numai să fii de acord să-ți exprimi votul în favoarea unui concurent”?
– Eu am poziția mea, viziunile mele și nu totul se vinde și se cumpără și, mai ales, demnitatea. Pe mine nu mă poate cumpăra și nu mă poate vinde nimeni.
Societatea noastră oricum este divizată, dacă nu ar fi divizată, viitorul nostru ar fi altul și am merge pe o cale, și nu pe căi răzlețite.
Vocea Basarabiei: O societate dacă e divizată, ea mai greu își decide viitorul?
– Societatea noastră oricum este divizată, dacă nu ar fi divizată, viitorul nostru ar fi altul și am merge pe o cale, și nu pe căi răzlețite. Și-i foarte greu, e greu să faci ceva atunci când unul trage într-o parte, altul în altă parte și această ură, care este semănată între oameni, până la urmă suntem o țară mică, o palmă de pământ suntem și atâta ură, și atâta dezbinare, de aceea avem ceea ce avem.
Vocea Basarabiei: Pentru unii calea corectă înseamnă o relație mai bună cu Rusia, pentru majoritatea drumul corect înseamnă apropierea țării lor de Uniunea Europeană și geopolitica tot rămâne încă un factor decisiv, când e vorba despre dezvoltarea țării.
– Da, este un factor, fiindcă iarăși este vorba de o cale răzlețită, că dacă ar fi să fie un tot întreg, am alege o cale și atunci ar fi o siguranță. Desigur că noi, tineretul, tindem spre calea europeană, calea integrării, dar rămâne cred că să lucrăm la capitolul bună-cuviință, bunăvoință, milostenie, omenie și altele, ca să ne înțelegem, în primul rând, noi înde noi.
Alexandru Ojog, pensionar din Corjova, Criuleni
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Corjova, și vă întrebăm pe dvs., localnicii, pe ce drum se îndreaptă țara, cum se trăiește la sat, în stat?
– Știți, vreau să vă spun un lucru, în timpul de față cel care muncește, are, dar care umblă așa, iaca cum erau înainte și colhozurile, tot erau de aceștia cu paharul, dar întrebarea e că mă uit că tineretul în ziua de azi nu vrea să lucreze. Care se duc, se duc fiindcă caută bani cât mai mari, dar chiar și să vrea undeva să-și caute de lucru, aici în sat nu are unde să lucreze și se duc care și cum, care peste hotare, toți locuiesc în Europa, iar Europa îi ridică pe toți în picioare. Și la noi partidele acestea care sunt vor cu Rusia, dar Rusia vedeți ce face în timpul de față. Eu știu că am slujit și în Moscova și în regiunea Moscovei, dar ei represiuni mari fac mai ales în Ucraina. Dar prin Afganistan au fost, în Irak au fost, în Siria, în Vietnam… Oare unde n-au fost rușii?
Noi datorită Ucrainei suntem apărați. D-apoi ce oamenii noștri înțeleg? Nu înțeleg toți, nu înțeleg.
Vocea Basarabiei: Iată, azi în Republica Moldova părerile sunt împărțite, unii zic că e mai bine în Uniunea Europeană, alții spun că e mai bine cu Rusia?
– Propaganda rusească a fost și i-a amăgit. Uitați-vă în timpul de față ce se face la dânșii cu copiii lor, în loc să-i învețe despre natură, ei îi învață cum să împuște cu pistoletele, cum să folosească armamentul. Asta-i educație? Acești oameni, generațiile lor viitoare încă mai răi au să fie decât aceștia care au fost. Noi datorită Ucrainei suntem apărați. D-apoi ce oamenii noștri înțeleg? Nu înțeleg toți, nu înțeleg. Iaca chiar cum a fost acum cu votarea, au fost tâlhării și tâlhării au să mai fie cu voturile cumpărate.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. pentru ce v-ați dat votul?
– L-am dat pentru ca viitorul nepoților să fie mai bun. Noi de-amu suntem în vârstă, doamnă, 75 pe 76 de ani…
Vocea Basarabiei: Multă sănătate!
– Mulțumim!
Unii care n-au lucrat mai deloc au pensie mai bună ca aceștia care au muncit pe dealuri și i-au hrănit…
Vocea Basarabiei: Dacă ar fi să vorbiți despre probleme, care sunt problemele cele mai mari?
– Cele mai mari probleme aș spune că chiar iaca cu votarea, pentru 100, pentru 500, pentru 1.000 de lei, el se duce și-și dă votul pentru acela și chiar îl fotografiază ca să-i arate la acela că a votat pentru dânsul și să-i dea 1.000 de lei. Dar ca să se gândească la viitor, nu. Unii vor cu Rusia, unii vor cu Europa, dar în Europa vedeți că chiar și ai oamenilor aceștia care-s cu rușii toți copiii lor se duc în Europa și la învățat, și la lucru. Bineînțeles că-i greu, că înainte când erau colhozurile, mă rog, fiecare avea de lucru. Eu ca atare am lucrat tractorist și mă sculam de la ora 6, dacă era vremea semănatului, de la ora 4 și la 11 seara ieșeam din zavod, am muncit, dar nu s-a făcut dreptate, că iaca am ieșit la pensie. Unii care n-au lucrat mai deloc au pensie mai bună ca aceștia care au muncit pe dealuri și i-au hrănit.
Vocea Basarabiei: Dvs. ce pensie aveți?
– La 3.040 de lei cu greu am ajuns, dar dintâi am ieșit cu o mie fără 2 lei și 1 bănuț. Și eu ca atare din toți tractoriștii câți am fost, eu am ieșit cel mai bine cu pensia.
Vocea Basarabiei: Vă întrebam despre probleme. Care sunt problemele țării?
– Justiția îi foarte coruptă. Ce s-a făcut ceva dreptate? Pe un om dacă îl prinde cu ceva, peste o săptămână, el de-amu îi și judecat. Iaca aici stă întrebarea: cum aceștia au furat și nu pot să-i pună măcar la punct, chiar și pe Tauber, și pe aceștia care au fugit și zic că-s cinstiți? Dar de ce nu vin, dacă n-au furat? Același Șor, Platon și alții. Cine l-a eliberat pe Platon? S-a făcut ceva și iaca a dat la CEDO și s-a găsit dreptatea? Tot lui i-au făcut dreptate. La noi justiția îi foarte-foarte coruptă. Și ce să vă spun? Este și-i gata, nu avem ce-i face. Noi nu putem, dacă procuratura nu poate face, iaca uitați-vă cum au furat aceștia cu miliardele și ce s-au făcut cu dânșii? Dosare…
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem cu microfonul aici, la Corjova, localitate din raionul Criuleni, și întrebăm sătenii despre viitorul localității, viitorul țării lor.
– La nivel local, noi suntem mulțumiți. Noi, corjovenii, avem un primar, dl Gheorghe Ojog, care lucrează al optulea mandat, lucrează din 1995.
Vocea Basarabiei: Pe parcursul acestor 28 de ani de fiecare dată v-ați dat votul pentru dumnealui?
– Da, de fiecare dată mi-am dat votul pentru dumnealui și dumnealui întotdeauna biruia undeva cu 90, chiar 90 și ceva de procente, fiindcă lumea are încredere în el, e un bun gospodar și a făcut foarte-foarte mult pentru sat, și se străduie. Lumea vede rezultate bune.
Vocea Basarabiei: Cât de mult se implică și sătenii în rezolvarea multiplelor probleme pe care le are localitatea, pentru că știți că, dacă se câștigă un proiect, e nevoie și de contribuția cetățeanului?
– Sătenii sunt bucuroși să achităm și noi contribuția asta, numai ca să facem ceva pentru binele satului. Au fost rezolvate foarte multe, în primul rând, îi gazificat satul, avem multe drumuri asfaltate, dar care nu-s asfaltate îs varianta albă și acum noi nu umblăm în cizme, în galoși, cum umblam înainte. Și canalizarea la noi s-a făcut. Suntem mulțumiți, da, mai sunt unele probleme așa, mai mici, dar avem speranța că dumnealui o să le rezolve. Avem și iluminare stradală, suntem foarte mulțumiți, tot satul e iluminat.
Vocea Basarabiei: Problema deșeurilor este rezolvată?
– Îi rezolvată. Noi suntem împărțiți pe zile, scoatem gunoiul la poartă, vine tractorul și-l ia.
Vocea Basarabiei: Și cât achitați?
– Achităm 40 de lei lunar pentru gunoi, 16 lei pentru apă. Avem apă, suntem foarte mulțumiți. Mai pe scurt, noi nu degeaba l-am votat pe dl Gheorghe atâția ani.
Vocea Basarabiei: Și dacă vorbim pe tonalitatea aceasta optimistă, să vă întreb – cum v-ați pregătit de iarnă?
În primul rând, noi ne străduim ca să ne pregătim de iarnă pentru căldură, am economisit din pensia noastră pe care o primim lunar, mulțumim, dar totuși nu ne ajung resursele acestea și de aceea așteptăm și ajutorul pentru perioada rece a anului, compensația asta pentru perioada rece a anului.
Vocea Basarabiei: O să intrați în posesia a 800 de lei. Ce rezolvați cu acești 800 de lei? La ce preț se vinde masa lemnoasă?
– Dacă primim acești 800 de lei, mai adăugăm din pensia noastră și cumpărăm lemne, dar lemnele acum îs foarte scumpe, s-a răcit timpul și lemnele s-au scumpit – ajung la 1.500-1.600 de lei, poate și mai mult, pentru un skladometru.
Vocea Basarabiei: Metru ster…
– Un metru ster îi 0,8.
Vocea Basarabiei: Acum iată s-a anunțat că cu vreo 16 bănuți va scădea tariful la energia electrică.
– 16 bănuți îi foarte puțin, mai ales pentru noi, pensionarii, care avem o pensie cât de cât și ne străduim să economisim ca să ne ajungă și pentru electricitate, și pentru gaz, și pentru lemne, și pentru alimente.
Vocea Basarabiei: S-a mai anunțat că poate-poate va fi posibil de scăzut tariful pentru consumul de gaze naturale.
– Așteptăm, dar să vedem cât îi această promisiune, sunt persoane care au o pensie până la 2.000 de lei și închipuiți-vă că trebuie și de foc…
Vocea Basarabiei: Moldova mai aproape de Est sau mai aproape de Vest?
– Mai aproape de Uniunea Europeană, se înțelege.
Vocea Basarabiei: De ce?
– Pentru că dau și ajutoare, și viața-i altfel față de la noi.
Vocea Basarabiei: Și în câți ani Moldova va putea să ajungă?
Nu pot spune în câți ani va putea R. Moldova să ajungă în UE, dar noi credem că într-un timp mai restrâns, tragem nădejde, sperăm.
Vocea Basarabiei: De cine depinde?
– Mult-mult depinde de conducerea țării, dar și de noi, cetățenii. Președinta Maia Sandu contribuie foarte mult la integrarea în Uniunea Europeană a Moldovei, dar trebuie și noi, cetățenii, să fim mai uniți și să acționăm în comun.
Gheorghe Ojog, primarul comunei Corjova, Criuleni
Vocea Basarabiei în ospeție aici, la Corjova, localitate din raionul Criuleni. Am ajuns la administrația publică locală, sunteți primar de 28 de ani și din discuții cu cetățenii am aflat că v-au acordat cea mai mare încredere și la aceste alegeri. Ce au decis aceste alegeri, dle primar?
– Alegerile locale?
Vocea Basarabiei: Da!
– Știți, românii au o vorbă – să trăiești cum ai votat. Acesta-i tot sensul. Am ales pe cineva pe care îl cunoaștem și o să fac lucruri bune, da/da, dar dacă nu/nu. Eu cred că așa-i, alta nu-i.
Vocea Basarabiei: Dar ce trebuie de făcut în sat și în stat ca lucrurile să fie considerate că sunt bune?
– Urmărind niște colegi români, că eu mai mult mă socot român, lucrez cu românii și ei așa zic – să trăiești cum ai votat. E o chestie bună și oamenii care candidează la funcția de primar, mă uit la mulți, au o dorință de a fi șefi, de a sta la masă, de a bate cu pumnul în masă, dar nu știu câte lucrări, eu nu zic numai de primari, chiar și de partidele politice care vin la guvernare. De pe stradă noi venim să facem bine, dar când ne așezăm pe scaunul acela e cu totul altă lume, cu totul alta.
Vocea Basarabiei: Votul de la 5 noiembrie a avut și iz geopolitic, s-a votat mai aproape de Uniunea Europeană sau mai aproape de Rusia?
– Știți, eu sunt român, eu nu am treabă cu Rusia, n-am treabă cu nimeni și de când sunt eu la primărie, din anii ’99, eu lucrez cu românii, avem înfrățiri, primesc finanțări. Anul trecut am primit două milioane, anul acesta trebuie să ne vină două milioane, mai facem câte ceva, cu bugetul nostru local nu facem nimic, chiar deloc, nouă nu ne ajunge nici de salarii, nu mai vorbim de altele.
Vocea Basarabiei: Și dacă bugetul e atât de sărac, se pune problema dacă nu e nevoie de amalgamare voluntară, benevolă? Ce părere aveți dvs. despre ceea ce trebuie să se întâmple în administrația publică, trebuie reforma administrativ-teritorială, trebuie o reformă a administrației publice per ansamblu?
– Eu când aud de reforma administrației, adică multe primării sunt mici și cheltuie bani, eu răspund așa: poate trebuie o primărie să fie în toată țara, dar, în primul rând, trebuie în toate satele făcută infrastructura. Dacă ea este, atunci primărie poate nici nu trebuie. Noi ne bucurăm, noi avem canalizarea noastră, stație de epurare, adică avem totul, ultima problemă avem drumurile și gata. Și-mi pare rău când vin primari așa, parcă-s căzuți din pod, îs șefi și plini de sine, au găsit un ban, s-au apucat de asfaltat, pe urmă vin și strică asfaltul și pun canalizare, adică pentru ca să fii primar trebuie să fii gospodar. Și nu știu cum să spun ca să nu râdă lumea de vorbele mele, trebuie să ai și niște gene date de la Dumnezeu, nu oricine poate să fie conducător.
Îmi pare foarte rău că guvernanții nu prea vin pe la țară, nu-i prea interesează, politica eu o apreciez și am votat pentru dna președinte, dar zic eu așa, săraca, i-i greu, n-are chip.
Vocea Basarabiei: Se mai crede că aceste alegeri au fost și un test pentru următoarele scrutine, pentru că în Republica Moldova mai urmează doi ani electorali, mai întâi alegeri prezidențiale, după care și parlamentare. Credeți că chiar s-a testat această platformă pentru următoarele alegeri?
– Omul mai ales la parlamentare decide de sine stătător, noi nu suntem implicați, chiar și la prezidențiale, dacă primarul are o părere a lui, să zicem, și poate să se ocupe, dar lumea trebuie să decidă aici, pentru că eu, de pildă, am grijă de sat și mă strădui să fac bine în sat. Îmi pare foarte rău că guvernanții nu prea vin pe la țară, nu-i prea interesează, politica eu o apreciez și am votat pentru dna președinte, dar zic eu așa, săraca, i-i greu, n-are chip. Și chiar câteodată dau și întrebări, de aici îl dau afară, pe urmă iarăși îl găsești în funcție, mie mi se pare că acolo pun condiții…
Vocea Basarabiei: Dle primar, ați câștigat și ați fost 28 de ani în fruntea primăriei, dar au fost primari care au câștigat și le-a reușit să cumpere votul. Ce părere aveți despre coruperea electoratului?
– Acel care-i cu cumpăratul votului, el s-a cumpărat singur pe dânsul, că el nu știe unde s-a vârât. Eu vă spun, în primul rând, ca să fii primar trebuie să-ți dai seama. Eu când am venit la primărie aveam 43 de ani, dar eu am administrat bugete, am gazificat satele unde am lucrat, că am lucrat după facultate aici alături, am construit canalizații, adică am venit cu experiență, n-am venit așa, de pe drum. Dar acești care vin acum, vin cam de pe drum, rari, iaca, de pildă, primarul de la Chișinău, eu îl accept, în acești 4 ani ceva s-a mișcat, de unde o fi fiind el, dar îi gospodar. Mă uit la primarul de la Criuleni, a intrat în Criuleni, era acolo unul liberal, ca și mine, așa și a șezut 4 ani, cum a șezut și Chirtoacă, săracul, tot de-al nostru.
Vocea Basarabiei: Să revenim la votul care e cumpărat de către politician. Ce părere aveți despre fenomenul acesta, că se discută foarte mult că ar putea să ajungă să compromită în general democrația într-un stat precum Republica Moldova?
– Eu când aud de cumpărarea votului, nu-mi închipui cum se face. Iaca, eu nu-mi închipui, adică să scoți niște bani din buzunar, să-i dai la unul și să-i zici: „Hai, votează-mă pe mine, că eu îs băiat deștept”? Nu cred, aici cred că fac prin alte scheme. Și mie mi se pare că acei care aduc bani nu ajung la creștinii aceștia, mi se pare că rămân. Erau și la noi vreo 2 lideri de aiștia care umblau prin sat, cu o primăriță de la Orhei, consilieri de la Cahul. Dacă se face o ședință extraordinară, cât îi trebuie, 1.000 de lei să vină cu autocarul încoace și să se ducă înapoi? Adică niște prostii, le dădeau bani, nu le dădeau bani, dar mie mi se pare că mai mult luau liderii aceștia din sat și-i puneau în buzunar, poate le dădeau câte vreo 2-3 lei, 100-200 de lei la aiștilalți, zic eu, dar nu pot să pun mâna în foc.
Vocea Basarabiei: Dar cât de periculos este acest fenomen pentru țară?
– De pildă, eu pot să vă spun că pe mine servitoarea mea m-a trădat și s-a dus cu Șor. „De ce te-ai dus cu Șor?” – „Pentru că mie îmi trebuie bani.” – „Și ți-a dat bani?” – „Da, mi-a dat 200, 300 de lei.” – „Mai bine ți le dam eu, dacă tu îți vinzi satul pentru 200 de lei, vinzi demnitatea Corjovei, care-i atestată în 1362? Cum poți s-o vinzi?” Dar ce să-i faci? Și majoritatea celor care se ocupă cu cumpărarea voturilor îs din familii vulnerabile care-s taman în situație mai grea.
Înainte primarul mai avea și niște drepturi, adică mai strângea din pumni, dar acum, gata, nu poți, că-i trafic de influența și s-a terminat, asta-i chestia.
Vocea Basarabiei: Dar cum se identifică aceste familii, acești reprezentanți aici, în teritoriu, care lucrează cu aceste familii?
– Păi, noi avem și noi la primărie asistent social de la Criuleni, care umblă pe la familiile acestea care o duc mai greu, cu ce putem le ajutăm, dar statul nu are atâta putere ca să-i ajute pe toți. Sunt familii la care când intri în ogradă te temi, chiar acum vin de la un caz, doi mahalagii, unul a construit pe partea celuilalt, la acela i-a curs apa în beci, i-a udat grăunțele, m-au chemat, dar eu ce pot să le fac. Hai să dăm la poliție, pe urmă trebuie să te judeci, trebuie să iei avocat, înainte primarul mai avea și niște drepturi, adică mai strângea din pumni, dar acum, gata, nu poți, că-i trafic de influența și s-a terminat, asta-i chestia. Ei nu se împacă și trebuie să umbli prin judecăți, sunt niște lucruri dureroase. Ați vorbit dvs. despre reforma teritorial-administrativă, în anul 1960 Vladimir Ilici Lenin încă era în mauzoleu și s-au unit două sate, au făcut și ei așa, satul Corjova și cu Dubăsarii au făcut o gospodărie agricolă și tot timpul conducătorii erau de acolo și satul cela s-a dezvoltat, s-a gazificat, au făcut Casă de Cultură, eu când am venit aici în anii ‘95, aici era o râpă, dacă vreți să mă înțelegeți, era un telefon la primărie și un pat unde dormea paznicul, asta era tot, mai mult nu era nimic. Nici grădiniță, școala era distrusă, eu când am venit am încălzit primăria, am tras repede gaz și au învățat o iarnă copiii în primărie pe schimburi. Adică era o râpă, acum noi ne bucurăm că avem de toate, am muncit și-mi place să muncesc. Și eu am asfalt la poartă, arde lumina, am baie, am gaz, am canalizare, mașina de spălat spală, eu îs la lucru, adică am condiții ca voi la oraș, nu mă diferențiez deloc. Avem o problemă a drumurilor, ne mai trebuie vreo două milioane de euro și, dacă le găsesc, vom asfalta drumurile și putem să spunem că aici e ca la Chișinău.
Eu am auzit o expresie, nu știu dacă e corectă, a președintelui că noi trebuie să ne ducem în Europa fără Transnistria și pe urmă o s-o aducem. Nu poate să fie așa ceva că noi suntem în zona de conflict…
Vocea Basarabiei: Dar șansa europenizării localității și europenizării Republicii Moldova și mai cu seamă Republica Moldova în UE e una realizabilă?
– Eu am auzit o expresie, nu știu dacă e corectă, a președintelui că noi trebuie să ne ducem în Europa fără Transnistria și pe urmă o s-o aducem. Nu poate să fie așa ceva că noi suntem în zona de conflict. Iaca, dacă vii la Vadul lui Vodă, tancurile rusești șed la pod, le-ați văzut? Putem noi să ne ducem undeva? Putem? Eu vă întreb de amalgamare. Cu Cobasna aceea și cu Armata a 14-a nu ne putem duce nicăieri.
Vocea Basarabiei: Dle primar, două lucruri să ne fie clar – rezolvarea problemei transnistrene și aderarea Moldovei la UE, în 7 ani e posibil acest lucru?
– Hai să ne ducem acasă, mama o să ne bată oleacă la funduleț și o să ne ierte, asta o să fie cel mai bine. Mama ne-a lăsat oleacă pe drumuri, dar noi acum avem 63 de mandate în parlament, mai găsim vreo două dacă trebuie și am făcut o unire așa cum au făcut-o în 1918 și am terminat. Și o să fie și salarii, și drumuri, și dezvoltare…
Vocea Basarabiei: Deci, dvs. ziceți că…
– Eu văd unirea, altă ieșire din situație nu văd. Și acolo-i și Europa, acolo-i tot, cu Țara-mamă…
Vocea Basarabiei: Cum se scoate hotarul de la Prut, pentru că România este țară membră a UE, țară membră NATO? Credeți că e simplu?
– Dumneata dacă ai să le spui la babele din Corjova că acolo au pensii de 500 de euro, ele se duc pe jos singure la București.
Vocea Basarabiei: Dar cum se scoate hotarul?
– Cum să-l scoatem, dacă ne-am unit? Este hotărâre și ne-am unit, care-i problema?
Vocea Basarabiei: Cine trebuie să hotărască?
– Parlamentul e principalul.
Vocea Basarabiei: Pe înțelesul tuturor, ce înseamnă integrare în UE, în NATO puteți să ne spuneți?
– În NATO – asta înseamnă că dacă vine unul să-ți dea la moacă, este unul mai mare și te apără, aista-i principalul din elemente. Cred că noi în NATO nu nimerim, pentru că avem conflictul acesta și nu-i chiar așa de simplu. Eu mă uit chiar și la Ucraina, deja al doilea an, Ucraina îi țară-țară și cât de tare o ajută americanii și europenii și nu-i chip să se termine conflictul acesta.
Vocea Basarabiei: Dar relația Republicii Moldova cu Rusia cum ar trebui în continuare să fie?
– Ar trebui să fie așa ca între doi mahalagii.
Vocea Basarabiei: Dvs. vreți unirea cu România și relații bune cu Rusia?
– Dar relații bune cu toată lumea, ce am eu cu Rusia? Eu am făcut armata la ruși și nu am treabă, eu v-aș spune că dictatorul ista pe care îl au ei acolo nu-i corect. El trebuie omorât dracului, nu știu cum să-i mai zic, că nu pot să grăiesc așa, că m-a mai auzi KGB-ul și m-a mai…
Vocea Basarabiei: La Putin vă referiți?
– Da, da, da. Știți, toți vor să intre în istorie, da? În diferite feluri, cum lui Hitler nu i-a trebuit viață și lui Lenin nu i-a trebuit viață, a trebuit să-l judece… Dar Putin a ajuns la așa o…
Am o atitudine forte rea față de București, pentru că Bucureștiul n-are interes ca țara asta s-o unească, ca și guvernanții noștri care au fost. Atunci, Plahotniuc a avut momentul s-o unească și eu i-aș fi pus un monument și în parc, și la mine; și Voronin a avut posibilitate să unească țara, și tot n-a unit-o.
Vocea Basarabiei: Dar Rusia de la Republica Moldova ce și-ar dori?
– Și-ar dori să stăm cam sub piciorul ei și să cântăm „Șiroka strana moia rodnaia”, (Necuprinsă-i țara mea iubită), dar asta cred că n-o să mai fie. Am o atitudine forte rea față de București, pentru că Bucureștiul n-are interes ca țara asta s-o unească, ca și guvernanții noștri care au fost. Atunci, Plahotniuc a avut momentul s-o unească și eu i-aș fi pus un monument și în parc, și la mine; și Voronin a avut posibilitate să unească țara, și tot n-a unit-o. Și iaca de-abia acum parlamentul acesta a ajuns la o concluzie că noi știm în ce limbă vorbim, măcar știm cum se numește corect limba. Asta e.
Vocea Basarabiei: Deci, vă las optimist sau pesimist?
– Eu sunt optimist, nu am treabă, sunt optimist. Cred că o să fie bine, eu guvernarea o susțin, nu-mi plac unele chestiuni, dar nu pot să mă revolt, dacă nu-s de-al lor. (Râde.) Dar eu vă spun: eu guvernarea o susțin în principiu, adică politica pe care o promovează.
Vocea Basarabiei: Dar de la dna Sandu ce așteptări mai aveți?
– Așteptăm să mai câștige un mandat și să ne ducem în Uniunea Europeană. Ce să mai așteptăm? Asta-i! Dar să-și schimbe oleacă echipa președintele de țară, e la locul ei doamna președinte.
* * *
Opinii adunate în Corjova, localitate din raionul Criuleni. În campania electorală, activismul concurenților a crescut semnificativ, la fel și numărul cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative și al celor cu potențial de corupere a alegătorilor. S-au majorat esențial și sumele cheltuielilor neraportate. Concluziile se regăsesc în raportul misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor locale generale din 5 noiembrie. Analistul politic Ion Tăbârță vorbește despre fenomenul coruperii alegătorilor și despre acțiunile politicianului fugar Ilan Șor, dar și despre poziția Statului Israel. Or, neimplicarea Israelului în extrădarea lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova pentru implicarea în „furtul miliardului”, a atras atenția jurnaliștilor internaționali. Într-o analiză, editorialiștii de la Bloomberg se întreabă de ce Israelul îl ajută pe Ilan Șor, aliatul lui Putin, să se ascundă de justiția moldovenească, în timp ce Hamas, susținut de Kremlin, a lansat un război împotriva Israelului.
