VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VB la Cojușna: Sperăm ca R. Moldova să ajungă țară membră UE ca să avem un viitor mai bun

Autoritățile moldovene consideră că țara are toate șansele să-și onoreze obligațiile care să o califice pentru aderarea la UE până în 2030, iar demnitarii occidentali sunt de acord cu acest termen, cu condiția ca următoarele alegeri parlamentare să nu aducă la putere forțe pro-Kremlin care să încetinească aspirațiile europene ale cetățenilor. Președinta Maia Sandu dă asigurări că reformele vor ajuta la ridicarea nivelul de trai în Moldova. Despre nevoia de a aduce bunăstare în societate vorbim la acest sfârșit de săptămână.

***

Republica Moldova este considerată de UE drept țara cu o bună promovare a reformelor dintre toți candidații la aderarea la Uniunea Europeană, iar guvernarea de la Chișinău depune efort de a menține integrarea europeană pe lista de priorități, a declarat șeful diplomației Nicu Popescu. Chișinăul a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute. Vocea Basarabiei a discutat cu localnici din comuna Cojușna, raionul Strășeni despre europenizarea satului și despre viața la țară.

Mă numesc Iulia Bontea, sunt director al grădiniței nr. 2 „Floricica” din satul Cojusna și vreau să spun că satul nostru este frumos, cu oameni gospodari, cu oameni deștepți, cu oameni competenți, cu oamenii concurenți.

Vocea Basarabiei: Dar jumătate din populația satului este plecată peste hotare?

Suntem un sat cu oameni concurenți, vrem să fim gospodari și de aceea au plecat foarte mulți din sat.

Este plecată peste hotare, pentru un trai mai bun, pentru a oferi condiții mai bune sau să le acopere necesitățile celor rămași în sat, vă spuneam că suntem un sat cu oameni concurenți, vrem să fim gospodari și să fim unul mai bun ca celălalt, de aceea au plecat foarte mulți din sat.

Vocea Basarabiei: E adevărat că sărăcia i-ar fi fugărit pe mulți de aici, de acasă, ați fost și dumneavoastră peste hotare ?

Nu sărăcia, dar cumva goana asta, dorința asta de un trai mai bun, decent, cu standarde mai înalte, cu standarde europene. Am fost plecată și eu, dar eu nu m-am regăsit în străinătate. Totuși, în străinătate ești străin pentru ceilalți, chiar dacă încearcă să-ți zâmbească toți, este un zâmbet ascuns. La tine în țară, poate cineva ți-a zâmbit, poate cineva s-a supărat, dar a făcut-o sincer.

Tatiana DANILISIN, asistenta sociala in comuna Cojusna, Straseni

Vocea Basarabiei: Tinerii sunt cei care, fie că se tem de greutăți, fie că vor să demonstreze că provocările pentru dânșii înseamnă și oportunități, nu neapărat probleme… Dar, o Moldovă îmbătrânită…iarăși, vorbim despre viitorul acestui stat, cine sunt cei care contribuie cu impozite, cu taxe, ca bugetul să fie mai mare și din buget să fie posibilitate să fie alocați bani și pentru investiții?

Tinerii sunt plecați, dar cred că într-o zi vor reveni și se vor implica la dezvoltarea țării noastre

Eu cred că tinerii au plecat pentru a aduna bani și apoi să se întoarcă înapoi, la noi în țară, să își deschidă o afacere, să pornească lucrurile spre bine și, momentan, tinerii sunt plecați, dar eu cred că într-o zi vor reveni și întineri statul nostru și Moldova noastră va fi și cu oameni tineri, care se implică, ca să putem să oferim celor mai în floarea vieții un trai mai bun.

Vocea Basarabiei: Au dreptate cei care spun că tinerii vor bani mulți, repede și puțin să lucreze?

Uneori avem necesitate de cadre și cumva spun ei: „Ei, nu prea vreau.” Eu zic așa, părinții noștri lucrau în trei locuri diferite, aveau instituțiile preșcolare în trei locuri diferite, mergeau cu trei copii, pe unul îl lăsa la o grădiniță, pe celălalt la altă grădiniță și mergea la lucru, pe jos, nu cu mașina. Cumva suntem noi, generația de astăzi, tineretul de astăzi, un pic mai leneși, vrem mult, dar să dăm din coate puțin.

Vocea Basarabiei: Am ajuns la nevoia schimbării atitudinii, mentalității – cine și cum schimbă mentalitatea?

Trebuie să pornească lucrurile de la noi, să încercăm noi să facem, chiar dacă părinții noștri ne spun că „a fost odată”, cumva să luăm învățămintele că totuși, odată au fost lucruri frumoase, s-a depus mai mult efort, ceea ce trebuie să învățăm și noi, să depunem mai mult efort ca să trăim mai bine.

Vocea Basarabiei: Sunt persoane care zic că: „am mers, am participat la alegeri, am încredințat votul meu pentru cel care e dator, trebuie să-mi facă viața mai bună.”

Uneori dăm vina pe cineva și nu încercăm să vedem ce am putea noi face ca să schimbăm lucrurile și suntem așa ca stat: „că nu mi-a dat, că nu mi-a făcut”, sau poate că perioada care am trecut-o mai anterior ne-am învățat așa, că cineva o să ne amăgească, cineva o să ne fure. Cumva e greu să avem încredere, să ne bazăm pe încredere, dar trebuie s-o facem, trebuie să schimbăm atitudinea noastră, trebuie să avem încredere în cei care ne conduc țara și trebuie să schimbăm noi mentalitatea un pic și să schimbăm lucrurile.

Vocea Basarabiei: Și responsabilitatea cade pe umerii familiei, pe umerii școlii?

Fiecare trebuie să-și aducă aportul școala, familia, educația trebuie să-și aducă aportul ca fiecare să putem să avem încredere unul în celălalt.

Vocea Basarabiei: Invidie e acum multă, orgoliu, frustrare. De ce aceste defecte domină calitățile?

Trebuie să lucrăm la asta, să schimbăm. Se zice că o casă o poți construi foarte repede, dar să schimbi mentalitatea unei generații durează un pic. Cred că vom ajunge la acea mentalitate ca să ne căpătăm iarăși încrederea unul în celălalt. Dacă într-o țară s-a luat o decizie, toți trebuie s-o respectăm. La noi cumva este o neîncredere: „dar dacă nu-i corect, dar dacă e prea ieftin, dar dacă cumva încearcă să ne mintă cineva?” Trebuie să ne întoarcem înapoi, să avem încredere.

Vocea Basarabiei: Bazele, fundamentele statalității Republicii Moldova au puse cu 32 de ani în urmă. Unii și astăzi spun că nu au încredere în țara lor. Ce le răspundeți?

Avem noi acea educație, așa am fost educați că cineva trebuie să spună, ceilalți trebuie să asculte și să nu-și pună opinia, să nu se dea cu părerea poate, chiar dacă are o părere bună. Așa am fost noi educați cumva unul să conducă și cu pumnul în masa s-a bătut și ceilalți trebuie să asculte. Acum s-au schimbat lucrurile, dar nu trebuie să exagerăm cu aceea democrație, să zicem, dacă ne-au dat drepturi. Eu tot spun că s-a dat drepturi atât, până să nu deranjezi pe celălalt, adică să nu încalci dreptul celuilalt.

Nu trebuie să exagerăm cu democrația, s-a dat drepturi atât, până să nu deranjezi pe celălalt, adică să nu încalci dreptul celuilalt.

Vocea Basarabiei: S-au obișnuit cetățenii Republicii Moldova să trăiască în democrație?

S-a dat democrație, dar nu s-a înțeles corect ce înseamnă democrație. Democrația nu înseamnă că trebuie să-l superi pe celălalt, să-l numești, pentru că tu ești democrat, trebuie să ții limita bunului simt și în limita educației, trebuie să fii democrat, dar să nu ofensează pe celălalt de alături.

Vocea Basarabiei: Sondajele arată că, în Republica Moldova, majoritatea acum pledează pentru integrarea europeană, dar totuși mai mult de 30 % nu împărtășesc acest vector al politicii externe. Cum trebuie să se comporte cei care sunt cu viziuni pro-europene cu cei care au o altă părere?

Părerile sunt împărțite. Niciodată n-o să gândim la fel, pentru că oamenii sunt diferiți, cu gândiri diferite, cu vârste diferite, dar cei 30 % cred că n-au avut ocazia să vadă țări europene, sau n-au simțit ce înseamnă să fii într-o țară europeană.

Vocea Basarabiei: Cine din politicieni vă insuflă încredere?

Eu nu sunt persoană foarte activă în politică, dar momentan eu văd lucrurile spre bine, eu văd că lucrurile se mișcă. Au fost perioade prin care am trecut foarte greu, când eram copil și acum, cred că, am mai mare încredere în ceea ce se întâmplă astăzi, comparativ cu ceea ce a fost anterior.

Iulia BONTA, directoarea grădiniței “Floricica” din Cojușna, Strășeni

Vocea Basarabiei: Încrederea în primul rând e în propria persoană?

În propria persoană, în primarul care ne conduce, în stat. Încrederea mea se bazează pe speranța că lucrurile merg spre bine.

VB la Cojușna: Sunt mândră de președinta țării noastre. Ne prezintă frumos țara

Vocea Basarabiei: Faptul că Moldova e condusă de o femeie, face diferența?

Astăzi, avem în față o femeie puternică. Suntem mândri că are cunoștințe, are competențe. Eu, cel puțin sunt mândră de președinta noastră a Republicii Moldova. Ne prezintă frumos țara și nu mi-e rușine că avem așa președintă, am avut anterior și președinți de care îmi era rușine că erau președinții Republicii Moldova, din păcate. Doamna Maia Sandu este președinta în care lumea are încredere și o văd ca un exemplu, avem un președinte competent, deștept și cu cele mai înalte competențe.

Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, în Cojușna, localitate din raionul Strășeni, astăzi în încercarea de a afla de la dumneavoastră, cetățenii de la firul ierbii, cum se dezvoltă satul, statul, încotro Moldova?

Mergem spre bine, desigur, cu așa un primar! Noi mergem, desigur, numai spre bine, spre un viitor mai frumos!

Vocea Basarabiei: Ce înseamnă drumul ăsta care e bătătorit cu bine, cum ziceți?

Asta înseamnă investiții în ceea de ce avem nevoie noi, investiții în copii, investiții în învățământ, în condiții mai bune.

Vocea Basarabiei: Vorbiți că situația se schimbă iar pe de altă parte, fenomenul migrației nu s-a stopat. Jumătate din sătenii sunt plecați peste hotare, asta despre ce vorbește?

Lumea încă nu este sigură de statornicia statului nostru, cred că, mai este de lucru și de investit și de…

Vocea Basarabiei: …multe trebuie să se lucreze, cine să lucreze?

Cine, tot funcționarii statului, cred că, pentru populație. Trebuie să lucreze pentru popor și pentru oameni, pentru că dacă nu o să facă condiții pentru populație, nu cred că o să oprească migrația.

Vocea Basarabiei: Aceste condiții bune pornesc de la locul de muncă și de la remunerare. Ce salariu credeți că l-ar mulțumi pe un cetățean ca să rămână acasă și să nu își facă valiza?

Păi, un salariu decent, care să-i asigure viitorul.

Vocea Basarabiei: Cât?

20 000 cred că e bine pentru o familie, ca să-și întrețină și copii și toate necesitățile. Cu toate că noi, bugetarii nu prea avem așa salariu.

Vocea Basarabiei: A început sezonul rece. Cum sunteți pregătiți să treceți această iarnă în familie?

În familie, da, desigur, am aplicat și noi la compensație, așteptăm confirmare și ne străduim și noi cumva, procurăm ce e nevoie ca să trecem încetișor.

Vocea Basarabiei: Aceste compensații îi mulțumesc pe cetățeni?

Cât de cât, câtuși de puțin, tot este ceva, se apreciază, eu cred, mai ales consumatorii de gaze naturale, anul trecut, au apreciat, totuși.

Vocea Basarabiei: Dar Dumneavoastră ce folosiți?

Lemne și cărbuni

Vocea Basarabiei: Anul ăsta ați făcut rost și de cărbuni și de masă lemnoasă?

Cărbuni – da, masă lemnoasă – încă nu.

Vocea Basarabiei: E scump?

E scump.

Vocea Basarabiei: Cât e?

Cu mult mai scump decât era, chiar decât anul trecut. Anul trecut au ridicat brusc datorită problemei crizei energetice.

Vocea Basarabiei: La ce ați renunțat sau unde încercați să faceți economii?

Economie – nu știu dacă posibil să faci economie pe căldură, mai ales când ai casă, cu copil mic și nu cred că e posibil să faci economii. Ne adaptăm și noi la situația care este și mai economisim din altă parte nu te duci la odihnă, nu poți să-ți procuri o haină, procurăm și noi din bugetul pe care îl avem.

Sperăm ca R. Moldova să ajungă țară membră UE ca să avem un viitor mai bun

Vocea Basarabiei: Credeți că va reuși Republica Moldova să ajungă țară membră UE în 2030?

Noi sperăm foarte mult, desigur, că e un drum bun, pentru un viitor mai bun pentru noi.

Vocea Basarabiei: Ați mers peste hotare? Aveți pe cineva plecat în străinătate?

Da, chiar am fost personal, dar am revenit acasă.

Vocea Basarabiei: Unde ați fost?

Am fost și în Canada, am fost și în Anglia, dar am revenit acasă pentru că, unde e mai bine ca acasă – doar acasă.

Vocea Basarabiei: Totuși mulți semeni de-ai dumneavoastră acolo și-au cumpărat și spațiu locativ și copiii i-au integrat.

Depinde de prioritatea fiecăruia. Cine pune prioritate pe bunurile materiale, mă rog, a rămas unde a rămas, cine pune prioritate pe ceva de suflet, ceva mai spiritual, cred că stau acasă.

Vocea Basarabiei: Se observa că această goană după multă avuție, după mult material?

Desigur. Totul este ca o roată, veverița când aleargă printr-o roată din asta, uite asta, cred că, este goana asta după avuții și după bunurile materiale. Până la urmă, când ajung la bătrânețe, cred că își dau seama că mult nu le trebuie. Dar, mă rog, depinde, v-am spus, de prioritatea fiecărui om, pe ce se axează.

Vocea Basarabiei: Dacă dumneavoastră ați fi în fruntea Republicii Moldova, ce ați face în primul rând, ca să aveți și încrederea cetățenilor dar ca să știți că viitorul trebuie făcut și cu sacrificiu?

Aș investi mai mult, aș pune baza pe necesitățile populației. Pătura socială mai vulnerabilă a rămas, adică, pensionarii au rămas tot acolo. Aș investi mai mult în populația care se simte oleacă mai nevoiașă. Noi suntem aproape de oraș, chiar și același pensionar, vă spun caz real, socrii mei sunt de la Soroca, au venit în sat, la Cojușna și și-au găsit de lucru la Chișinău. Adică, noi avem posibilitate, chiar și același pensionar, care are o mie jumătate, nu are mai mult, și nu au pensii mai mari. Adică cât mai sunt în putere, ei mai lucrează și mai pot să-și facă un bănuț aparte, dar cei care nu au posibilitate, trăiesc în satele astea îndepărtate, n-au nici o ocupație, nu au nici un venit suplimentar, doar lucrul la pământ, dar lucrul la pământ pentru tare multe nu-ți ajunge.

Tineretul de acum are acces la foarte multe informații și văd ce se întâmplă peste hotare și tot aspiră spre mai bun

Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, se mai crede, că tinerii vor bani mulți și repede să li se ofere, doar că efortul să nu fie chiar cel pe care îl fac alții?

– Tineretul, generația de acum are acces la foarte multe informații și văd ce se întâmplă peste hotare și tot aspiră spre mai bun. Nu cred că e rău pentru tineretul de azi, nu cred că e ceva rău, e bine să aspiri pentru mai bun și, până la urmă, toată munca care se face, de exemplu, în agricultură, nu prea se răsplătește și de aceea tineretul n-are încredere în ceea ce se produce, ceea în ce trebuie să investești. Sunt dintre cei care au venit, am văzut că au venit, au investit, au făcut. Bravo lor! – mă bucur că sunt așa persoane.

Vocea Basarabiei: Dar oare nu e bine să fii luptător, descurcăreț, inițiativa s-o pui ca prioritate?

Desigur, asta e bine. Oricum, vor poate o cale mai ușoară, ei știu că au plecat acolo, au lucrat o lună, și-au primit salariul pe care pot să-l facă aici în jumătate de an, iar acolo îl au într-o lună.

Vocea Basarabiei: Și cu ce vă mândriți ca cetățean al Republicii Moldova?

Mă mândresc cu țara mea, în primul rând, cu datinile noastre și cu ce e specific al nostru, aparte, pe care-l avem noi, aici, în suflețelul nostru și frații noștri de peste Prut, am în vedere românii, că am observat și la ei datinile, obiceiurile astea ale noastre, tradițiile. Eu mă mândresc cu asta, noi suntem un pic mai sufletiști, nu suntem reci, noi suntem călduți chiar de-a binelea, îi primim pe toți la noi în casă.

Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Cojușna, localitate din raionul Strășeni și discutăm despre perspectiva satului, cum vedeți Dumneavoastră dezvoltarea comunității, localității în care trăiți?

O vedem o localitate ce se va afla, cred că, în următorii 10 ani în comunitatea mare, în familia mare, în familia europeană. Merităm și noi să facem parte din această comunitate, merităm și noi, oamenii din localitate, să avem condiții mai bune, să avem un trai mai decent, să simțim și noi că, uite, locuim acasă.

Vocea Basarabiei: Schimbările astea cum le vedeți dumneavoastră, să fie făcute, vin cei de la Bruxelles sau din alte capitale ale Uniunii Europene și fac aici, acasă, traiul mai bun, în Moldova?

Nu, nimeni nu o să vină să ne facă nouă un trai mai bun, atâta timp cât noi nu o să facem schimbarea. Schimbarea începe de la noi, atunci când noi o să ne schimbăm, atunci o să fie și schimbarea făcută. Gândirea, atitudinea, comunicarea, integrarea chiar om-comunitate, toate încep de la noi, de la fiecare membru din comunitate, fiecare familie, fiecare gospodar și atâta timp cât toți o să fim conștienți că suntem o țară, suntem o localitate, trebuie să mergem numai înainte și să nu renunțăm, cred că o să avem câștig.

Vocea Basarabiei: Dar problemele cele mai mari, aici, la nivel de teritoriu care sunt?

Problemele financiare, îmbătrânirea rapidă, fiindcă în majoritatea satelor chiar avem îmbătrânire rapidă, sărăcia care persistă în țară, neajunsurile care sunt.

Vocea Basarabiei: Fenomenul ăsta al sărăciei cum îl definiți dumneavoastră? Pentru că, pe de o parte, se zice că dacă comparăm cu 1020 de ani în urmă, era mai mare gradul de sărăcie, astăzi ar trebui să nu deplângă cetățeanul atât de mult situația, cel care muncește, trăiește bine.

Într-adevăr, sărăcia are o semnificație mult mai profundă și mai largă. Noi ne-am învățat să ne axăm pe faptul că suntem săraci. Dacă ne gândim dintr-un alt punct de vedere, noi nu suntem săraci. Atâta timp cât suntem sănătoși, avem mâini, picioare, putem să activăm și putem să obținem unele lucruri, nu suntem săraci. Poate, noi ne-am deprins să ne punem eticheta asta de oamenii săraci, dar atâta timp cât putem să activăm, atâta timp cât putem să gândim, atâta timp cât putem să facem unele lucruri, cumva depășim momentul ăsta de sărăcie.

Vocea Basarabiei: Ce salariu i-ar trebui cetățeanului să zică că nu e sărac?

Cu un salariu măcar de 20 000 de lei cred că faci față lucrurilor cât de cât, per membru de familie matur. Omul niciodată nu o să mulțumească și știți, mai este o vorbă „de ce ai, de ce mai vrei să mai ai”, dar cred că e timpul să ne învățăm că prin muncă o să obținem și mai mult.

Vocea Basarabiei: Ați spus că multe din rudele dumneavoastră au ales străinătatea. Când au plecat ei, era o situație, astăzi e altă situație.

Acum, știți, unii deja s-au stabilit acolo, au considerat că, totuși, e mai bine, dar sunt dintre cei care într-adevăr doresc să se întoarcă acasă.

Vocea Basarabiei: Ați mers la cineva din cei plecați?

Da, am fost, am văzut, clar că tentația e mare, clar că dorești și ai vrea, dar mai sunt și unele consecințe care ne mai țin aici, așa, pe loc grămăjoară. Parcă și patriotismul este, pentru că la noi în familie este și parcă ne gândim: „cum să te duci și să lași totul în urmă?” Încercăm să muncim aici, să obținem aici lucruri frumoase, pentru că putem obține.

Vocea Basarabiei: i încercat să calculați cam câți ani i-ar trebui satului și statului Republica Moldova să ajungă la acele standarde, condiții din occident?

Nu, nu m-am gândit, dar cred că prin muncă, prin stăruință și prin dedicare, cred că o să ajungem repede.

Vocea Basarabiei: E nevoie și de unitate în societate, de o consolidare a cetățenilor, pentru că este prea divizată, de la geopolitică până la partidul din care face parte sau pe care îl simpatizează cetățeanul?

Pe de o parte e bine, pentru că fiecare își expune părerea, oricum toți au dreptul de a-și expune părerea dar, mă rog, fiecare o înțelege în măsura posibilităților, cât e posibil, cât e de corect și cât e de bine. Atâta timp cât în comunitate sunt oameni buni, oameni deștepți, oameni capabili, care depun efort, care fac lucruri bune pentru comunitate, merită să mergem înainte, că de la asta noi trebuie să luăm exemplu și să ne unim pentru că este loc și de mai bine.

Igor CRĂCIUN, primarul satului Cojușna, Strășeni

Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Cojușna, comună din raionul Strășeni. Domnule primar, vorbim despre dezvoltarea localității și ce posibilități are administrația publică locală să europenizeze localitatea Cojușna? Este o localitate prosperă, putem să spunem, pentru că aici au fost implementate mai multe proiecte, dar se cere și mai mult.

Noi ne propunem să dezvoltăm localitatea și trebuie să mergem pas cu pas să realizăm toate obiectivele. În primul rând, cu apă și canalizare să acoperim cel puțin 50-60 % din localitate, deoarece este o localitate foarte mare, este pe pante. Nu vreau să dau vina pe foștii primari sau pe fostele guvernări, dar această situație este dificilă în sensul realizării proiectului. Prea multe case și prea multe drumuri s-au construit și acum trebuie să ducem acest proiect până la capăt, un proiect costisitor. Dacă este o localitate mică de 300 de case, cu două țevi faci întreg apeductul în toată localitatea, pe când localitatea noastră este una extinsă, e foarte greu. Mai mult ca atât, sub localitatea noastră nu avem apă, avem doar apă tehnică și am mers cu acest proiect și am adus apa tocmai din Micăuți și a fost complicat. Este un proiect costisitor, este un proiect foarte greu de implementat și a fost dus până la capăt abia acum.

Vocea Basarabiei: Acum sunteți nevoiți să distrugeți drumurile, ca să faceți canalizare?

Dacă vom începe a implementa, pe alocuri dacă se vor tăia drumurile, trebuie să înțelegem. Fac o comparație și dau și exemplu cum e în alte orașe și localități. Mai avem și alte tehnologii, nu mai mergem cu tractorul să săpăm toate drumurile, pe undeva se taie, pe undeva se sapă pe dedesubt. Se realizează, dar cu alte condiții.

Vocea Basarabiei: Deja vă trebuie buget ca să aduceți apă în casa fiecărui locuitor din Cojușna?

Diferit. Ne străduim să acoperim, de exemplu, un segment de câteva străzi, facem un proiect mic, iar ulterior vedem care este costul.

Vocea Basarabiei: Dar per total?

Per total nu am să vă spun, este foarte mult, câteva sute de milioane pe toată localitatea.

Vocea Basarabiei: Și banii ăștia în buget niciodată nu se vor găsi?

Dacă am fi așteptat acești bani, niciodată nu ar fi fost realizat. Am spus că dacă așteptăm apă și canalizare, sau ne concentrăm doar pe apă și canalizare și alte proiecte să nu realizăm, până nu aducem apă și canalizare, înseamnă că nu trebuie să facem nimic. De aceea, este foarte necesar de adus și de realizat și alte proiecte. Apeductul și canalizarea sunt cele mai necesare, dar trebuie să avem în vedere și alte probleme, și alte necesități ale localității.

Vocea Basarabiei: Altele care ar fi?

Chiar dacă mergem cu amenajarea unei grădinițe, termoizolare, schimbarea acoperișurilor, amenajarea unui poligon de colectare a deșeurilor regenerabile, procurarea unei autospeciale, tomberoane – deci, proiecte sunt o groază- amenajarea unui teren de fotbal, construcția unor drumuri, sunt multe. Ne propunem multe proiecte și foarte ambițioase. În mandatul acesta o să ne străduim să amenajăm un parc de baterii fotovoltaice, pentru a oferi posibilitatea să conectăm toate instituțiile: grădinița de copii, Liceul Teoretic „Alecu Russo”, Primăria, Școala de arte, Casa de cultură.

Vocea Basarabiei: Pentru că a început sezonul rece, să vă întreb cât de pregătiți sunt locuitorii din Cojușna să treacă cu bine de această perioadă?

Administrația publică locală în fiecare an s-a străduit să ajute cetățenii, nu pe toți, dar pe cei mai vulnerabili, care au necesități mai mari. Ne străduim să-i ajutăm, am procurat lemne și cărbuni și le-am oferit câte 300 kg la fiecare gospodărie. Poate nu este așa de mult, dar un pic de acolo, un pic de dincolo, am mai participat la câteva proiecte prin câteva organizații și ajutăm câteva familii, instalând geamuri, uși, amenajând câteva curți. Din partea primăriei ne străduim, dăm și ajutoare sociale.

Vocea Basarabiei: Rămân tinerii aici, la baștină, să activeze sau mulți dintre ei au luat calea pribegiei și se află peste hotare? Cojușna era unul dintre satele mari din raionul Strășeni.

– Chiar dacă pleacă, se duc pe o perioadă, oricum se întorc înapoi. Suntem o localitate mare, frumoasă, o dezvoltăm, de aceea, copiii noștri, prietenii noștri se întorc înapoi acasă.

Vocea Basarabiei: Populația cât este?

7000 și ceva de locuitori.

Vocea Basarabiei: Și ar fi aici, pe loc?

4000 și ceva. Nu putem spune că au plecat, mai pleacă și nu se întorc. Chiar mama mea este plecată, dar în primăvară vine acasă. Deseori mai discutăm cu colegii din primărie și oricum nu putem compara timpurile din 94, când nu găseai nimic prin magazine. Acum să fie dorința de a lucra și ai posibilitatea să îți procuri, numai că la noi nu prea este dorință.

Vocea Basarabiei: Se mai zice că a devenit o modă ca, neapărat, dacă a plecat vecinul, verișorul, nepotul sau cineva, trebuie să plec și eu.

Da există, într-adevăr așa tendință și așa modă, fiind că dacă cineva care a plecat mai înainte, și-a permis să construiască o casă mai frumoasă și mai mare, să-și procure o mașină, evident că apare o concurență între cei ce pleacă și ulterior își construiesc și ei case și condiții mai bune.

Vocea Basarabiei: Dacă mama dumneavoastră nu ar fi plecat? Ea de câți ani este peste hotare? Ea de ce a plecat?

A plecat pentru că noi eram 3 copii, a plecat în timpurile acelea când era greu, chiar prin 2000 și atunci era valul acesta de plecări al cetățenilor noștri. Mama mea de specialitate este medic, salariile nu erau dintre cele mai bune și a fost nevoită să plece.

Vocea Basarabiei: Ce pierde și ce câștigă Republica Moldova de pe urma migrației?

Este un subiect foarte sensibil. Noi suntem cumva într-o perioadă de tranziție, în aceste situații au fost inclusiv și Italia, și America. Mai trebuie să trecem aceste situații, ulterior va fi mai bine.

Vocea Basarabiei: Ce salariu i-ar motiva pe tineri, pentru că ei sunt cei care aleg cel mai des calea străinătății, ce salariu i-ar motiva să rămână aici, acasă?

Din discuțiile cu tineretul, ei spun că 15 000 de lei ar fi ok ca să rămână în țară, să lucreze.

Vocea Basarabiei: Dar nu credeți că și tinerii vor salarii mari și mai puțini să muncească?

Da, deoarece, având în vedere că majoritatea părinților au fost plecați și cumva banii li s-au dat așa, mai lejer, nu zic că nu prețuiesc banul, dar au înțeles ce înseamnă, cum e să ai bani oferiți ușor, nu prea muncindu-i. Sunt și tineri ambițioși, care s-au dus în domeniul IT, lucrează și au salarii foarte mari, foarte atractive, deoarece în domeniu IT ai și 1000 și 2000 de euro și mai mult, se câștigă bine.

Vocea Basarabiei: E cu șansă această posibilitate, acest vis, această ambiție ca Moldova să fie o țară membră a UE în 2030?

Da și cred că este o direcție potrivită și trebuie să credem în acest fapt, să depunem efort și să continuăm să dezvoltăm localitățile și o să avem credința că direcția este corectă.

Vocea Basarabiei: Cine ar avea mai mult nevoie, Uniunea Europeană de Republica Moldova sau Republica Moldova de UE?

Cred că mai mult noi, dar ulterior, cred că, vor resimții și ei bunătatea noastră, rezultatele în urma acceptării în familia europeană.

Vocea Basarabiei: Ca și primar să vă întreb, e pregătită în Moldova să fie acceptată în UE?

Cred că în câțiva ani vom fi pregătiți 100%. Noi, administrația publică locală, trebuie să ne concentrăm pe problemele localității și să dezvoltăm localitatea.

Vocea Basarabiei: O reformă în administrația publică și, mai cu seamă, o reformă administrativ-teritorială ar trebui înfăptuită?

– Da, mai multă autonomie locală ar trebui dată primarilor.

Vocea Basarabiei: Acest lucru ar însemna să fie lichidate raioanele?

Da, ar trebui făcute câteva regiuni, 4-5 regiuni și lichidate consiliile raionale, fiindcă sunt inutile, cu un aparat foarte mare de angajați, cheltuieli foarte mari și multe dintre competențe și atribuții ar trebui date primăriilor și în acest sens nu ar mai fi nevoie de atâtea consilii raionale.

Vocea Basarabiei: Care din competențe trebuie transferate aici, la nivel local?

În gestiunea consiliului raional am avut inițial două drumuri, ulterior ei ne-au dat nouă un drum în gestiune, iar un drum îl gestionează ei. În fiecare an, ei trebuie să-l întrețină, dar nu prea vedem să-l întrețină. Ar fi bine să dea mai mulți bani la primărie pentru întreținerea drumurilor și S.A. Drumuri Strășeni nu mai este necesar să fie în raionul Strășeni și să fie repartizați banii în localitățile unde își au în gestiune consiliul raional drumurile. Alt domeniu ar fi asistența socială și chiar educația, așteptăm și dacă se va rezolva ar fi foarte ok și foarte bine pentru localitățile noastre, pentru primărie.

Vocea Basarabiei: Și rămâneți optimist că Moldova poate să devină țară membră până în 2030?

Cu siguranța da și trebuie să credem în acesta.

***

Opinii adunate în comuna Cojușna, raionul Strășeni. Avem nevoie de o justiție independentă, nu doar la nivel declarativ și nu doar la nivel de adoptare a deciziilor. O spune avocata Angela Popil, fostă candidată la funcția de membru al CSM, Potrivit ei, toate procedurile de evaluare a angajaților din sistemul de justiție sunt necesare și fac parte din reformă, doar că aceste mecanisme au durat prea mult și nu s-a ținut cont de specificul realităților din Republica Moldova.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.