VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Nadia Cristea: Dacă problemele culturale, de identitate se mențin la noi 30 de ani, înseamnă că nu am depășit etapa de economie dezvoltată

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre școală și educație, despre investițiile care trebuie făcute în educație, despre copii, părinți, profesori, pentru că invitata Vocii Basarabiei astăzi este dna Nadia Cristea, directoarea Liceului „Pro Succes” din capitală. Mulțumim mult că ați ajuns la Vocea Basarabiei, deși nu sunteți pentru prima oară, dar vă mulțumim pentru disponibilitate. Mă gândeam cu ce să începem această discuție și pentru că încă rămâne în actualitate problema denumirii corecte a limbii pe care o vorbim, problema identitară, să pornim de aici, pentru că sunteți și profesoară de istorie. 

Nadia Cristea: Să începem cu începutul, cu salutul, pentru că astea sunt valorile la care țin enorm de mult în școala în care sunt, a nu pierde bună ziua și mulțumirea. Și eu vă mulțumesc, al doilea cuvânt va fi mulțumesc pentru această invitație.

Vocea Basarabiei: Eu vă mulțumesc pentru prezență și disponibilitate!

Nadia Cristea: Mulțumesc foarte-foarte mult! Nu știu dacă vreodată mi-am pus întrebarea, cu siguranță că a fost o perioadă când ne-am întrebat cine suntem și de ce suntem…

Vocea Basarabiei: Și ce ați răspuns?

Nadia Cristea: Este o chestie conștientizată, pentru că, da, vin din alt secol sau din celălalt secol, unde educația pentru limba moldovenească era care era, dar odată conștientizând după anii ‘90, fiind și noi ca toți studenții din această perioadă, cererea pe piață, studenții cei care în discuții, în lecturi, în întâlniri am conștientizat acest lucru, cred că de la ‘90 încoace nu pot să-mi pun întrebarea: cine suntem și ce limbă vorbim? Și o să răspund cu acele cuvinte deosebite ale marelui filolog: „Eu știu că 2 cu 2 fac 4, cine are alt răspuns, să-i caute argument”. Și vorbim limba română.

Absolut toți politicienii au acceptat că noi predăm în școală limba română.

Vocea Basarabiei: Și totuși, s-a făcut acum un pas ca sintagma „limba română” să înlocuiască așa-numita „limbă moldovenească” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Legea fundamentală, Constituția, dar disputa continuă, pentru că, de unde pornește această dispută? De la politicieni. Vă este clar de ce după mai mult de 3 decenii trebuie subiectul acesta să rămână în actualitate?

Nadia Cristea: Absolut toți politicienii au acceptat că noi predăm în școală limba română. Deci, disciplina pe care noi o predăm și la care noi susținem examenul de BAC este „Limba română”, istoria pe care o predăm se cheamă „Istoria românilor și istoria universală”. Și toți politicienii au acceptat această denumire.

Vocea Basarabiei: Inclusiv copiii unora dintre ei merg la școli și studiază și limba și literatura română, și istoria.

Nadia Cristea: Exact, și studiază… Mie îmi pare enorm de rău să spun ceea ce cunoaște istoria cu siguranță din secole, sunt subiectele durute în societatea unde economia își are, nu știu dacă este corect și aș spune un nivel de subdezvoltare, și atunci ies în evidență lucrurile cele mai sensibile, lucrurile culturale, de identitate, dacă ele se mențin la noi 30 de ani, înseamnă că noi nu am depășit etapa de economie dezvoltată.

Vocea Basarabiei: Bine, și atunci societatea este dezbinată și această scindare face ca și mai mult să se bată pasul pe loc?

Nadia Cristea: Cu regret.

Vocea Basarabiei: Ce-i de făcut?

Nadia Cristea: Nu știu, sunt hotărâri, sunt decizii pe care le iei în familie și doare, dar ele trebuie luate, chirurgii sunt nevoiți uneori să amputeze pentru ca să salveze un corp și cu siguranță că jumătate sau, cel puțin, 25 la sută din cei care vor suferi vor fi, hai să zicem, nu de acord cu hotărârea de a salva un organism întreg, cele 75%. Și atunci se va merge pe decizia luată și nu cred că se vor întâmpla tragedii, pentru că noi avem aceste exemple în Țările Baltice și nouă tot timpul ne place să zicem despre Țările Baltice, dar în fostele republici socialiste au fost luate exact acest gen de hotărâri, ele dor, dar din asta nu se moare. Deci, nu o să moară nimeni.

Vocea Basarabiei: Dar în Republica Moldova, dacă se gândește altfel, la Bălți sau la Comrat, sau la Tiraspol, iată credeți că poate fi identificată o idee care totuși ar pune odată punct acestor dispute, pe alocuri artificiale, nu?

Nadia Cristea: Exact. Odată luată decizia politică trebuie adusă la îndeplinire, îmi pare enorm de rău, asta nu înseamnă dictatură, asta înseamnă majoritate. Am vehiculat cu niște cifre de care nu sunt sigură, dar cu siguranță că societatea este majoritatea română. Și atunci care sunt legile democrației? Sunt supunerea minorității majorității. Cu regret, astea sunt regulile după care jucăm.

Trebuie să se pună punct acestor dispute legate de limbă, există legislația, care trebuie respectată.

Vocea Basarabiei: Dar au crescut alte generații și aceste generații deja știu exact despre limbă, despre istorie, pentru că în școală despre asta le-au povestit profesorii, există și un conflict între generații, dacă unii încă mai cred că problema limbii e așa cum o interpretează un politician?

Nadia Cristea: Sincer, eu cred că e o problemă falsă și pe care se joacă, pentru că asta ține la moment de posibilitatea de a tulbura apele și se joacă exact, a fost o coincidență a situației politice și internaționale, inclusiv a hotărârii care a fost luată în parlament. E o coincidență și eu nu știu dacă cuvântul „drastic” este cel care ar trebui să hotărască, dar cred că se poate pune punct acestor dispute, există legislația, unde e voie și unde nu e voie. Mie îmi pare foarte rău că dacă mă refer la școală și sunt necăjită uneori că au dispărut limitele, ele au dispărut și în societate. Sunt reguli și legi care trebuie respectate. Atât!

Vocea Basarabiei: Am înțeles, buchea și spiritul legii trebuie puse în capul mesei?

Nadia Cristea: Dura lex, sed lex, ne place, nu ne place, păi sunt multe legi care nici dvs. nu vă plac, nu? Ce ține, eu zic aberant, nici mie, mie nu mi-ar plăcea să se ia așa un mare procent, admitem, de impozit și atunci eu ies în stradă pentru chestia aceasta de fiecare dată? Nu, pentru că știu care este legea impozitului, care este legea finanțelor, dacă nu știu, mă informez și atunci mă supun unei legislații existente în statul în care eu am ales să trăiesc. 

Nu cred că trebuie să-i explici cuiva să cunoască limba țării în care trăiește. Lucrurile sunt atât de simple

Vocea Basarabiei: Dar aveți o explicație de ce încă mai sunt cetățeni care nu cunosc sau nu au vrut să însușească limba română în Republica Moldova?

Nadia Cristea: Știți, noi, oamenii, vrem să nu spunem cuvântul „animale”, dar noi suntem patrupezi foarte comozi. Orice studiu presupune un efort, și intelectual, dacă nu se cere, noi, oamenii, și dvs., și eu, noi absolut toți, dacă nu ni se cer niște lucruri, noi nu o să le facem sau vom găsi calea cea mai puțin dificilă pe care să o parcurgem. Și asta a fost calea, de ce să depui un efort, mai bine ceilalți din jurul tău să vorbească.

Vocea Basarabiei: Dar respectul reciproc, stima nu ar trebui…

Nadia Cristea: Asta ține de sfânta educație și dacă ea este ori nu este, educația vine odată cu laptele mamei. Și nu cred că trebuie să-i explici cuiva că trebuie să cunoască limba țării în care trăiește. Atât. Lucrurile sunt atât de simple.

Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre educație și calitatea educației, și cât de mult există interes ca astăzi să se facă carte și ca să nu fie această goană după note mari, după diplomă de studii superioare cu orice preț, despre calitatea educației să vorbim. Iată, dacă ar fi să spuneți, în linii generale, cum se prezintă educația astăzi în Republica Moldova, calitatea educației? Sau de la caz la caz și nu trebuie să generalizăm?

Nadia Cristea: Cred că educația pe mapamond este într-o derivă și noi, Republica Moldova, nu facem excepție. Ieșiți dintr-un sistem totalitar și dintr-un sistem unde cumva se învăța de aceea pentru că se învăța și atât, acolo comentarii nu erau, noi am intrat într-un sistem unde avem de ales. Și atunci când tu ai de ales, trebuie să fie enorm de bine educată conștientizarea lucrului pe care trebuie să-l faci și conștientizarea de 100 de ori, și nu o să obosesc să spun, lucrurile se întâmplă în familie. Atât timp cât în familie se vede că mama, pe lângă faptul că face ordine în casă, pentru că ea este inerentă și lucrurile ce țin de zi cu zi, există o carte, există un film privit împreună, există un spectacol privit împreună, există reguli și există autoritatea părinților, acest model va fi transmis în școală, pentru că în școală sunt valorile care sunt, noi ne străduim, și așa și prevede sfânta educație, ca noi să continuăm educația celor 7 ani de acasă și a valorilor care au fost preluate din familie. Deci, eu vorbesc de valori, nu de nonvalori și această calitate a educației va depinde iarăși de cerințele care sunt în familie, de obiectivele care au fost trasate în familie, pentru că tu mergi la școală să înveți. În familie și în școală se face această orientare profesională, dar nu mai puțin se vorbește în familie de ce vei deveni și cum vei deveni. Datorită acestei diplome vei avea un loc de muncă, asta te va ajuta, cunoștințele te vor ajuta să te manifești, să-ți deschizi o afacere, pentru că asta așa-i de modern în ziua de astăzi, și copilul va continua aceste obiective să și le atingă la școală, indiferent în care școală, în școala de lângă casă sau, eu știu, atât timp cât noi avem dreptul să alegem o școală, o alegi pe aceea care cred părinții că este sau se pliază intereselor familiei. În contextul calității educației, noi, dincolo de faptul că sunt note, m-ați întrebat în căutare de note, noi vom avea o medie foarte bună la BAC, promovabilitate de 96 la sută, o promovabilitate foarte mare.

Vocea Basarabiei: Și aici e meritul colectivului pedagogic, este meritul copiilor?

Nadia Cristea: Este, dar cumva calitatea nu se pliază acestui procent.

Vocea Basarabiei: De ce?

Nadia Cristea: Colegii mei de la universitate o să-mi reproșeze și, pe drept cuvânt de foarte multe ori, că ce fel de copii le trimitem, care au susținut BAC-ul de altfel, da, și poate că nu…

Vocea Basarabiei: Și poate că e o notă bună și foarte bună.

Nadia Cristea: Exact, hai să zicem, da. Nu știu, eu sunt de modă veche și nu ar fi corect să zic, atunci la 4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova noi aveam 6 universități sau 5 institute și o universitate și cumva este adevărat că noile cerințe ale pieței muncii au solicitat nu noi forțe, dar noi specialități. Și este adevărat că ele după ‘90 trebuiau să apară, dar nu în măsura în care acestei perioade de concurs cumva i s-au șters limitele, adică a dispărut…

Vocea Basarabiei: Bine, și s-a ajuns să fie peste 20 de institute, au fost și peste 30 și unele s-au închis, altele…

Nadia Cristea: Exact, este adevărat, am avut 27, cu regret. Și atunci, concurența a fost între universități, nu a fost concurența între studenți, pentru că era lupta pentru studenți. Și s-au acceptat și, într-adevăr, ați spus corect, nu știu de ce noi vorbim de o modă de a avea absolut toți studii superioare. Dacă să ne referim la o țară atât de bogată ca Austria, care are locul 7 în Europa pe cap de locuitor pentru nivelul de trai, păi 20% din această populație are studii superioare. Și le este suficient ca să aibă așa un nivel înalt de trai și noi, care suntem, Doamne iartă-mă, cred că aș spune 90 la sută din absolvenții liceului își au diploma de studii superioare. Asta vorbește de calitate, cu regret.

Vocea Basarabiei: Cine trebuie să intervină, cum să intervină, pentru că vor apărea supărări, păi și odrasla mea merită să meargă la o universitate, și eu aș vrea să mă mândresc că voi avea specialist în casă, în familie? 

Nadia Cristea: Exact. Dar oare îl voi avea? Sau va fi doar diploma?

Vocea Basarabiei: Dar credeți că e o rușine să mergi să îmbrățișezi o altă specialitate?

Nadia Cristea: Nu! Am văzut atâția cizmari la care am ridicat pălăria, pentru Dumnezeu.

Vocea Basarabiei: Bucătari, cizmari, lemnari…

Nadia Cristea: Este important să fie de calitate orice profesie, cumva eu cred că orientarea profesională și ceea ce a venit, noi am discreditat niște specialități, adică niște profesii.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.