Vocea Basarabiei: Astăzi o avem invitată pe dna Larisa Voloh, deputată pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, partid aflat la guvernare, cu 63 de mandate. Dna Larisa Voloh este și președinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică, iată de ce discuția de astăzi o să o focusăm pe multiple și pe mari probleme care există astăzi în administrația publică. Mulțumim mult că ați găsit timp și ați dat curs invitației noastre să ajungeți aici, la Vocea Basarabiei. Tocmai la finele acestui an a avut loc și o conferință cu genericul „Reforma administrației publice: provocări și perspective”. Mai mari sunt provocările sau mai mult am putea vorbi despre perspective, dna Voloh?
Larisa Voloh: Da, a avut loc această conferință națională la care au fost discutate perspectivele, dar și provocările cu care se confruntă astăzi autoritățile publice din Republica Moldova, în special cele locale, or o parte componentă a celor care s-au implicat pe deplin în lucrările conferinței a fost Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care este portavoce și apărător al tot ce înseamnă administrație publică la nivel local în Republica Moldova. Evident că avem o tradiție de a vorbi, în primul rând, despre probleme și provocări, iar ulterior despre soluții. Ne dorim foarte mult să schimbăm această paradigmă și să discutăm la modul cel mai serios soluțiile și pașii pe care trebuie să-i întreprindem pentru ca să schimbăm situația.
Vocea Basarabiei: Apropo, ce am reținut – fiecare om își dorește și apă, și gaz, și sanitație, și servicii de calitate pentru a transporta deșeurile, dar sunt localități negazificate, sunt multe localități unde nici vorbă de apă și sanitație și numărul lor este încă destul de mare, se pare că jumătate din Republica Moldova încă nu are condiții elementare. Și atunci, noi vorbim despre ce?
Larisa Voloh: Noi vorbim despre soluții care deja nu mai vin doar la nivel local, dar soluții care trebuie luate la nivel regional, de aceea ce facem noi acum – venim cu proiecte mari. Discutam cu colegii din două raioane – raionul Hâncești și raionul Nisporeni – despre așa-numitul bazin al râului Nârnova, unde mai multe colectivități locale încearcă în comun să gestioneze acest serviciu de apă și canalizare. Deci avem deja proiectul, apa din România trece Prutul, vine la noi pentru a aproviziona cu apă potabilă trei raioane din Republica Moldova, exact același lucru trebuie să se întâmple acolo unde nu există condiții, calitatea apei nu permite ca să fie folosită apa potabilă din sonde sau nu există condiții pentru construcția unor sisteme doar la nivel de localitate, dar ea trebuie privită în ansamblu. Noi ar trebui cumva să trecem peste orgoliul acesta al nostru – neapărat să fac un proiect în localitatea mea – și să încercăm să comunicăm cu vecinii, să găsim soluții prin intermediul cărora să soluționăm problemele mai multor cetățeni și să vedem cât sunt de sustenabile în timp aceste proiecte și inițiative ale noastre.
Încercăm că comunicăm autorităților locale că ei trebuie să coopereze, să-și concentreze eforturile pe soluționarea unor probleme majore pentru întreaga zonă sau pentru întreaga regiune.
Vocea Basarabiei: Dar aici tocmai că apare și un pic de egoism, și un pic de fudulie, și multe alte lucruri care nu sunt calități bune?
Larisa Voloh: Probabil că trebuie să învățăm să depășim și acest lucru. Da, aceasta este intenția noastră ca și comisie și în discuțiile pe care le avem cu cetățenii, și în discuțiile pe care le avem cu experții, încercăm că comunicăm autorităților locale că ei trebuie să coopereze, să-și concentreze eforturile pe soluționarea unor probleme majore pentru întreaga zonă sau pentru întreaga regiune.
Vocea Basarabiei: Dar să facem un exercițiu imaginar, câți ani i-ar trebui Republicii Moldova ca satele, localitățile să ajungă la standardele celea care sunt în unele țări din spațiul UE?
Larisa Voloh: Nu știu, poate aș fi prea optimistă, eu mă gândesc că 50 de ani, cel puțin 50 de ani, reieșind din felul cum noi mergem în spatele la tot ce se întâmplă în Europa. Eu mi-aș dori ca lucrurile să se întâmple mult mai repede, mi-aș dori și în 8-10 ani, dar trebuie să reieșim și din realitățile care sunt astăzi în Republica Moldova – depopularea, sărăcia, dezinteresul, pe alocuri. Dar nu pot să spun că este doar problema cetățenilor sau doar a autorităților, este o problemă care trebuie privită în ansamblu.
Vocea Basarabiei: Bine, dar cetățenii de ce pleacă din aceste localități îndepărtate? Pentru că acolo nu au ajuns aceste servicii de calitate și atunci…
Larisa Voloh: Pentru că acolo nu există servicii de calitate este doar o latură, altă latură este lipsa locurilor de muncă și remunerarea muncii. Eventual trebuie să ne gândim și la faptul cum agenții economici, investitorii să ajungă în aceste localități cu diferite proiecte atractive.
Vocea Basarabiei: Iar pe de altă parte, rămâne totuși segmentul acesta al populației care e ajuns la o vârstă anumită și pensiile nu le permit să achite serviciile de înaltă calitate.
Larisa Voloh: Da, mai este și îmbătrânirea populației. Despre asta și vorbeam, noi trebuie să ținem cont și de capacitatea de plată a cetățenilor ori a cetățenilor dintr-o anumită localitate. Am mai zis-o, localitățile noastre sunt dezvoltate neuniform. Dvs. vorbeați de localități în care nu au ajuns nici apa, nici gazul, nici iluminatul stradal, pe de altă parte, eu știu localități care au reușit între timp să aibă toată gama de servicii, inclusiv canalizare, apă și iluminat stradal și să creeze cât de cât un serviciu de evacuare a deșeurilor la nivel local.
Este foarte dificil, din păcate, mai persistă această mentalitate a noastră, nu știu sovietică sau ne-sovietică, că statul este obligat să ne livreze tot ce ne trebuie sau primăria e datoare.
Vocea Basarabiei: Dar eu am mers în multe localități din nordul Republicii Moldova și am discutat cu primari destul de descurcăreți, au reușit să convingă finanțatorii, au atras fonduri, au rezolvat o parte din problemele localității, chiar îmbunătățind infrastructura, dar când a mers la cetățeni din casă în casă să le spună că pentru adunatul gunoiului trebuie să achite câte 10 lei lunar, aceștia au spus că de ce să achite acești 10 lei. Și atunci chiar mi-a zis dna primar, ajunsă la al patrulea mandat, că ea se dezice de funcția de primar, pentru că este foarte greu să dialoghezi cu cetățeni cu o asemenea mentalitate.
Larisa Voloh: Este foarte dificil, din păcate, mai persistă această mentalitate a noastră, nu știu sovietică sau ne-sovietică, că statul este obligat să ne livreze tot ce ne trebuie sau primăria e datoare.
Vocea Basarabiei: Da, statul e dator, dar eu mă duc la o nuntă și pun 300 de euro și acolo nu am nicio remușcare, dar ca să achit aceste servicii de bună calitate pentru mine e o povară că nu am bani. Iată și aici e o problemă.
Larisa Voloh: Probabil că și autoritățile publice locale ar trebui într-un moment să-și schimbe un pic…
Vocea Basarabiei: Atitudinea?
Larisa Voloh: Nu atitudinea, tipul de activitate, așa cum facem noi, să începem de la a comunica cu cetățenii, a le spune mai întâi și după aceea… Or, noi în goana după implementatul proiectelor, de multe ori încercăm să luăm decizii în numele cetățenilor.
Vocea Basarabiei: Trebuie să se decidă împreună?
Larisa Voloh: Exact. Mai întâi îi consultăm un pic, vedem care este poziția generală, pentru că, bine, poate nu este relevantă experiența mea, dar…
Vocea Basarabiei: Adică prioritar să se identifice problemele, ca să nu vină de sus în jos, dar de jos în sus?
Larisa Voloh: Da, să vină de jos, pentru că eu ca un exemplu, așa, din experiența mea: noi în 2012 am iluminat stradal întreaga localitate, ei bine, nu întreaga localitate, dar etapizat, din 2008 până în 2012 pe prețurile care erau atunci am iluminat întreaga localitate. Și în 2012 la adunarea generală a satului am ieșit în fața cetățenilor le-am zis: „Noi ca administrație publică locală implementăm acest proiect, dar nu avem capacitate să achităm integral toată suma pentru iluminatul stradal, dacă dvs. ne susțineți și sunteți gata să achitați acest tarif pentru iluminat, noi avansăm și extindem acest iluminat pentru întreaga localitate”. Din 2012, toți locuitorii din Palanca achită acest tarif pentru iluminatul stradal. Deci, este o decizie colectivă luată prin consens, noi ne asumăm un serviciu, un beneficiu sau un confort pe care ni-l dorim în localitate.
Vocea Basarabiei: Toate fondurile de dezvoltare trebuie depolitizate prin lege, ați spus că acest lucru va fi valabil pentru anul 2023.
Larisa Voloh: Da…
Vocea Basarabiei: Care e miza alegerilor locale generale din anul 2023?
Larisa Voloh: Miza în sensul că ele vor fi, da? Ele vor fi în toate localitățile.
Vocea Basarabiei: Apropo, unii spuneau că s-ar putea amâna.
Larisa Voloh: Nu cred. Eu, cel puțin, nu cunosc și nu aș veni aici cu detalii, chiar nu cunosc, ne pregătim de alegeri în 2023 la nivel local, doar în paralel vom veni cu acest concept de amalgamare voluntară și cu stimulente și cei care vor fi interesați vor putea să avanseze și, probabil, în cazul acesta vom intra în această campanie electorală cu un număr mai mic de localități.
Vocea Basarabiei: Estimativ, cam câte localități ar putea să accepte această amalgamare benevolă, măcar așa aveți o estimare?
Larisa Voloh: Se discută mai multe scenarii, inclusiv cele aproape 300 de localități care sunt cu o populație mai mică decât 1.500 de cetățeni, dar o să vedem. Până la urmă, vorbim de un proces voluntar, benevol, care va putea să aibă loc doar în cazul în care va fi un consens între două autorități locale.
Vocea Basarabiei: Ce mai spuneau primarii? Haideți să luăm câteva exemple, să arătăm cetățenilor că aceste exemple dau roade și în eventualitatea că rezultatele pot convinge o parte mai mare a populației, atunci lucrul acesta ar putea de la sine să se rezolve cu amalgamarea benevolă.
Larisa Voloh: Desigur că ar fi un lucru salutabil, pentru că ați auzit la acea conferință la care tot facem trimitere, primarul din Estonia care spunea că în procesul de amalgamare voluntară doar câteva localități au decis să nu se amalgameze. În rest, majoritatea au făcut-o în doi ani de zile.
În momentul în care cetățeanului îi vorbești despre faptul că n-o să mai fie primărie în sat, înainte de toate, se gândește cum o să ajungă el la altă primărie din satul vecin.
Vocea Basarabiei: Dar am mai auzit și ce spuneau primarii care au fost prezenți la această conferință: „Întâi faceți drumuri bune între localități, pentru că în lipsa acestor drumuri bune nimeni nu va accepta această amalgamare benevolă”.
Larisa Voloh: Păi, spuneam mai sus, în momentul în care cetățeanului îi vorbești despre faptul că n-o să mai fie primărie în sat, înainte de toate, se gândește cum o să ajungă el la altă primărie din satul vecin. Dar dacă la modul cel mai serios să mergem de la poartă la poartă și să întrebăm cetățenii când ultima dată au fost la primărie și care a fost ultima problemă pe care i-a soluționat-o primarul sau funcționarul din primărie, cred că cu greu o să-și aducă aminte, în afară de faptul că merge și achită impozite, plătește anumite tarife sau este o problemă la nivel local. Dar, evident, și asta este diferit de la localitate la localitate.
Vocea Basarabiei: În altă ordine de idei, dacă facem trimitere la proaspătul sondaj de opinie, ale cărui rezultate au fost prezentate recent, arătau că primăria rămâne în topul încrederii în rândul cetățenilor.
Larisa Voloh: Exact. Așa și va fi, pentru că este cea mai aproape de cetățean.
Vocea Basarabiei: Este instituția cea mai credibilă pentru cetățenii Republicii Moldova, lucru care nu se poate spune la adresa altor instituții ale statului. Guvernul trebuie să-și calculeze resursele și efortul pentru ca să nu-i dezamăgească. De câte ori își calculează guvernul resursele și efortul?
Larisa Voloh: Probabil de foarte multe ori, ținând cont de câte ședințe de lucru și câte întâlniri avem noi pe subiecte destul de grele la nivel local, să zicem, în momentul în care noi încercăm să le soluționăm. Deci, ducem tratative, negocieri, venim cu argumente și calcule, cu soluții de tot felul, încât încercăm să-i convingem că fie poziția noastră sau fie că a guvernului este cea mai corectă. Suntem într-un proces destul de greu de negocieri.
Vocea Basarabiei: Dna deputată, mai sunteți și copreședinte al Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia.
Larisa Voloh: Da, am o funcție nouă.
Vocea Basarabiei: Iată ce ne spun deseori iarăși primarii, reprezentanții administrației publice locale, că în Găgăuzia lucrurile stau altfel, când este vorba despre cum sunt administrate, gestionate, mai ales, finanțele publice.
Larisa Voloh: Ei au un statut special care le permite ca…
Vocea Basarabiei: Și se întreabă lumea – de ce ei sunt privilegiați?
Larisa Voloh: Din motivul acestui statut special pe care îl au. Deci, pe lângă faptul că 100% din toate taxele și impozitele care se colectează la ei mai au și anumite defalcări care vin de la bugetul de stat, plus faptul că ei sunt susținuți plenar și de partenerii noștri de dezvoltare prin diferite proiecte de dezvoltare, atât a infrastructurii, cât și de alt gen: cultură, tradiții, limbă. Au și ei restanțele lor, inclusiv pe promovarea limbilor, atât națională, cât și a limbii de stat. În cadrul Grupului de lucru parlamentar pe care îl conduc, noi mai puțin discutăm probleme legate de politica fiscală, să zicem, sunt mai mult chestii nepolitice.
Intenția noastră este ca primarul să rămână până la urmă o figură politică și el trebuie să reprezinte în fața cetățenilor o anumită ideologie politică, o anumită formațiune politică. De aceea, eu cred că nu este foarte bine pentru Republica Moldova un număr atât de mare de primari independenți, fiindcă asta vorbește despre lipsa încrederii .
Vocea Basarabiei: Dar știu că reproșurile vin deseori din partea autorităților locale.
Larisa Voloh: Da, vin din partea autorităților locale, în special de la satele din nemijlocita apropiere, care văd diferența dintre bugetul pe care îl au ei și bugetul pe care îl are o localitate din autonomia găgăuză. Probabil am putea să ne așezăm și să discutăm și aici, intenția noastră este ca să creștem veniturile în Republica Moldova și primarii noștri să aibă aceleași beneficii și să-și poată suplini și soluționa problemele pe care le au la nivel local atât din resursele proprii, cât și din cele venite de la bugetul central.
Vocea Basarabiei: Și chiar pe final, mulți primari spun că pentru anul viitor, dacă își vor mai dori un mandat, mai degrabă vor accepta să fie candidați independenți decât pe listă de partid. Acest lucru despre ce vorbește?
Larisa Voloh: Probabil vorbește despre credibilitatea pe care o au, pe de altă parte, tot mai mulți primari doresc să fie independenți fie pentru că au obosit, fie că au tot migrat dintr-un partid în altul, și eu pot să-i înțeleg. Pe de altă parte, evident că intenția noastră este ca primarul să rămână până la urmă o figură politică și el trebuie să reprezinte în fața cetățenilor o anumită ideologie politică, o anumită formațiune politică. De aceea, eu cred că nu este foarte bine pentru Republica Moldova un număr atât de mare de primari independenți, fiindcă asta vorbește despre lipsa încrederii și în momentul în care noi ne dorim să avansăm nu numai în reforme, dar și să creștem capacitățile administrative, eventual trebuie să ne așezăm, să negociem, să avem o conlucrare mai bună atât la nivel central, cât și la acel local. Noi încercăm să facem asta, indiferent de opțiunea politică a primarilor, reieșind, în primul rând, din necesitățile cetățenilor și din calitatea vieții pe care ne dorim să o creștem, iar decizia primarului, până la urmă, rămâne decizia primarului.
