Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care discutăm teme de actualitate nu cu analiști politici, ci cu oameni din zona culturii și artei, oameni reflexivi, care au ce să ne spună. Invitatul meu de astăzi este scriitorul Alexandru Corduneanu, care mai e și inițiatorul Grupului Civic pentru Patrimoniul Cultural.
Vocea Basarabiei: Alexandru, bine ai venit la noi!
Alexandru Corduneanu: Bine v-am găsit! E un format foarte curios și din curiozitate am acceptat invitația ta.
Vocea Basarabiei: Eu mă bucur foarte mult, pentru că am spus-o de mai multe ori, cu diferite ocazii, cred că realitatea politică poate fi comentată foarte interesant nu numai de specialiști, de experți, de analiști, ci și de oameni de cultură – scriitori, cineaști ș.a.m.d.
Alexandru Corduneanu: Îmi aduc aminte că acum 100 de ani și chiar mai puțin politica o făceau chiar oamenii de cultură, și n-au făcut-o rău, au făcut o Românie Mare, au făcut o Românie mică, pe urmă o Românie tot mai mare și mai mare. Și nu știu din ce cauză discursul politic noi l-am lăsat pe seama unor oameni needucați și analfabeți cultural.
Vocea Basarabiei: Să începem cu un subiect pe care chiar nu avem cum să-l evităm – acest contract, care a venit cumva pe neașteptate, încheiat între compania moldovenească Energocom și centrala de la Cuciurgan. În urma acestei tranzacții, Gazprom va livra către Transnistria cam toate volumele care trebuiau să revină Chișinăului cumva. Deci, gazul vine Transnistria via Chișinău, iar în schimb centrala de la Cuciurgan ne va oferi energie electrică cu 73 de dolari megawattul. S-au auzit foarte multe reacții – de la laude și entuziasm până la critici vehemente și decepții profunde. Guvernanții au spus că e o situație în care trebuiau să accepte această tranzacție, pentru că prețurile deja creșteau foarte mult, energia electrică pe piața europeană și în România este mai scumpă, aici este mai ieftină. Pe de altă parte, un ziarist foarte cunoscut, Vitalie Călugăreanu, a publicat un articol – „Chișinăul s-a lăsat prins în capcana energetică rusească” –, un alt analist, Sergiu Tofilat, spunea că, în fond, Chișinăul putea să negocieze și mai bine, să fie 62 de dolari, cât fusese pe vremuri, nu 73. Se vorbește foarte mult, foarte mulți sunt nemulțumiți de faptul că această tranzacție cu Tiraspolul cumva pune Tiraspolul pe picior de egalitate cu Chișinăul și, de fapt, acum iese cumva că lupta cu separatismul va fi mai complicată. Și mai este o părere, și anume că, de fapt, există un soi de inconsecvență a guvernanților, care înainte de asta ziceau că libertatea costă, că pentru a fi liberi trebuie să plătim mai mult și cumva au schimbat macazul. Întrebarea mea pentru tine este – cum vezi această situație?
Alexandru Corduneanu: Noi suntem într-un război neconvențional cu Rusia încă din ’92, de când Rusia a anunțat că-și retrage armata și nu și-a retras-o nici până acum, și acest război îl purtăm prin Transnistria pe căi diverse, inclusiv economice. Și, amplificat acest război al nostru învechit de către războiul înnoit din Ucraina, bineînțeles că ne pune într-o situație când trebuie să avem suficientă capacitate și de negociere, și putere asociată cu anumite ajutoare. Noi nu am reușit în cei 30 de ani de existență nici măcar să articulăm o strategie de securitate, care să includă toate componentele, inclusiv componenta culturală, care n-a înaintat nicio strategie, fiindcă insecuritatea noastră culturală este dintru început, chiar de la Declarația de Independență, unde se vorbește de limba română, nu se vorbește poporul român al Basarabiei. Această lipsă de identitate pronunțată și în discursul politic a cauzat o insecuritate culturală, care s-a răsfrânt peste toate celelalte tipuri de securitate. Erau pregătite încă în anul ’92 proiectele de branșament cu rețelele energetice românești, erau pregătite…
Vocea Basarabiei: În ‘92?
Alexandru Corduneanu: În ’92-’93. Nu s-au realizat. Deci, într-un fel, insecuritatea noastră culturală a activat toate celelalte elemente ale insecurității economice, politice și geopolitice.
Vocea Basarabiei: Asta este o idee interesantă. Deci, iese cumva că problemele pe care le avem acum în sectorul energetic ar fi o urmare a acestei…
Alexandru Corduneanu: Nu numai, dar insecuritatea culturală se răsfrânge asupra tuturor domeniilor, după părerea mea. Eu am avut un articol cândva legat de această insecuritate încă pe atunci când eram în proteste contra regimului comunist, în 2002, și cred că atunci s-a văzut, dar se vede și acum această insecuritate. Cât privește contractul cu Transnistria, bineînțeles, contractul este semnat și este activat de către o companie care nu este de stat, unde statul Republica Moldova are doar 34 la sută. Deci, într-un fel, ceea ce va trebui să-și asume Republica Moldova sunt 34 la sută din cheltuielile pentru gazul care va fi livrat Transnistriei. Transnistria n-a plătit gazul din 2004 și nu-l va plăti în continuare, nu cred că îl va plăti. Asta noi va trebui să plătim o treime din gazul acesta și plus tot prețul pentru energia electrică, deoarece în prețul energiei electrice 60 la sută este prețul gazului, putem face calculul că nouă ne-ar fi cu mult mai convenabil să plătim energia electrică preluată din rețelele europene decât să facem… Într-un fel, noi suntem într-un război pe care nu știm să-l gestionăm.
Vocea Basarabiei: Înseamnă acest contract, această tranzacție faptul că Republica Moldova cumva alimentează economic, financiar regimul de la Tiraspol?
Alexandru Corduneanu: Republica Moldova continuu a alimentat interesele Rusiei pentru Transnistria, regimul de la Tiraspol este, de fapt, prezența rusească în Republica Moldova. El se ține pe prezența armatei ruse, contingentului respectiv și pe interesul geopolitic al Rusiei pentru această zonă.
Vocea Basarabiei: Recent, Andrei Spînu a fost într-o emisiune aici, la Vocea Basarabiei, și a spus că nu are ce să ascundă, e cu inima împăcată, a zis că interesul lui cel mai mare a fost interesul consumatorilor, pentru că prețurile, într-adevăr, creșteau foarte mult și atunci era normal cumva să se ajungă la o înțelegere pentru ca acest preț la energia electrică să fie mai mic.
Alexandru Corduneanu: Da, eu înțeleg. Calculele nu neapărat sunt doar pur aritmetice, este o algebră complexă a relațiilor geopolitice. Noi trebuie să jucăm pe muchie, suntem într-o zonă de insecuritate continuă, suntem la hotarul dintre lumea euroatlantică și euroasiatică și noi ne-am decis, în sfârșit, cărei lumi îi aparținem, îi aparținem lumii euroatlantice, și nu euroasiatice, dar insecuritatea de la frontieră se va resimți continuu, deci trebuie să învățăm a trăi pe muchia vulcanului.
Vocea Basarabiei: Krasnoselski, liderul transnistrean, a spus despre acest contract dintre Energocom și centrala de la Cuciurgan, a zis așa: „…reciproc avantajos, fără nicio componentă politică”. Nu există niciun substrat politic aici?
Alexandru Corduneanu: Cu siguranță, economia este…
Vocea Basarabiei: …o continuare a politicii.
Alexandru Corduneanu: Ca să ne amintim doar temele bătrânului Marx – politica este esența economică a relației.
Vocea Basarabiei: Dar iată s-au auzit în aceste zile voci care acreditau ideea că Chișinăul nu are o idee foarte clară ce să facă cu Transnistria, nu are un plan de reintegrare a Transnistriei. Poate această tranzacție cumva să însemne anume acest lucru?
Alexandru Corduneanu: Această tranzacție este un fel de conformare situației de moment, în funcție de cum va fi gestionată, ea poate duce atât la o degradare a acestei relații, cât și la o îmbunătățire, totul depinde de cum o vom putea gestiona. Noi avem legea privind statutul Transnistriei, cea votată în 2008, pare-mi-se, sau în 2006. Și acolo sunt stipulate toate etapele prin care poate fi încorporată Transnistria în Republica Moldova, sunt clar stipulate și tocmai acea lege a fost o piedică pentru Rusia, ca să nu avanseze cu „memorandumul Kozak”.
Vocea Basarabiei: O declarație s-a auzit recent la Moscova, o declarație care vizează Republica Moldova. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, a spus că „Occidentul implică Moldova în campania sa antirusească și o face după un scenariu realizat deja în Ucraina – eliminarea din mass-media a punctelor de vedere proruse, represiuni politice, ațâțarea rusofobiei, îndepărtarea de statutul neutralității și apropierea de NATO”. Pe de altă parte, Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova, a spus că „prezența trupelor rusești pe teritoriul Moldovei reprezintă o încălcare flagrantă a neutralității constituționale”. Deci, iese așa, cumva, că și Zaharova, și Nicu Popescu vorbesc despre neutralitate, Zaharova consideră că neutralitatea este încălcată de Moldova, iar Moldova consideră că neutralitatea o încălcă Rusia, ținându-și armata acolo. De fapt, ce să înțelegem din treaba asta?
Alexandru Corduneanu: Să înțelegem că este război în toată Europa, de fapt, fiindcă toată Europa este implicată în război și, mai ales, noi care suntem aici, chiar partenerii, într-un fel, geografici ai Ucrainei. Dar este implicată toată Europa, suntem implicați și noi, bineînțeles, toată propaganda în acest sens ne va viza totdeauna. Orice mișcare pentru Ucraina și pentru Europa va fi calificată de Rusia ca antirusească; orice mișcare internă de respingere a actualului statut al Transnistriei și a prezenței armatei ruse în Transnistria va fi calificată ca o îndepărtare de Rusia și o mișcare antirusească. Mult mai des a fost Rusia antioccidentală, decât Occidentul antirusesc, mult mai des a fost Rusia antiromânească, decât România antirusească și chestia aceasta trebuie să o menținem – ponderile geopolitice pe care le are Rusia și Republica Moldova în această situație. Eu înțeleg tema pe care și-o propun cei de la Ministerul de Externe, dar e și puțin ridicolă.
Vocea Basarabiei: Adică, Rusia nu-și va retrage trupele?
Alexandru Corduneanu: Rusia face tot posibilul să nu și le retragă. Rusia încă nu este atât de slabă ca să-și retragă trupele. Ea a fost atunci, în ‘99, când a promis la Istanbul, dar nu am reușit, nu a reușit numai Republica Moldova, n-a reușit zona europeană împreună cu România, cu Uniunea Europeană n-au reușit să-i impună Rusiei această retragere. Dar din partea noastră a fost suficientă trădare, să zicem, a intereselor noastre strategice.
Vocea Basarabiei: OK. Iată așa o știre, e vorba, de fapt, de un sondaj realizat de Barometrul Opiniei Publice în noiembrie 2022, conform căruia președinta Maia Sandu este personalitatea din Republica Moldova care se bucură de cea mai mare încredere. Ea e menționată de 20 la sută din respondenți, pe locul doi este Igor Dodon, cu 9,4 la sută, Ilan Șor e pe locul trei, cu 6,3 la sută, Ion Ceban – 2,8, Vladimir Voronin – 2,1 și ex-premierul Chicu – 1,8%. Ce este curios, este că 40 la sută din intervievați au declarat că nu au încredere în nimeni și 9% au declarat că nu știu, adică aproape 50 la sută, pur și simplu, nu și-au ales un favorit, să zic așa. Cum comentezi acest sondaj, cât de apropiat de realitate ți se pare?
Alexandru Corduneanu: E greu să ne dăm cu părerea pe sondaje, fiindcă ele reflectă, probabil, niște realități vizibile, reflectă faptul că oponenții Maiei Sandu sunt mulți și care au o pondere, toți împreună fac mai mult decât procentul pe care îl are Maia Sandu.
Vocea Basarabiei: Da, cam așa ar ieși, toți împreună au mai mult decât are Maia Sandu.
Alexandru Corduneanu: Dar asta înseamnă că ea reușește să țină piept, să zicem așa, unor oponenți care, deocamdată, nu sunt în creștere.
Vocea Basarabiei: Dar pentru că tot vorbiserăm despre această tranzacție dintre Energocom și centrala de la Cuciurgan, poate această tranzacție să erodeze cumva temelia electorală a Maiei Sandu și a PAS-ului?
Alexandru Corduneanu: A PAS-ului – poate, a Maiei Sandu – încă nu.
Vocea Basarabiei: Adică, cumva Maia Sandu…
Alexandru Corduneanu: Maia Sandu totuși capacitează o încredere a populației și e ultima miză, de fapt, fiindcă partidele de opoziție PAS-ului sunt doar cele prorusești, noi nu mai avem un partid de opoziție de dreapta, să zicem, care ar fi creditat și nu avem nicio personalitate politică de dreapta, în afară de Maia Sandu, care ar putea fi creditată.
Vocea Basarabiei: A apărut acum un partid nou – Coaliția pentru Unitate și Bunăstare. Cum o vezi, ar putea aceștia să adune credibilitate multă?
Alexandru Corduneanu: Să vedem, în funcție de cum își vor plăti polițele electorale și dacă le vor face la timp, fiindcă timp este puțin. Partidele, de obicei, apăreau în jurul unei personalități care marca ziua politică, deocamdată nu vedem pe nimeni, în afară de Maia Sandu și oponenții ei de stânga.
Vocea Basarabiei: Încă o știre, pentru că ceea ce facem în această emisiune, le reamintesc ascultătorilor, celor care ne privesc, este să discutăm teme care vin așa peste noi în fiecare zi și eu, ca moderator, încerc să desprind niște teme pe care le pun în fața invitaților mei. Iată încă o știre care vine într-un context pe care îl știm foarte bine – războiul, această tranzacție, inflație ș.a.m.d. Rusia anunță că reia importurile de fructe și legume din Republica Moldova, dar e vorba doar de 20 de întreprinderi din Republica Moldova. Eu m-am uitat la această listă a întreprinderilor, probabil unele sunt din autonomia găgăuză, m-am uitat la denumirile lor – BIYAZ SALKIM, Bakayan,deci e clar că sunt din autonomia găgăuză. Întrebarea mea este – dacă facem tranzacții energetice cu Rusia, trebuie să le facem și în zona asta, a agriculturii, nu? E bine să facem comerț, să ne vindem fructele și legumele acum, când Rusia duce acest război în Ucraina, nu-i o problemă?
Alexandru Corduneanu: Noi nu suntem membri ai Uniunii Europene, ca să putem participa la acțiunile de embargouri economice, noi, deocamdată, suntem în relație economică cu Rusia. Dacă vând cei din Găgăuzia, dacă vând alte companii, oricum bugetul Republicii Moldova se va completa ca rezultat al acestor tranzacții. Bineînțeles că Rusia își va alege companiile, unde probabil că își are investițiile, eu nu cunosc companiile, Rusia va alege pe cine să-i favorizeze și o face întotdeauna, va favoriza anumite forțe politice, anumite forțe economice, fiindcă puterea economică va avea expresie politică totodată ș.a.m.d. Trebuie să înțelegem că Rusia acționează în Republica Moldova pe diverse planuri și noi nu facem față acestui interes al Rusiei.
Vocea Basarabiei: De ce nu facem față?
Alexandru Corduneanu: Nu suntem pregătiți, statul Republica Moldova nu are experiență sau are o tristă experiență în relația cu Rusia, abia acum noi suntem în putere să facem niște prietenii mai trainice, cu niște interese strategice. Dacă ne va reuși, înseamnă că vom avea nu atât puterea statului Republica Moldova, cât puterea statului cu prietenii săi, va trebui să avem contacte strategice de lungă durată, dar…
Vocea Basarabiei: Iese așa că, în ciuda sloganurilor proeuropene, în ciuda voiajurilor pe care le fac guvernanții în Europa, în Statele Unite și în alte țări occidentale, iese că, totuși, încă nu ne putem desprinde de Rusia, de vreme ce avem acest contract cu Tiraspolul, iată, relații economice? De aici suntem foarte prudenți, ținem la neutralitate cumva și…
Alexandru Corduneanu: Nici nu ar trebui să ne desprindem de Rusia până nu rezolvăm problemele noastre care au fost cauzate de prezența sovietică și rusească în continuare în Basarabia nu ne putem desprinde de Rusia, dar trebuie să știm în ce mod să gestionăm această relație pe fiecare domeniu în parte – energetic, militar, mass-media, funcționarea limbilor ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: OK. Pentru că tot vorbiserăm despre fructe și legume, iată, o rachetă rusească a fost găsită într-o livadă din raionul Briceni, nu se știe cum a ajuns acolo, e greu de spus. Și atunci, întrebarea mea este – dacă proprietarul acestei livezi ar fi fost inclus de ruși în această listă care are dreptul să livreze fructe și legume în Rusia, el după ce ar fi văzut această rachetă ar fi renunțat să mai trimită fructe și legume în Rusia?
Alexandru Corduneanu: Da, Bricenii sunt zonă de livezi și Bricenii, și Soroca…
Vocea Basarabiei: Nordul, în general, știu că-și vindeau merele acolo mereu.
Alexandru Corduneanu: Și nordul, în genere, are relații cu Rusia, atât cu componenta de stânga politică a Republicii Moldova, cât și… Este un lucru care alertează, de fapt, atât populația, cât și Guvernul Republicii Moldova, am văzut reacțiile pe care le-a avut și prim-ministra, și președinta Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Da, au fost niște reacții…
Alexandru Corduneanu: Dar cred că discursul pe care îl aplică ar trebui să fie mult mai pe înțelesul oamenilor, fiindcă oamenii se simt în insecuritate, iată acum, în perioada aceasta de iarnă, când insecuritatea militară este dublată și de cea energetică și cred că guvernul ar trebui să vină cu niște chestii suplimentare, ca să stimuleze încrederea în ziua de mâine a cetățenilor și buna ieșire din iarnă.
Vocea Basarabiei: Iată, Dragoș Galbur, un tânăr lider al unui proaspăt partid – Partidul Național Moldovenesc –, a zis, după ce a fost găsită această rachetă în livada de la Briceni, că „expulzați ambasadorul Rusiei”. Așa ar trebui să facem?
Alexandru Corduneanu: Exagerează, bineînțeles. Poate trebuie să mutăm ambasada la Briceni?
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Iată o declarație venită din Franța, a președintelui Franței, Emmanuel Macron: „Rusia trebuie să primească garanții de securitate”. Deci, rezolvarea conflictului acesta ruso-ucrainean ar trebui să aibă loc cu asigurarea unor garanții pentru Rusia
Alexandru Corduneanu: Da, Rusia le-a cerut, ea a și insistat pe aceste garanții din partea Blocului NATO ș.a.m.d. și ea a și argumentat invazia în Ucraina prin lipsa acestor garanții și de prezența tot mai pronunțată a forțelor NATO în apropierea hotarelor Rusiei. Atât în Franța, în Germania, cât și în toată Europa, dispozițiile antiamericane sunt evidente, au fost și sunt, și ele, la rândul lor, stimulează o dispoziție prorusă. Europa a fost mai mult prorusă în anumite zone decât proamericană, ne amintim și de situația Franței din anii ’60…
Vocea Basarabiei: Da, erau foarte mulți intelectuali de stânga și priveau spre URSS cu un soi de…
Alexandru Corduneanu: Intelectualitatea de stânga, da, ieșirea Franței din Blocul NATO ș.a.m.d., chiar sondajele de acum un an din Germania și din Turcia vizând atitudinea cetățenilor vizavi de presiunile americane în Europa, care relevau anumite tensiuni sociale și atitudini anti-NATO și antiamericane. Lucrurile acestea nu știu dacă noi le putem comenta în măsura în care ar trebui s-o facem, trebuie să ținem cont în rezolvarea problemelor pe care le avem de rezolvat aici, la Chișinău, în relația cu Rusia, în relația cu România și cu Uniunea Europeană. (…)
