Sunt ultimele zile din 2023 și la intersecția dintre ani ne gândim ce a însemnat anul care rămâne în istorie pentru noi și pentru cei din jurul nostru, cum a început și cum se sfârșește, ce am realizat și ce ne-am fi dorit să fie mai bine, dar și ce așteptăm să aducă 2024, anul ce bate la ușă.
* * *
Anul ce se încheie a fost și greu, și ușor, a fost cu provocări și realizări, ne-a adus și lecții, și reușite, dar cel mai important este că avem pace. La cumpăna dintre ani, Vocea Basarabiei a discutat cu localnicii din Băcioi, suburbie a municipiului Chișinău.
– În primul rând, haideți să mulțumim pentru anul 2023, care a plecat. Am avut un an rodnic, foarte bogat pentru comuna Băcioi. Adică, în primul rând, țin să mulțumesc primarului, dlui Ilie Leahu, administrației publice locale, agenților economici, tuturor celor care s-au implicat în dezvoltarea comunei noastre. S-au reparat grădinițe la Băcioi, la Brăila s-a construit o grădiniță din talpă, fiindcă grădinița veche era într-o stare foarte avariată, s-a construit un edificiu foarte bun, unde copiii sunt în siguranță și merg cu plăcere la această instituție de educație timpurie.
Vocea Basarabiei: Cum descrieți condițiile de trai aici, în Băcioi, astăzi?
– Infrastructura este foarte dezvoltată, adică este transport cu care circulăm spre Chișinău, avem un parc foarte frumos, care a fost construit cu scenă, cu havuz, care atrage multă lume, inclusiv la sărbătorile care se organizează de administrația publică locală – Ziua satului, Hramul satului, Caravana de Crăciun și alte sărbători tematice.
Turismul devine o componentă importantă în dezvoltarea satelor noastre
Vocea Basarabiei: Să vorbim și despre așteptările pe care le aveți de la anul 2024.
– Ce ține de anul 2024, mi-aș dori foarte-foarte mult să promovez această localitate. De fapt, este un vis al meu și cred că dacă am mai discuta cu alți oameni care locuiesc în comuna Băcioi, deci eu am o propunere către administrația publică locală, către dl primar să promovăm localitatea noastră, să organizăm un festival al comunei Băcioi, care s-ar numi Festivalul harbuzului sau Festivalul pepenelui verde, să dezvoltăm turismul anume la noi în localitate, să-l facem un festival la nivel de țară, nu doar local, adică să vină din toată țara cu concursuri, cu parade. Și de asta aș dori tare acest festival, să cunoască toată țara, și nu numai țara, dar și diaspora să cunoască acest festival, exact la fel cum este Bostaniada.
Vocea Basarabiei: Pentru că ați spus că ați dori și cei din diasporă să revină, să vadă cum se dezvoltă localitatea, să vă întreb: ce înseamnă pentru dvs. străinătatea, diaspora?
– Pentru mine diaspora ce înseamnă? Am avut multe ocazii de a pleca din țară, dar eu sunt un patriot, o iubitoare de țară, de Moldova. Nu este pentru mine la nivel emoțional, sufletesc să părăsesc această țară.
Nadejda Sîli, locuitoare din comuna Băcioi
Vocea Basarabiei: Și niciodată nu v-a trecut prin minte să alegeți și dvs. calea străinătății?
– Nu, niciodată, pentru că am fost și rămân o luptătoare și lupt pentru țara mea și să-mi dezvolt localitatea. Eu tare mult îmi iubesc țara. Soțul meu a fost plecat mulți ani în străinătate, am rude, neamuri, surori, verișori – toți sunt plecați. Da, este foarte dureroasă chestia asta, când faci o sărbătoare nu ai cu cine sta la masă, este foarte tristă chestia asta, dar eu am zis că nu plec, eu rămân acasă și copiii mei sunt acasă. Și de asta mă strădui să investesc, să ajut, să fac, să lucrez.
Vocea Basarabiei: Dar soțul a revenit acasă?
– Da, a revenit anul acesta.
Vocea Basarabiei: L-ați convins dvs.?
– Da!
Vocea Basarabiei: După câți ani de străinătate?
– După 10 ani de zile. Da, eu sunt mămică a 3 copii, care timp de 10 ani de zile i-am educat, da, desigur, soțul ne-a ajutat cu partea financiară, cu banii aduși din străinătate, dar eu practic singură am crescut copiii, fiindcă îmi vedeam soțul doar la sărbători – la Paște, Anul Nou și poate încă o dată pe an.
Vocea Basarabiei: Dar rudele ce vă spun, au de gând să revină sau s-au stabilit acolo și e mai greu să ia o decizie de reîntoarcere?
– Toate rudele care sunt plecate practic deja s-au stabilit destul de bine, au învățat limba, sunt în diferite țări – Norvegia, Germania, Elveția, dar, oricum, tineretul care a plecat până la 30 de ani, ei au învățat și o limbă, și o profesie, s-au adaptat după acel mod de viață, au făcut o școală, o universitate și ei deja au intrat la alt nivel, dar cei care aveau peste 50 de ani și au plecat după o bucată de pâine, după un ban, ei oricum investesc banul acesta la noi în țară și oricum zic așa: „Ne doare osul și noi o să revenim acasă”.
Sărăcia ne-a împrăștiat în țări străine, acum e timpul să ne reunim
Vocea Basarabiei: Și cum vedeți Moldova de peste 10 ani, cum ați vrea să arate satul și statul peste 10 ani?
– Eu văd o țară frumoasă, prosperă, cu perspective multe, fiindcă mai sunt oameni așa ca mine, care își iubesc țara, într-adevăr, și nu vor să schimbe Moldova noastră pe nimic în lume și chiar dacă au adus niște bani de acolo, oricum au să-i investească la noi în țară, exact așa cum am făcut și eu cu familia mea. Creștem afaceri micuțe aici și cu Doamne-ajută, cu ajutorul administrației publice, cu ajutorul rudelor și al Domnului mergem înainte.
Vocea Basarabiei: Deci, oportunități sunt, posibilități sunt, voință trebuie?
– Da, voință, dorință, dragoste de țară și atât, fiindcă fără dragostea de țară nu putem face nimic, trebuie să vrei, trebuie să dorești, trebuie să-ți placă, trebuie să respiri cu ceea ce este în aer.
Vocea Basarabiei: La mulți ani! Sărbători frumoase!
– Mulțumesc! Și dvs. pace și sănătate! Cu Doamne-ajută!
Liubov Chiochiu, cusătoreasă în comuna Băcioi
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, am făcut un popas aici, în comuna Băcioi, suburbie a Chișinăului, și vă întrebăm pe dvs.: cum petreceți acest an 2023 și cum rămâne el în istorie?
– Cum rămâne în istorie?… Cred că rămâne cu amintiri frumoase, cu succese, comuna noastră a înflorit, s-au făcut renovări, casele sunt altele. Eu am fost plecată peste hotare, 11 ani și jumătate am fost în Israel. Știți, întotdeauna mi-a fost sete de bunătatea țării noastre, mi-a fost sete să vin acasă, de obiceiurile noastre, de copii, de neamuri, de tot ce ne înconjoară.
Vocea Basarabiei: De ce ați fost nevoită să plecați peste hotare?
– Eu sunt văduvă deja de 20 de ani și trebuia să iau drumul străinătății, ca să-mi ajut copiii. Fiica era căsătorită, feciorul mai mare era student în primul an la academie, celălalt era minor, avea 14 ani și mama trebuia să fie și mamă, și tată și trebuia să lupt cumva. Și de aceea mi-am adunat puterile și am spus: „Doamne, ajută-mă! Unde mă duc nu știu, dar știu că o să vin înapoi”.
Vocea Basarabiei: Cum s-ar fi dezvoltat localitățile, țara fără banii trimiși de peste hotare?
– Cred că, totuși, mai greu. Mai greu, pentru că multe lucruri s-au înfrumusețat, mă uit cum a înflorit orașul nostru, chiar și satul, și nu numai satul, dar și oamenii parcă-s alții – și-s bucuroși, și-s mai plini de viață, uitați-vă câte mașini sunt în sat, nici nu reușești cu ochii să le privești și orașul, și tot. Cred că este un mare ajutor venit din străinătate.
Vocea Basarabiei: De când ați plecat dvs. și până astăzi, mai sunt cetățeni care vorbesc despre sărăcie, despre viață grea, despre condiții care ar trebui încă îmbunătățite?
– Știți, vreau să spun că omul dacă are bunăvoință și-i harnic, și-i gospodar, și vrea să aibă, el și aici are. Vă spun sincer, acolo ne-am dus pentru ca să ajutăm să se renoveze o casă, să se facă o construcție mai ușor, că aici desigur că cu leafa de la noi supraviețuiești, dar să faci niște lucruri mari e foarte greu. De aceea oamenii iau drumul plecării peste hotare, pur și simplu au niște salarii mai mari. Acolo pe mine nimic nu m-a ținut decât faptul că trebuia să-mi ajut copiii. Și am stimat obiceiurile lor, a trebuit să mă schimb eu, nu ei să se schimbe, dar eu să mă schimb în așa mod ca să pot câștiga un ban, ca să pot să-mi ajut copiii. Și-s mulțumită, îs foarte mulțumită, pentru că copiii mei munca mea au prețuit-o și au pus-o acolo unde trebuie. De asta am rămas cu inima împăcată și-i mulțumesc Domnului pentru toate, îi mulțumesc Domnului și zic așa: „Doamne, puterea ta e mare și îl vezi pe fiecare, mă rog ca orice părinte să le dai la copilași minte, sănătate și noroc și să mi-i ferești de foc, de ochi răi să mi-i păzești, de dușmani să mi-i ferești. Ei sunt bogăția mea, pentru ei îmi trăiesc viața”. Îi iubesc eu foarte mult pe copiii mei și sunt o mamă fericită, că am și copii, și nepoți și-mi pare totodată că am și o durere în suflet, că feciorul mai mic a hotărât și el să plece peste hotare.
Vocea Basarabiei: Unde este?
– În Germania…
Vocea Basarabiei: Și ce vă spune?
– Îi dornic de casă. El la mine îi gospodar, el iubește pământul, el iubește casa, el a rămas singur acasă, eu am plecat, el a rămas fără mine. Eu am avut ocazie să merg mai înainte peste hotare, mi s-a propus, dar n-am putut să fac pasul acesta, că el era minor încă și ziceam că să n-o ia pe alte drumuri, mai rabd. Avea 14 ani și la 20 de ani a terminat Colegiul de construcții, pe urmă a intrat la universitate și când a intrat la universitate, atunci am zis că, uite, a venit timpul să plec, că altfel nu pot să mă descurc.
Vocea Basarabiei: Dar știți ce se mai crede? Că moldovenii sunt harnici și foarte harnici și muncesc foarte mult acolo, peste hotare, dar acasă unii dintre ei s-au dezvățat a munci.
– S-au dezvățat, pentru că totuși, dacă se duc acolo, mulți vor nu să depindă de ban, dar banul să depindă de ei și dacă ei intră în ritmul acesta de a agonisi bani mulți, de-acum ei cred că totul li se permite, dar banul trebuie să-l pui la locul lui și acolo unde trebuie să fie binevenit și bine primit și să ai un rezultat frumos și o mulțumire din banul și din munca pe care ai făcut-o. Știți? Sunt și acolo moldoveni buni și harnici, și sunt și aici gospodari, de care nu sunt în toată lumea. Ce să vă mai spun? Asta este.
O pasăre, oricât ar fi de călătoare, tot în țara ei revine
Vocea Basarabiei: Și ce vă doriți de la 2024, anul care vine?
– În primul rând, doresc să fie pace, sănătate, bună înțelegere, bunătate, prosperitate, să vedem oameni mai sănătoși, mai voioși, mai mulțumiți de ceea ce avem, pentru că omul dacă agonisește și prinde la aripi, ca să zic așa, tot vrea să zboare și să zboare, dar totuna se întoarce înapoi. O pasăre, oricât ar fi ea de călătoare, tot vine în țările calde înapoi. Așa și noi, sunt mulți moldoveni care duc dorul fiind în străinătate atâția ani.
Vocea Basarabiei: Feciorul dvs. credeți că o să revină acasă, aici, la Băcioi?
– Numaidecât! El s-a dus numai așa, s-a dus să încerce. Chiar în toată seara vorbim și el mă întreabă: „Mamă, cum e acolo în grădină, cum e aia, cum e cealaltă?…” El e acolo, dar duce dorul de casă. El e iubitor de țară, îi patriot al țării, iubește foarte mult țara, iubește pământul, iubește neamul nostru, tradițiile noastre, mai ales de sărbători acum. Ce credeți? M-a invitat și de nevoie o să mă duc, să-mi văd nepotul.
Vocea Basarabiei: Și mergeți în Germania?
– Merg pe 31 decembrie în Germania și o să întâlnim Anul Nou împreună. El e mezinul și are grijă de mama.
Vocea Basarabiei: La mulți ani încă o dată!
– Mulțumim!
Vocea Basarabiei: Ați spus că e nevoie de pace, pentru că ați avut o ședere lungă în Israel și acolo e război, iată și aici, în coasta Republicii Moldova, e război.
– Știți, cât am fost acolo, am petrecut 3 războaie, taman în anii când mă aflam acolo și nici nu poți să redai până nu simți. Era o frică mare, un dezastru, lumea toată era speriată, toți se încuiau în case. E drept că acolo ei au foarte multe camere, acum în casele noi care se construiesc la ei numaidecât se face o cameră pe care o bronează (acoperă cu un blindaj), dar noi trebuia să coborâm în subsol cu bătrânica și era foarte greu. Dar cât de mare era frica! Am avut un caz când o rachetă a căzut la 100 și ceva de metri, eu fugeam, dar mi se părea că stau pe loc. Frica e mare acolo. Știți cum? Lumea, da, trăiește bine, să vă spun sincer, evreii au noroc de noi, diaspora, care pleacă, toți muncitorii noștri care pleacă să facă niște bani acolo, altfel nu știu dacă ei ar avea acel nivel de trai pe care îl au astăzi.
Vocea Basarabiei: La mulți ani!
– Mulțumim mult! Să avem un an bun, Domnul să ne binecuvânteze cu pace, cu sănătate, cu ploiță curată, să se facă pâinica și noi să trăim mai bine și să mulțumim de ceea ce avem. La mulți ani!
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, am ajuns cu microfonul aici, la Băcioi, suburbie a municipiului Chișinău și vă întrebăm pe dvs.: cum rămâne în istorie 2023? Ce evenimente au marcat acest an?
– Anul acesta se menține pacea pe teritoriul Republicii Moldova, i se oferă posibilitatea Republicii Moldova să adere la UE.
Vocea Basarabiei: Împreună cu Ucraina?
– Împreună cu Ucraina, da.
Vocea Basarabiei: Și aceste două țări trebuie să meargă împreună pe acest drum de integrare europeană?
– Cred că da, trebuie să meargă împreună.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă integrare europeană?
– De fapt, noi suntem poziționați geografic în sud-estul Europei, suntem istoric și geografic încadrați, rămâne să semnăm niște acte.
Vocea Basarabiei: Până atunci trebuie de făcut lecția de acasă. Tema e complicată sau nu?
– Trebuie să ne facem tema pe acasă, să ajustăm totul la nivel european.
Vocea Basarabiei: Ce schimbări trebuie să se facă și în ce domenii credeți că e nevoie de aceste schimbări?
– În toate domeniile – în justiție, educație, sănătate, cred că în toate domeniile.
Vocea Basarabiei: Dar în justiție vă este clar ce se întâmplă?
– Absolut mi-i clar. Nu prețuiesc eu cred că judecătorii și procurorii, li se oferă salarii din bugetul de stat, se rupe, din buzunarele oamenilor se scoate și li se achită un salariu perfect eu cred că în ziua de azi, la mai mult nici nu trebuie să viseze, pentru că la nivelul țării salariul lor depășește de 3 sau de 4 ori, sau chiar de 5 ori, în unele cazuri, un salariu mediu. Am în vedere că față de salariile la alți specialiști, care la moment tot salvează economia și mențin dezvoltarea țării într-un curs bun.
Vocea Basarabiei: Ce așteptări aveți de la 2024?
– În 2024 eu cred că cele mai mari așteptări la fiecare cetățean al Moldovei e să fie pace, ca să putem munci și menține în continuare cursul proeuropean.
Vocea Basarabiei: Apropo, președinta Maia Sandu a anunțat că se adresează parlamentului ca să organizeze un referendum și cetățenii să spună dacă sunt de acord cu acest parcurs european. O să mergeți la referendum?
– Noi o susținem pe dna Maia Sandu, cu toate că întrebarea e de altă natură, dna Maia Sandu are și majoritate parlamentară, are și susținerea poporului, eu cred că se putea chestia aceasta de făcut și fără referendum. Referendum, dacă să nu-i murdărească alte partide, eu cred că un referendum ar fi bine de făcut pe tema reîntregirii țării, neamului. Eu cred că ar fi binevenit. Dacă în cazul de o conflagrație, rusul va ajunge aici, în Transnistria, cea mai bună soluție ar fi unirea sau reîntregirea neamului de urgență, fiindcă noi nu suntem pregătiți de război, noi nu avem alt scut de protecție în afară decât poporul nostru să-l scoatem în față. Eu cred că guvernarea trebuie să prevină lucrul acesta.
Vocea Basarabiei: Sunteți patriot? Ce înseamnă să fii patriot?
– Să fii acasă, să muncești de rând cu lumea, să primești salariul acesta pe care îl ai și să nu te mai bocești, să te jelui permanent. Eu cred că la momentul de față noi avem foarte multe oportunități în toate domeniile, chiar mai multe decât în Europa, din punct de vedere ca să dezvolți o afacere sau să te afirmi aici, mai ales unul tânăr.
Vocea Basarabiei: Sunteți tânăr, v-ați gândit vreodată să plecați peste hotare?
– Niciodată! Am fost, dar de atunci nu m-am mai gândit la plecare.
Vocea Basarabiei: Unde ați fost?
– Cât am fost student, tata pleca prin Rusia și am fost la Leningrad și m-am mulțumit de atunci. Moldovenii noștri nu sunt prețuiți în Rusia, unde îl prinde, acolo îl încarcă, îl duce și-l deportează. Asta nu-i normal, se încalcă toate drepturile omului.
Vocea Basarabiei: Dar acum aveți o certitudine, cum ar trebui să se dezvolte relația Moldovei cu Rusia?
– N-ar trebuie să fie o relație rea, dar, până la urmă, fiecare țară are dreptul să-și aleagă drumul. Dacă nu ne doresc ei, nu-i o problemă, noi avem piață de desfacere în Europa, în Asia, noi suntem producători nu chiar mari de produse agricole, noi am putea ajunge pe orice piață, produsele noastre sunt foarte bune, noi le știm foarte bine, nu trebuie să ne spună rusul cum sunt ele și cu vinul nostru, de exemplu, să vopsești numai gardurile. Cred că asta-i o prostie, o umilință, tot timpul rusul s-a străduit să umilească acest popor, să-l mențină sub picior, să-l șantajeze, să ne numească în tot felul, ca noi să nu avem demnitate și să nu ne putem ridica. Dar lumea trebuie să înțeleagă: capul sus și să mergem înainte, pentru că nu suntem cu nimic mai răi decât alții.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, am venit în vizită aici, la Băcioi, suburbie din municipiul Chișinău, să vă întrebăm: cum se călătorește anul 2023 și ce așteptări aveți de la anul care vine?
– Cum ne pregătim să-l petrecem? Îl lăsăm așa, știți, cu bine și sperăm că o să fie ceva mai bine.
Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs. personal ce evenimente au fost importante în acest an, 2023?
– Pacea. Pace la noi în țară, pace trebuie să fie pe tot globul pământesc, că bunul Dumnezeu e unic pe tot globul pământesc și eu consider că așa trebuie să fie.
Vocea Basarabiei: De ce s-a ajuns la războaie vi-i clar?
– De ce s-a ajuns la războaie? Părerea mea e că acei de sus ceva nu pot împărți și mai purtăm o vină și noi, aceștia de jos, fiindcă ei îs 1-2, dar noi suntem milioane. Eu de multe ori spun că totul depinde de noi. Dacă noi nu ne-am face buzele bantice și nu ne-am pune un trandafir în păr și am ieși pentru interesele câtorva oameni, ei n-ar putea să facă nimic.
Vocea Basarabiei: Dar se descurcă cetățeanul cine și ce interes urmărește? În general, vă este clar ce înseamnă interesul unui politician?
– Mi-e clar, e clar lucru, interesul lor e ca să trăiască așa cum le place lor, dar pe munca cuiva. De la două mâini ale lui și o pereche de picioare, el nu poate să dobândească ceea ce el are, de pildă, sacul și numai l-a dezlegat și și-a luat. E și normal că depinde de munca țăranului și munca omului simplu, dar îmi pare rău că multă lume nu înțelege, fiindcă noi ca țară suntem muncitori, dar încă nu putem să ne gestionăm noi înșine, noi suntem deprinși ca cineva să ne dea de lucru: „Iată, ia scaunul de aici și-l mută acolo”, dar omul singur încă nu are logica ceea, ce trebuie să facă cu scaunul acela – să-l lase aici ori să-l mute la loc. Și de atâta noi suntem manipulați și suntem aduși la situația asta, că noi nu am fost o țară care să luăm noi singuri aici o decizie și să o formăm așa cum ne place nouă.
Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs. contează – Republica Moldova mai aproape de Est sau de Vest?
– Clar lucru că în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: De ce?
– De atâta că acolo este, în primul rând, cultură, este stimă, este respect și guvernarea are stimă, respect și responsabilitate față de cetățeanul ei, dar și însuși cetățeanul își dă și el străduința, își aduce contribuția ca să facă ceva. Eu de multe ori le spun că nu trebuie să așteptăm să ne facă cineva, dar trebuie singuri să punem mâna și efortul.
Vocea Basarabiei: Președinta Maia Sandu a anunțat că ar fi bine de organizat un referendum și cetățenii să spună în cadrul referendumului ce cred despre integrarea europeană. O să mergeți la un asemenea referendum?
– E clar lucru. Eu sunt membră a Biroului electoral din 2005 și întotdeauna m-am implicat și am fost pentru ceea ce trebuie să fie.
Vocea Basarabiei: Dar trebuie un asemenea referendum?
– Știți, dacă se cere, ar trebui să fie ca să închidă, de pildă, părerile și opiniile altora, care nu au logică, numai că vedeți că și la noi mergem oleacă la risc, pentru că tare mulți moldoveni se dau la provocare și putem să ne așteptăm la niște surprize, dar eu socot că ar trebui fiecare om când ajunge la urna de vot, atunci când pune ștampila, asta înseamnă că își expune totodată și dorința ce trebuie să facem și cine să ne conducă. Și ar trebui, într-adevăr, lumea să fie oleacă mai răbdătoare, mai gânditoare și să ia o decizie la capul rece, dar ar trebui să fie lumea și oleacă mai informată, dar eu cred că acum lumea s-a mai dezvoltat. Într-adevăr și datorită faptului că lumea a ieșit din țară și s-a dus în lume, vede și de acolo a luat ceva bun oricât de puțin. Numai că ne pare rău de dincolo de hotar unii dintr-înșii, dacă li-i bine lor acolo unde se află, aici, acasă, nu vor să facă nimic. Nu știu de ce ei nu vor să facă. Iată când le dă întrebare la oameni despre integrare în Uniunea Europeană, o parte dintr-înșii spun că nu le trebuie, că nu știu ce, dar de dincolo îi vezi că se plâng că i-au părăsit copiii, i-au părăsit nepoții, au rămas singuri și n-au la ce mai sta aici în țară, că nu au stabilitate, că se duc acolo unde țările au luptat sute de ani. Eu le spun că noi avem aici 30 de ani, dar țările unde voi vă duceți și vă place, acele țări au luptat și sute de ani ca să ajungă la nivelul acesta de trai, dar voi vreți chiar azi; azi a spus la televizor și mâine-dimineață când am ieșit în drum, e tot ceea ce ne-am dorit. Nu se face așa, cu răbdare. Eu cred că cu greu, dar o să ajungem la scopul nostru măcar copiii noștri, nepoții noștri să își trăiască viața acasă.
Vocea Basarabiei: Și ce vă doriți de la 2024?
– Sănătate, pace, înțelepciune și stimă. Uite, eu de multe ori le spun: „Ce înseamnă dragoste? Dragostea asta-i stimă față de om, unde este stimă, acolo este și dragoste; unde este dragoste, dar stimă nu-i, asta-i o dragoste falsă”. Și vreau să vă mai spun un lucru: trebuie să ne învățăm noi, oamenii, să ne dăm pâine în împrumut. Vreau să vă spun ca o învățătură: se întâlnesc doi vecini pe drum, unul se ducea la magazin și altul venea de la magazin. Acel care venea de la magazin avea 6 pâini și aista îl întreabă: „Vecine, dar ce ți-ai cumpărat tocmai 6 pâini, doar ești numai tu cu soția?” – „Dar de ce? Două pâini le mănânc eu cu soția, două îmi întorc datoria, dar două le dau în datorie”. – „Dar cum e de înțeles asta?” – „Două pâini le mănânc eu cu soția, două îmi întorc datoria față de părinți, dar două le dau în datorie la copiii mei, când voi ajunge și eu ca părinții mei, să-și întoarcă și ei datoria înapoi”. Și ar trebui toți să fie în stilul acesta, că dacă ar avea copiii respectul față de părinți, înseamnă că atunci când părintele ajunge la o stare și la un nivel de-acum de bătrânețe să nu-i lase așa prin sate părăsite, prin case singuratice și să uite de dânșii, dar să aibă grijă să-și întoarcă pâinea înapoi. Și dacă și-ar forma o familie, să înceapă a le da pâine împrumut la copiii lor de mititei. Sperăm că o să fie bine, dar totul o să depindă de noi, totul de noi depinde.
Vocea Basarabiei: La mulți ani!
– Și cu sărbătorile de Anul Nou! Mă bucur că ați venit și pe la Băcioi.
Ilie Leahu, primarul comunei Băcioi
Vocea Basarabiei: Aici, în comuna Băcioi, suburbie a municipiului Chișinău, discutăm și cu dl primar, Ilie Leahu. Dle primar, cum intră în istorie 2023?
– A fost un an cu mai multe provocări, am avut alegeri locale, au fost mai multe proiecte în derulare.
Vocea Basarabiei: Dar ați câștigat cu un scor impresionant?
– Rezultatul acestor alegeri a fost recunoștința locuitorilor față de munca depusă timp de 4 ani de zile în comunitate, pentru eforturile depuse, pentru schimbările care s-au produs în localitate timp de 4 ani de zile și a fost un vot de susținere a proiectelor de dezvoltare a localității în continuare, cu un scor de peste 92 la sută. Un rezultat mai mult ca un examen pentru noi, ca să ne aprecieze cu o notă locuitorii munca pe care am depus-o noi timp de 4 ani de zile.
Vocea Basarabiei: Dar cât sacrificiu, cât efort a trebuit să faceți ca să aveți atâta încredere din partea sătenilor?
– Evident că este o muncă enormă în spate, este timp foarte mult acordat, zile și ore de odihnă noi nu prea avem și încercăm să intervenim de fiecare dată acolo unde putem interveni ca să rezolvăm anumite probleme pentru localitate și să putem fi de ajutor locuitorilor comunității.
Vocea Basarabiei: Câți bani s-au investit pentru ca să se rezolve o parte din problemele localității?
– Deci, la început, în primii ani de zile chiar cu bugetul existent al instituției, bugetul anual planificat am încercat să intervenim de urgență pe acele probleme care erau cele mai stringente, ulterior deja am avut și alte surse, am identificat parteneri care au participat la diferite proiecte, din sursele bugetului, sursele Primăriei municipiului Chișinău, am avut prin programul guvernamental „Satul European”, din România am avut un partener, Primăria Oradea, care ne-a ajutat foarte mult la implementarea unui parc public din centrul comunei Băcioi. S-a investit și s-a muncit foarte mult în acești 4 ani de zile și sperăm că așa va fi și în continuare, și în următorii 4 ani ai acestui mandat la fel ne vom concentra pe problemele localității să atragem cât mai multe fonduri, ca să putem implementa cât mai multe proiecte, ca lumea să fie mulțumită că are în serviciul său o primărie care îi ajută, le rezolvă problemele și creează un mediu favorabil de dezvoltare a localității.
În haos poți manipula mai ușor, așa că lupta contra dezinformării e esențială
Vocea Basarabiei: Ceea ce am observat eu și aici la Băcioi, că unii din cetățeni mai ezită să spună încotro merge Republica Moldova. De ce credeți că e greu să dea un răspuns hotărât la această întrebare?
– Probabil că nu sunt suficient de informați, este multă dezinformare, multă manipulare, multe campanii denigratoare pe anumite subiecte prin care, de fapt, se încearcă a se crea diferite percepții negative despre un anumit curs de dezvoltare. Evident că sunt anumite forțe, grupuri de interese care încearcă să mențină Republica Moldova în starea în care a fost, să fie într-un haos continuu, întrucât în așa condiții lumea este mai ușor de influențat, mai ușor este a o atrage de o anumită parte sau de a fi manipulată mai ușor. Respectiv, oamenii cu cât mai bine sunt informați și din mai multe surse credibile, atunci oamenii își fac o părere exactă, corectă, rațională față de tot ceea ce se întâmplă în societate.
Vocea Basarabiei: Șefa statului, Maia Sandu, insistă pe organizarea unui referendum și la acest plebiscit cetățenii să își expună viziunea, opinia referitoare la acest parcurs de integrare europeană. Ce părere aveți dvs. despre această intenție a președintei?
– Este un mesaj pentru toată comunitatea, toată populația Republicii Moldova, ca lumea să ia o decizie normală și să aibă o poziție corectă față de ceea ce se întâmplă în societate, și să facă diferența dintre un spațiu european, sigur economic, confortabil și prietenos și față de cealaltă parte a baricadei, unde avem rachete, războaie, familii distruse și oameni decedați pe câmpul de luptă. Deci, oamenii trebuie să aleagă liniștea, pacea și un viitor proeuropean al Republicii Moldova ca o singură cale și soluție fezabilă de dezvoltare a țării noastre.
Vocea Basarabiei: Vladimir Putin ce și-ar dori de la Republica Moldova?
– Să aibă influență asupra teritoriilor respective și să mai deschidă un front de luptă contra Ucrainei de pe teritoriul Republicii Moldova. Cu siguranță, acestea ar fi niște vise pe care și unii de-ai noștri și le-ar dori realizate. Parcă și anunțau că „mai răbdați puțin, ai noștri vin degrabă”, făcând referire la armata rusă și la tancurile rusești. Deci, asta este o crimă și este foarte urât ceea ce încearcă unii politicieni să speculeze și să folosească războiul și tot ce se întâmplă acolo ca un mod de dezvoltare. Aceste lucruri sunt de nedescris și nu pot fi tolerate de către o societate normală, democratică, corectă, cu viziuni clare și oameni informați.
Vocea Basarabiei: Dle primar, iată vorbim cât de consolidată este societatea aici, la Băcioi, dar la nivel național credeți că va fi mai greu să se unească cetățenii în jurul unei idei și de ce se vorbește mai mult despre divizare, dezbinare decât despre solidaritate și coagularea unei societăți?
– Evident că sunt diferite grupuri de interese, fiecare își apără pozițiile sale și încearcă să nu piardă din control, din influențele anterioare, că avem experiența „furtului miliardului” și a altor situații care ne-au făcut de rușine în toată lumea. Și aceste grupuri de interese încearcă în continuare să mențină teritorii, să mențină controlul pe anumite teritorii din Republica Moldova prin primării, prin primar, prin regiunile în care au fost aleși reprezentanții lor. Respectiv la nivel național sunt mai multe opinii legate de situația respectivă, dar marea majoritate a populației trebuie să fie conștientă și este conștientă de viitorul clar al Republicii Moldova și trebuie cu toții să ne unim în jurul ideii de integrare europeană ca o singură soluție de dezvoltare a Republicii Moldova. Toată lumea trebuie să fie conștientă, să aprecieze și să lupte pentru aceste valori.
* * *
Voci adunate în comuna Băcioi, suburbie a municipiului Chișinău. Președinta Maia Sandu a cerut parlamentului să inițieze organizarea unui referendum toamna viitoare pe tema integrării țării în Uniunea Europeană. „Viitorul nostru este în familia europeană și este necesar să spunem clar toată țara ce drum alegem pentru Moldova”. Referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale, este decizia votată de deputații PAS. Președintele legislativului explică votul colegilor săi.
