Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete deosebit, șeful diplomației Nicu Popescu. O să punem în discuție încă o dată și, probabil, încă de multe ori apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și tema de acasă pe care are să o îndeplinească Republica Moldova ca țară candidat. Acest statut de țară candidat Republica Moldova l-a obținut în vara anului trecut și cu tema de acasă. Astăzi, unde s-a ajuns cu cele 9 recomandări care au fost făcute Chișinăului de către Bruxelles?
Nicu Popescu: Vă mulțumesc pentru invitație. Într-adevăr, este foarte important să avem o discuție constantă despre aderarea noastră la Uniunea Europeană, nu doar apropierea, dar, efectiv, intrarea și aducerea țării noastre în interiorul Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Dacă e să vă credem, 7 ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă țară membră UE?
Nicu Popescu: Acesta este obiectivul nostru, să corespundem criteriilor, să ajungem unde erau statele din Europa Centrală la momentul aderării. Evident, nu vom transforma Republica Moldova peste noapte în Germania sau Franța, sau chiar Slovacia, sau Cehia, dar scopul nostru este să ajungem la acea etapă de consolidare a instituțiilor, a democrației, de aliniere la normele europene, la standardele europene în toate domeniile către sfârșitul acestui deceniu, astfel încât să fim acolo unde era România în 2007, Slovacia în 2004, în momentul în care au aderat la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Bine, Republica Moldova este un stat mic, și un stat mic s-ar părea că ar trebui să rezolve mai repede problemele sau să-și facă mai repede tema de acasă, ca să poată accede și să ajungă în acest club paneuropean. Haideți să vedem de ce atât de mult s-a vorbit în aceste zile că Republica Moldova rămâne în urma Ucrainei și Georgiei. Georgia, deocamdată, nu a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare, dar, oricum, parcă aceste două state ar fi făcut mai cu abnegație tema de acasă.
Nicu Popescu: În primul rând, trebuie să constatăm faptul că Republica Moldova a obținut statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, fapt care este o recunoaștere, o constatare, o consfințire a progreselor pe care le-a înregistrat țara noastră și denotă o deschidere față de la Uniunea Europeană mai mare decât față de alte state.
Vocea Basarabiei: Dar care sunt progresele?
Nicu Popescu: Sunt mai multe, acum eu nu vreau să intru în evaluarea lor.
Toate statele Uniunii Europene au constatat că Republica Moldova merită să devină stat candidat la aderare.
Vocea Basarabiei: Dar măcar câteva, ca să ne fie clar.
Nicu Popescu: Ele sunt foarte clar expuse în raportul Comisiei Europene din iunie, societatea din Republica Moldova și-a declarat foarte clar atașamentul față de valorile europene prin voturile pe care le-a dat pe parcursul mai multor ani pentru guverne proeuropene, pentru mandatul de reformare a țării noastre oferit dnei președinte Maia Sandu și guvernării actuale, și prin toate aceste lucruri toate statele Uniunii Europene au constatat că Republica Moldova merită să devină stat candidat la aderare. Într-adevăr, războiul din Ucraina a schimbat contextul, a accelerat acest proces, dar războiul din Ucraina a facilitat oferirea statutului de candidat pentru Ucraina. Pentru Republica Moldova datorăm faptul că am devenit candidat lucrului intens de persuasiune pe care l-am făcut cu statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană și prin acest lucru s-a demonstrat că, din perspectiva Uniunii Europene, noi suntem mai apropiați de valorile europene, de viitorul european decât alte state care nu au devenit candidate.
Vocea Basarabiei: Ucraina este în război, aproape de 11 luni se poartă acest război din partea Federației Ruse în țara vecină, dar a reușit totuși mai exemplar să-și facă tema de acasă?
Nicu Popescu: Deci, dvs. vă referiți la niște articole din presă, care invocă o serie de rapoarte ale Comisiei Europene?
Vocea Basarabiei: Păi a fost publicat deja un draft al raportului…
Nicu Popescu: Rapoartele nu au fost publicate, eu nu sunt în poziția de a comenta un document intern care, deocamdată, nu a fost publicat. Am citit articolele din presă, inclusiv de la Europa Liberă, din Politico. În luna decembrie, cu mai mulți oficiali europeni de la Bruxelles, de la Comisia Europeană am discutat un pic parametrii acestui raport, dar așteptăm să vedem raportul, ca să intrăm în detalii.
Există domenii de care Republica Moldova nu a avut nevoie să ajusteze legislația, pentru că ele nu există.
Vocea Basarabiei: Și dacă se adeverește ceea ce e în draftul acestui raport?
Nicu Popescu: Vă dau un exemplu, dvs. ați spus că în anumite state mici este mai ușor să faci anumite lucruri; uneori – da, iar alteori – nu. De exemplu, pentru orice lege, orice regulament, orice directivă care trebuie aplicată, transcrisă în legislația noastră, nouă parțial ne este mai ușor, pentru că acquis-ul comunitar deja este în limba română, în același timp, la orice lege căreia noi îi putem dedica o persoană, în Ucraina lucrează 20 de persoane. Există domenii de care Republica Moldova nu a avut nevoie să ajusteze legislația, pentru că ele nu există. De exemplu, domeniul securității nucleare la centralele nucleare. Noi nu avem astfel de centrale, noi ca țară nu avem nevoie de astfel de legislație, standarde și directive, dar în momentul aderării la Uniunea Europeană noi trebuie să transpunem legislația noastră la standardele care pentru Republica Moldova nu sunt necesare, dar pentru un stat membru al Uniunii Europene sunt necesare. Același lucru se referă la pescuit sau transportul maritim. Noi nu avem acces la mare, Ucraina și Georgia au acces la mare, Ucraina are centrale nucleare. Deci, pe multe domenii noi nu avem legislație, pentru că nu am avut nevoie și sunt destul de multe domenii. În Ucraina sunt mult mai mulți oficiali care lucrează pe aceste aspecte, dinamica de implementare a standardelor europene sub administrația și sub mandatul prezidențial al dlui Poroșenko, al dlui Zelenski a fost mult mai înaltă decât dinamica „proeuropeană” a guvernărilor Plahotniuc și Dodon. Aceasta este o constatare atât de evidentă, este absolut clar că guvernările Plahotniuc și Dodon nu s-au ocupat de apropierea Republicii Moldova de standardele europene. Absolut fiecare persoană din stradă știe acest lucru, și anume din acest motiv dna președintă Maia Sandu are mandatul politic pe care îl are, pentru că noi trebuie să recuperăm timpul pierdut, să accelerăm ajustarea și implementarea standardelor europene, și asta facem.
Acum noi lucrăm asupra unui nou plan, asupra unui nou caiet de sarcini, care vizează accelerarea ritmului de aderare la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Eu acum repejor am să trec așa, cu privirea peste ceea ce știu că s-a recomandat Republicii Moldova. Cele mai multe recomandări țin de reforma în justiție și lupta împotriva corupției, dezoligarhizarea, aici se așteaptă ca să fie livrate rezultate. E încetinit ritmul livrării rezultatelor?
Nicu Popescu: Nu este încetinit, noi lucrăm. Practic, săptămânal avem discuții cu Comisia Europeană, implementăm aceste 9 măsuri, 9 recomandări care ne-au fost oferite de Comisia Europeană. Aceste 9 recomandări au fost transformate în aproximativ 60 de acțiuni concrete, cu responsabili și obiectivul tuturor este să implementăm aceste 60 de măsuri până la 31 martie, pentru că în primăvara acestui an vom raporta Comisiei Europene în ce măsură noi am progresat pe implementarea recomandărilor. În paralel, aceste 9 recomandări fiind predominat din domeniul justiției, 4 din ele țin de justiție, de capacități, poate ați auzit, cu siguranță ați discutat, de exemplu, Ministerul de Externe a anunțat angajarea și a făcut un concurs pentru 25 de posturi, acum am decis deja angajarea a 15 diplomați, care în următoarele săptămâni își vor începe lucrul la Ministerul de Externe, predominant se vor concentra pe dosarele de integrare europeană. Or, această măsură este una din măsurile pe care noi implementăm recomandarea Comisiei Europene de fortificare a capacităților Republicii Moldova de apropiere de UE. Deci, inclusiv acest concurs la MAE, dar și în alte instituții constituie măsuri de implementarea a recomandărilor Comisiei Europene, dar mai dezvolt un pic subiectul – noi lucrăm acum asupra unui plan suplimentar, pentru că aceste 9 recomandări sunt predominant axate pe domeniul justiției, or acum noi elaborăm un plan de accelerare a aderării noastre la Uniunea Europeană pe absolut toate domeniile, pe acele 35 de capitole de negociere, creăm grupuri de lucru și în absolut fiecare domeniu vom avea responsabili, dată-limită, legi care trebuie aplicate, dezvoltate, transpuse, ratificate, acțiuni concrete. Acum noi lucrăm asupra unui nou plan, asupra unui nou caiet de sarcini, care vizează accelerarea ritmului de aderare la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Și dvs. credeți că aceste 9 recomandări vor fi îndeplinite și Republica Moldova va putea începe negocierile propriu-zise pe cele 35 de capitole?
Nicu Popescu: Deci, pe aceste 9 recomandări urmează să demonstrăm progres rapid și convingător în implementarea acestor recomandări. Dvs. știți cât de adânc a pătruns corupția, capturarea statului în societatea noastră, în domeniul justiției, în lumea oamenilor de afaceri din Republica Moldova. Evident, către 31 martie Republica Moldova nu se va curăța complet de influența oligarhilor, dar până la 31 martie noi trebuie să avem cadrul legislativ, la mecanismele existente să dezvoltăm noi mecanisme prin care, ulterior, vom curăța, deja curățăm, dar gradual vom avansa în curățarea Republicii Moldova de influența oligarhică. Acum, acest calendar de 31 martie depinde și de Uniunea Europeană, pentru că măsurile de dezoligarhizare noi le vom consulta cu Comisia de la Veneția și cu Comisia Europeană, ele au să ne dea răspuns, deci acest calendar urmează a fi unul comun.
Există întotdeauna și acest factor politic în statele membre ale Uniunii Europene asupra căruia noi nu avem capacitate de decizie.
Vocea Basarabiei: Vreau să ne spuneți foarte clar – când ar putea să înceapă negocierile propriu-zise pe aceste 35 de capitole?
Nicu Popescu: Mi-ar face foarte mare plăcere să vă spun foarte clar, însă, din păcate, nici eu, nici dvs. nu putem prezice viitorul. Eu prefer să vă spun ce putem noi face ca țară. Or, în momentul în care noi îndeplinim recomandările, îndeplinim alte măsuri necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană, noi vom prezenta aceste progrese Comisiei Europene și statelor membre, și decizia de inițiere a negocierilor depinde de fiecare stat membru al Uniunii Europene în baza recomandării Comisiei Europene. Și eu nu pot să-mi asum previziunea deciziei Ciprului sau Olandei, sau Spaniei la o etapă ulterioară. Ceea ce putem noi face ca țară, ca guvern este să ne facem temele pe acasă, să explicăm acest lucru, însă următoarea etapă importantă este ca în primăvara acestui an noi să raportăm Comisiei Europene progresele realizate atât pe cele 9 recomandări, cât și pe alte domenii, în octombrie Comisia Europeană va publica un raport în care va constata starea de fapt în Republica Moldova și ne va face noi recomandări. Aceste recomandări pot ține de acțiuni concrete sau pot recomanda inițierea negocierilor, dar există întotdeauna și acest factor politic în statele membre ale Uniunii Europene asupra căruia noi nu avem capacitate de decizie.
România ne ajută, ne salvează să păstrăm în continuare europenitatea noastră, să o fortificăm, să o aprofundăm și să aderăm la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, se spune despre Republica Moldova că este un stat norocos, pentru că există România care face parte din Uniunea Europeană și poate fi preluat acquis-ul comunitar, și este un mare avantaj, și dvs. repetați cu insistență că România rămâne a fi un avocat important sau un prieten, un partener important al Republicii Moldova pe calea integrării europene, dar am auzit și voci care spun că nu e suficient doar să preiei acquis-ul comunitar, pentru că aici trebuie să se livreze rezultate concrete.
Nicu Popescu: Într-adevăr, România este ancora noastră culturală, identitară, economică, politică, diplomatică în spațiul european. România ne ajută, ne salvează să păstrăm în continuare europenitatea noastră, să o fortificăm, să o aprofundăm și să aderăm la Uniunea Europeană. În planul acquis-ului comunitar, ne este mai ușor decât Georgiei, decât Ucrainei, decât Serbiei, pentru că, într-adevăr, acquis-ul comunitar deja este tradus în limba română care este o limbă oficială a Uniunii Europene, însă știți bine că în Republica Moldova principala problemă nu sunt legile, ci aplicarea acestora. Noi avem multe legi frumoase care nu funcționează, în special în domeniul justiției și, evident, faptul că acquis-ul comunitar este prezent în limba română ne ușurează, dar oricum lucrul de aplicare a acestei legi, de luptă cu corupția etc., el urmează a fi făcut, de la faptul că ai scrise niște cuvinte frumoase în legislație sau în Constituție nu ți se rezolvă toate problemele.
Vocea Basarabiei: Dar dvs., diriguitorii Republicii Moldova, insistați că Republica Moldova va face parte din UE într-un teritoriu recunoscut, integru, indivizibil, independent, suveran, ce se întâmplă pe malul stâng al Nistrului, pentru că și acolo ar trebui lucrurile să avanseze exact în ritmul cu care se avansează pe malul drept?
Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, în perioada în care noi pregătim această aderare avem câțiva ani să reglementăm pașnic acest conflict, astfel încât toți cetățenii Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale râului Nistru să poată beneficia de pacea, libertatea, prosperitatea pe care o vom consolida prin aderarea noastră la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Dar deocamdată acolo, pe malul stâng, Republica Moldova nu are influență?
Nicu Popescu: Evident, orice teritoriu care aderă la Uniunea Europeană presupune aplicarea legislației europene și a standardelor europene pe întreg teritoriul.
Vocea Basarabiei: Nu ar putea regiunea transnistreană să tragă înapoi Republica Moldova și să nu-i permită, de exemplu, odată cu Ucraina să ajungă țări membre ale UE?
Nicu Popescu: Noi mergem înainte, aderăm la Uniunea Europeană, între timp avem o anumită perioadă de timp pentru a rezolva această dilemă, care nu este simplă, însă ceea ce este foarte clar este că cetățenii acestei țări își doresc să trăiască în pace, în democrație și în Uniunea Europeană, și asta facem.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus pe reglementare pașnică a conflictului transnistrean, asta spune și președinta Maia Sandu, asta spune și spicherul Igor Grosu, iar pe de altă parte, se crede că prea greu totuși se identifică o soluție durabilă pentru această criză transnistreană. De ce e atât de greu?
Nicu Popescu: Pentru că dvs. știți bine cât de complicat este acest proces, într-adevăr, timp de 30 de ani, din păcate, țara noastră, societatea noastră nu a ajuns la o modalitate de reglementare a acestui conflict. Este un lucru regretabil, este o problemă care îngreunează în foarte multe domenii buna funcționare a țării noastre, în același timp, noi am demonstrat că, și în condițiile în care acest conflict rămâne nerezolvat, noi consolidăm în continuare democrația noastră, ne apropiem în continuare de Uniunea Europeană, accelerăm parcursul nostru european, pentru că asta este obiectivul central pentru societatea noastră și pentru țara noastră.
Vocea Basarabiei: Regiunea transnistreană beneficiază de prevederile Acordului de Asociere, care include și Acordul de Liber Schimb și multă lume își mai pune întrebarea – adică cu un picior ești spre UE, iar cu alt picior spre Federația Rusă? Ne referim la această situație destul de delicată de peste Nistru.
Nicu Popescu: Este o situație complicată, într-adevăr. În același timp, este unul din domeniile prin care noi încercăm reintegrarea economică a țării, pentru că prin aceste măsuri noi creăm și oferim o perspectivă europeană tuturor cetățenilor noștri, inclusiv acelor cetățeni ai noștri care lucrează în aceste companii, care exportă în Uniunea Europeană prin prisma Acordului de Liber Schimb pe care îl avem cu Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Formatul de negocieri „5+2” ar mai putea să fie unul funcțional?
Nu putem specula, evident că la această etapă formatul „5+2” nu este funcțional și cauza acestei disfuncționalități este agresiunea brutală a Federației Ruse contra Ucrainei, care evident a pus pe pauză inclusiv discuțiile din acest format.
Vocea Basarabiei: Dar rolul pe care poate să-l joace Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa care este? OSCE rămâne o structură viabilă care ar putea să aducă plusvaloare, pentru că, dacă ne amintim de mandatul pe care l-a exercitat Claus Neukirch ca șef al misiunii OSCE, prea puține rezultate s-au livrat?
Nicu Popescu: Dvs. știți bine că tot ce ține de reglementarea transnistreană este un proces foarte complicat, știți bine că Republica Moldova și-ar fi dorit abordări mai rapide, mai funcționale, în același timp, eu cred că este foarte important să apreciem cu toții faptul că pe teritoriul Republicii Moldova s-a păstrat pacea în acești 30 de ani. După războiul din ‘92, este o realizare importantă a tuturor, inclusiv a acelor participanți la acest proces de mediere. Da, avem semne de întrebare pe mai multe acțiuni din ultimii 30 de ani ale mai multor actori, dar să nu uităm că Republica Moldova a reușit să păstreze pacea pe acest teritoriu, lucrăm în continuare pentru a păstra această pace. Și știți bine că războiul, bombele, acțiunile militare au revenit pe teritoriul mai multor țări afectate de zone de conflict, și au revenit după decizia Federației Ruse de a redeschide aceste conflicte prin atacuri brutale militare asupra vecinilor acestui stat, asupra Ucrainei și asupra Georgiei.
Toți așteptăm și ne dorim ca Ucraina să câștige acest război, să-și elibereze propriul teritoriu, astfel încât să putem continua lucrul de reintegrare pașnică a țării.
Vocea Basarabiei: Dle ministru, dar poziția și vocea Rusiei vor conta în cele ce urmează, când va fi pusă ca prioritate rezolvarea problemei transnistrene?
Nicu Popescu: În reglementarea acestui conflict sunt foarte multe elemente, actori, țări, instituții care contează. La această etapă, toți așteptăm și ne dorim ca Ucraina să câștige acest război, să-și elibereze propriul teritoriu, astfel încât să putem continua lucrul de reintegrare pașnică a țării și lucrul de obținere a retragerii trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul nostru prin metode pașnice, asta ne dorim cu toții.
Vocea Basarabiei: Această invazie rusă în Ucraina a făcut să crească interesul Ucrainei pentru soluționarea problemei transnistrene, pentru că Republica Moldova are o porțiune destul de importantă la hotarul moldo-ucrainean, pe segmentul transnistrean și se crede că de poziția Ucrainei va depinde foarte mult cum se vor aranja lucrurile, ca să fie rezolvată această problemă transnistreană.
Nicu Popescu: Evident, acest război a schimbat contextul pentru toți, pentru toate statele Europei, pentru zeci de state în întreaga lume, pentru securitatea alimentară în zeci de state din Orientul Mijlociu și Africa, evident, acest război a schimbat parametrii funcționării Republicii Moldova în absolut fiecare domeniu, inclusiv reglementarea transnistreană, dar după cum am spus, așteptăm cu toții victoria Ucrainei, care ne va permite în acest nou context să continuăm lucrul nostru de reglementare pașnică a conflictului transnistrean.
Eu sunt foarte optimist asupra faptului că în Republica Moldova vom fi în stare să păstrăm pacea, democrația și europenitatea țării noastre, pentru că nu o facem singuri, avem sprijinul celor mai puternice, celor mai influente state și organizații din lume.
Vocea Basarabiei: Dar acum riscurile la adresa securității Republicii Moldova mai sunt tot atât de mari precum erau la începutul acestui război al Rusiei în Ucraina?
Nicu Popescu: Eu cred că avem în față foarte mulți ani, foarte dificili, cu riscuri sporite de securitate pentru toate țările din regiune, dvs. vedeți că absolut toate țările din regiune își fortifică capacitățile de securitate și apărare. La această etapă, evident, riscurile pentru Republica Moldova nu neapărat se pot materializa imediat sau iminent, evident că gradul de stres pentru societatea noastră era mult mai înalt la sfârșitul lunii februarie sau în luna martie, dar Republica Moldova rămâne într-o regiune dificilă, cu un conflict nesoluționat, cu un război neterminat, asta este pe partea de preocupări. Pe partea pozitivului și a optimismului, în aceste sfidări noi nu suntem singuri, ne sprijină zeci de țări, organizații, România, dl președinte Klaus Iohannis în conferința de presă cu dna președintă Maia Sandu la București a spus clar că România nu va abandona Republica Moldova pe întreg spectrul de scenarii, toată Uniunea Europeană, chiar astăzi dimineață am avut o întâlnire cu o echipă de la Uniunea Europeană care ne va ajuta să ne fortificăm capacitățile de securitate, avem un dialog activ cu NATO, cu Statele Unite, cu Marea Britanie, cu Polonia, deci avem zeci de procese prin care vrem să ne asigurăm că Republica Moldova și în continuare va obține și va beneficia de același sprijin. Și eu sunt foarte optimist asupra faptului că în Republica Moldova vom fi în stare să păstrăm pacea, democrația și europenitatea țării noastre, pentru că nu o facem singuri, avem sprijinul celor mai puternice, celor mai influente state și organizații din lume.
Vocea Basarabiei: Iată, pe de o parte, se insistă foarte mult pe ideea că din moment ce Republica Moldova are la guvernare forțele politice proeuropene, e un mare avantaj ca toți partenerii externi să susțină Republica Moldova, acum când situația ziceam că e și vulnerabilă, e și dificilă, e și complicată, și încă mai sunt foarte mulți factori care afectează securitatea în regiune, unde se află și Republica Moldova, dar în Republica Moldova sunt și suficiente forțe politice care gândesc altfel decât guvernarea și mulți se întreabă dacă nu există compromis, de exemplu, cum a existat în România atunci când s-au întâlnit la Snagov și au decis că viitorul României este integrarea euroatlantică, dacă nu va exista un compromis, un consens pe interior în Republica Moldova, va fi și aici o problemă.
Nicu Popescu: Eu aș vrea să constat că, într-adevăr, eu cred că dacă Republica Moldova în această perioadă, în decursul anului trecut ar fi fost guvernată de forțe proruse riscul că Republica Moldova ar fi fost utilizată ca un teritoriu de pe care se lansează acțiuni ostile contra Ucrainei ar fi fost foarte mare. Dacă vă uitați la exemplul Belarusului, care a fost atras în acest război, cred că dacă în Republica Moldova nu am fi avut o guvernare proeuropeană exista un risc sporit că Republica Moldova ar fi fost atrasă în acest război contra Ucrainei și ar fi devenit o zonă mult mai instabilă și mult mai puțin calmă decât s-a dovedit a fi sub guvernarea noastră. Și este suficient să te uiți la procesele care se întâmplă în Belarus ca să vezi practic ce cumpănă am reușit să evităm. Însă, în același timp, noi vorbim foarte mult de aceste diviziuni din țara noastră, orientări geopolitice, dar acest război cred că a clarificat anumite lucruri.
Absolut fiecare cetățean, indiferent de preferințele geopolitice sau indiferent de cum a votat la ultimele alegeri parlamentare sau prezidențiale își dorește să trăiască în pace și democrație, inclusiv acești oameni care au protestat în ultimele luni beneficiază de un cadru democratic în care pot protesta, ei tot își doresc să trăiască într-o țară democratică, într-o țară în care continuăm să asigurăm pacea.
Singura modalitate și cea mai fermă și clară modalitate de a păstra pacea și democrația din țara noastră este aderarea la Uniunea Europeană de care vor beneficia inclusiv acei cetățeni care nu neapărat sprijină aderarea la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Acum mai este această dilemă – a fi sau a nu fi Republica Moldova în Comunitatea Statelor Independente, pentru că se pare că la vârf înalt încă nu este o poziție clară?
Nicu Popescu: Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și absolut toate-toate, restul priorităților de politică externă, tratate, acorduri semnate/nesemnate, participarea la alte organizații internaționale, acordurile de liber schimb cu alte țări – totul va fi și este subordonat procesului de aderare la Uniunea Europeană. Și prin această prismă Republica Moldova se va ghida în participarea sa în absolut toate organizațiile. Referitor la CSI, nu este greu să constatăm faptul că există o discuție – o parte din această discuție este publică, o parte este mai puțin publică – prin care se evaluează gradul de implicare a Republicii Moldova în acest spațiu.
Este foarte clar că CSI nu funcționează, Republica Moldova la etapa actuală nu participă în lucrările acestei organizații, Republica Moldova nu beneficiază de cea mai mare parte a acordurilor semnate anterior în această organizație, inclusiv Acordul de liber schimb și este foarte clar în ce măsură această organizație rămâne relevantă sau utilă pentru Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Și atunci, care mai sunt avantajele de pe urma aderării sau prezenței Republicii Moldova în CSI?
Nicu Popescu: Eu am spus că este destul de clar că beneficiile pentru Republica Moldova sunt foarte-foarte neclare.
Vocea Basarabiei: Trebuie să vă întreb și despre cum ați dori dvs. să fie relația Chișinău-Moscova și dacă există perspectivă ca să se încălzească, să zic așa, această cooperare moldo-rusă din moment ce se spune foarte clar că Rusia este agresor, Rusia acum trebuie, într-un fel, să aducă și ea pace în această regiune. Iată, pentru Republica Moldova este principial cum se va dezvolta această relație bilaterală?
Nicu Popescu: Republica Moldova își dorește relații bune, respectuoase cu toate țările lumii, dar avem probleme foarte serioase, există probleme acumulate în relațiile cu Federația Rusă, embargouri, prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul nostru, sprijinul deschis, fățiș pentru separatism îndreptat împotriva Republicii Moldova, dosarul energetic, deci există foarte multe probleme și, evident, există și acest nou context în care noi condamnăm cu fermitate această agresiune brutală a Federației Ruse contra Ucrainei, asta este situația. Evident, după cum spuneam, da, noi ne dorim o relație în care democrația noastră și integritatea noastră teritorială sunt respectate, însă trebuie să constatăm că acest obiectiv rămâne destul de departe de a fi implementat, dar noi în continuare vom insista pe reglementarea acestor probleme prin metode pașnice, vom insista pe retragerea trupelor ruse…
Vocea Basarabiei: Dar pentru asta trebuie dialog, iar dialogul e pus pe stop acum?
Nicu Popescu: Într-adevăr, acest nou context a pus pe stop dialogul politic dintre țările noastre. Este o decizie a Federației Ruse de a agresa brutal statul vecin, de a contesta integritatea teritorială atât a Republicii Moldova, cât și a Ucrainei, cât și a altor state și evident că acest lucru complică dialogul.
Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, dacă urmărim reacțiile, declarațiile care vin de la Moscova, orice pas care e făcut de autoritățile Republicii Moldova, să zic așa, e sub lupa celor de la Kremlin, pentru că CEC atunci când a decis să fie publicate buletinele doar în limba română, imediat a venit reacția din partea Ministerului de Externe al Federației Ruse că sunt îngrădite drepturile cetățenilor ruși de pe teritoriul Republicii Moldova sau când situația e una la Comrat sau la Orhei, unde au fost deputații și au discutat despre livrările cantităților de mere din acest municipiu, totuși, Moscova tratează diferit Republica Moldova, ținând cont de atitudinea pe care o are față de autorități, față de opoziție, față de regiunea transnistreană, față de UTA Gagauz-Yeri, față de fracțiunea Partidului „Șor”. De ce?
Nicu Popescu: Este foarte clar că și noi ne uităm cu lupa la toate acțiunile tuturor statelor din regiune, pentru că tot ce se întâmplă în regiunea noastră – și al Est, și la Vest, și la Sud – poate avea repercusiuni asupra Republicii Moldova.
Noi tot urmărim foarte atent situația și noi tot cu regularitate ne exprimăm poziția noastră față de aceste evoluții, condamnăm agresiunea brutală, comentăm anumite evoluții, anumite declarații, deci acest lucru face parte din schimbul de semnale diplomatice în care noi foarte clar facem constatări și ne exprimăm public evaluările noastre asupra mai multor acțiuni ale Federației Ruse.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre Republica Moldova care a fost scoasă din izolare, pentru că inclusiv președinta Maia Sandu a reușit să stabilească dialog bun și foarte bun cu omologii săi din majoritatea țărilor sau din toate țările Uniunii Europene, și nu doar din cadrul comunității europene, iată, acești parteneri externi îi întind o mână de ajutor Republicii Moldova, dar reacția cetățenilor e că vin multe ajutoare, dar noi nu cunoaștem unde e direcționată această asistență care vine din exterior. Ce le spuneți oamenilor?
Nicu Popescu: Deci, impactul acestui război ar fi fost mult mai dramatic fără acest ajutor pe care îl primim cu toții, situația ar fi fost mult mai gravă. Știți bine că în noiembrie 90 la sută din necesitățile noastre de electricitate veneau din România, deci fără sprijinul românesc noi nu am fi avut electricitate cea mai mare parte a lunii noiembrie, de exemplu. Este prima iarnă în istoria țării noastre în care am intrat cu rezerve semnificative de gaz și suntem siguri că avem gaz până în primăvară, acest gaz a fost achiziționat inclusiv datorită sprijinului financiar, și nu numai, al partenerilor externi. Fără acest sprijin, noi nu am fi avut lumină, nu am fi avut căldură, nu am fi avut, probabil, suficiente fonduri ca să gestionăm nu doar situația cu refugiații și impactul umanitar al acestei situații, dar și riscuri mult mai mari pentru economie, pentru comerț, pentru bunăstare, pentru salarizare. Apropo, anul trecut am reușit să exportăm cu mult mai mult decât în 2021, doar exporturile noastre orientate pe piața Uniunii Europene au crescut cu 40 la sută. În condițiile acestui război, acestor complicații de logistică, în condițiile acestor rânduri de la Vamă, în toate aceste condiții dificile noi am reușit să menținem țara pe linia de plutire. Evident, dacă n-ar fi fost acest război, asistența externă, resursele noastre interne s-ar fi canalizat nu pe minimizarea impactului acestui război, dar pe dezvoltare, s-ar fi investit în spitale, în școli, în grădinițe, în izolarea termică a clădirilor, în drumuri, în securitatea rutieră, în dezvoltarea țării noastre, dar, într-adevăr, din cauza acestui război noi am fost impuși de efectele acestui război să deturnăm o bună parte din fondurile dedicate dezvoltării în fondurile dedicate minimizării șocului asupra cetățenilor noștri.
Evident și atunci când este vorba de factura la gaz, care ar fi fost mai mare fără asistența externă, datorită căreia am reușit măcar parțial să reducem șocul care a venit din cauza acestui război direct sau indirect.
Vocea Basarabiei: Această guvernare își mai dorește să atragă cât mai multe investiții, acum o să ne spuneți dvs. dacă acest război îi face pe unii investitori să se gândească de mai multe ori înainte de a-și aduce capitalul în Republica Moldova și dacă există acest mediu prietenos aici, în Republica Moldova, ca să vină investitorii și dacă sunt suficienți oameni de afaceri care ar vrea să vină cu businessul în Republica Moldova.
Nicu Popescu: Partea bună este că s-a reușit atragerea unor investiții, se reușește aplicarea și dezvoltarea unor proiecte. Anul trecut avem și o companie franceză, care a intrat în domeniul generării electricității regenerabile, o companie daneză în același domeniu, o companie elvețiană, țin minte, a luat decizia să intre în producția de piese pentru industria automobilistică din Uniunea Europeană. Noi avem câteva istorii de succes, de atragere a investitorilor străini care deja au luat decizia, deja vin sau au venit în Republica Moldova, dar, într-adevăr, trebuie să constatăm că mulți investitori – potențiali sau existenți – au pus pe pauză anumite proiecte pentru regiune, inclusiv pentru Republica Moldova sau așteaptă să mai vadă cum evoluează situația. Deci, fără acest război am fi avut mult mai mulți investitori, cred eu.
Vocea Basarabiei: Dvs. aveți o relație bună și foarte bună cu omologul dvs. de la Kiev. Cel mai probabil că discutați inclusiv cine e capabil să aducă pacea în această regiune zdruncinată de această insecuritate. Astăzi, cine sunt țările sau cine sunt liderii lumii care ar putea să aducă pacea?
Nicu Popescu: Este absolut clar că noi ca țară, ca societate mizăm, în primul și în primul rând, pe acele țări și organizații care sprijină libertatea țării noastre, pacea țării noastre și europenitatea țării noastre. Este vorba, înainte de toate, de România, toate statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Japonia, deci democrațiile. Noi am convenit, am decis ca societate că vrem să construim un stat democratic și european și noi facem parte și vrem să rămânem în continuare parte a lumii libere.
Dacă o să vă invit să revedeți sau să reascultați discursul dnei președinte Maia Sandu de Ziua Independenței, cuvântul libertate a fost elementul central al acestui discurs. Nimeni nu vrea să trăim în robie, nu vrem să trăim în dictatură, nu vrem să trăim așa cum trăiește o bună parte din spațiul de la est de noi
. Și tot vorbind de oamenii de afaceri, de business, într-adevăr, în aceste zile dna președintă este la Davos, are anumite întrevederi cu oameni de afaceri, cu cele mai mari companii ale lumii în efortul comun al dnei președinte, al guvernului să atragă mai multe investiții, să creăm locuri de muncă pentru cetățenii noștri.
Vocea Basarabiei: Câte parteneriate strategice are astăzi Republica Moldova?
Nicu Popescu: Depinde ce aveți dvs. în vedere prin parteneriat strategic.
Vocea Basarabiei: Cu unele țări sunt semnate tratate care prevăd acest parteneriat.
Nicu Popescu: Pentru mine este partea legalistă, cineva, cândva a semnat un tratat în care scrie „parteneriat strategic”. Asta-i partea legalistă, da? Partea care ține de realitate, noi avem relații de parteneriat strategic cu țări care ne sprijină enorm, dar nu neapărat avem o declarație, un document sau un acord. Și foarte multe din aceste relații de parteneriat strategic, chiar dacă pe hârtie nu scrie „parteneriat strategic”, sunt mult mai strategice, mult mai bune decât relațiile noastre cu alte țări cu care avem o hârtie pe care scrie „parteneriat strategic”, dar care nu funcționează. De aceea, eu pot să vă spun că noi avem o listă de parteneriate fundamentale pentru țara noastră, listă de state care ne sprijină și pe care noi tot încercăm și facem totul ca să le sprijinim în demersurile lor. Este vorba de statele democratice din Occident, din Vest, dar avem relații foarte-foarte bune și cu țări de la Sud sau de la Est. Bine, Turcia face parte din NATO, avem o relație excelentă cu Turcia, am fost acolo în decembrie, în curând va veni ministrul de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, la Chișinău; avem o relație foarte-foarte bună cu Azerbaidjanul; avem o relație bună cu Georgia; ne dorim relații mai bune cu Egiptul, cu Iordania, cu Israelul, avem interese.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre această reuniune care trebuie să aibă loc la 1 iunie în Republica Moldova, unde sunt așteptați 47 de șefi de stat și de guverne, și importanța acestui eveniment la Chișinău, mai ales că în ultimul timp a apărut, așa, o mică neînțelegere că și-a exprimat disponibilitatea și primarul municipiului Chișinău să pună umărul la buna organizare și desfășurare a acestei reuniuni la Chișinău, să vorbim mai întâi despre importanța acestei reuniuni.
Nicu Popescu: Este cel mai important eveniment, cel mai important summit organizat vreodată în Republica Moldova, decizia acestor 40 și ceva de state de a veni în Republica Moldova pentru al doilea summit al acestei comunități este o decizie prin care se dorește semnalarea unui sprijin ferm pentru țara noastră, pentru parcursul nostru european, este o oportunitate foarte mare. Pentru buna funcționare și buna organizare a acestui summit va fi implicată toată țara, pentru că în acea zi vor fi sute de oameni care vin în Republica Moldova, aterizează la aeroport, avem necesități de asigurare a securității de la sud la nord și de la est la vest, deci o să fie în regim de alertă fiecare polițist, fiecare angajat al SPP-ului la Briceni, la Edineț, la Chișinău, o să modernizăm infrastructura. Da, lucrăm cu aeroportul, cu autoritățile locale, cu poliția, cu IGSU, cu Poliția de Frontieră și, da, în acest efort comun al întregii țări se va coopera cu toate autoritățile locale. Este un lucru absolut normal, dar, vă spun, chiar și angajații din Poliția de Frontieră de la Sculeni sau polițiștii de la Briceni își vor aduce contribuția la buna organizare a acestui summit, asigurarea securității și calmului în Republica Moldova în acele zile.
Vocea Basarabiei: Pe plan diplomatic, ce așteptări aveți de la acest summit?
Nicu Popescu: Suntem într-o perioadă foarte dificilă pentru regiunea noastră, pentru țara noastră și avem nevoie să fim constant pe agenda tuturor marilor cancelarii ale lumii, ca să ne asigurăm că absolut toți ne cunosc problemele și căutăm soluții pentru aceste probleme.
La modul practic este o investiție a Republicii Moldova atât în vizibilitatea noastră, în parteneriatele noastre, dar și un beneficiu, dacă doriți, pe care îl aducem acestui grup de state democratice din Europa care au dorit să creeze acest format și este o investiție a noastră într-un dialog strategic pe plan european.
Dar să deschid anumite paranteze, liderii statelor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc cu regularitate în cadrul Consiliului European, s-a simțit necesitatea ca și alte țări, precum Republica Moldova, Macedonia de Nord, Turcia, Marea Britanie să aibă acces regulat la aceste conversații strategice, pentru că acest acces și participare la discuții era foarte ad-hoc și iată această comunitate vine parțial să rezolve, să creeze această platformă în care nu doar liderii din statele membre ale Uniunii Europene se văd o dată la o lună sau două luni, dar și cei din Republica Moldova, Turcia, Marea Britanie, Norvegia sunt în aceeași cameră, în același format și avem ocazia să discutăm, să împingem înainte anumite proiecte, anumite parteneriate, să ne expunem problemele, dar și să contribuim la soluții comune. Și există un interes foarte-foarte mare din partea Marii Britanii, a Turciei, a Moldovei din nou să fim prezenți în discuțiile în care se decide viitorul Europei.
Vocea Basarabiei: Până la 1 iunie mai sunt preconizate anumite vizite pe care trebuie să le întreprindă anumiți demnitari din Occident în Republica Moldova?
Nicu Popescu: Da, agenda diplomatică rămâne la fel de activă ca și anul trecut, ajustată, într-adevăr, noi avem capacități relativ limitate de a gestiona prea multe vizite. Probabil în luna mai vom lua un ritm ceva mai puțin intens în plan diplomatic pentru a ne asigura că suntem axați pe organizarea acestui summit. Evident, noi chiar ieri am avut două ședințe pe organizarea summitului, noi avem subgrupuri de lucru, nu o să intru foarte mult în detalii, dar noi deja am setat mai multe mecanisme, diplomația, necesitățile noastre diplomatice, aderarea la UE, ele continuă cu aceeași viteză.
Vocea Basarabiei: Deci, noi cunoaștem vizitele pe care le efectuați dvs. în străinătate, cunoaștem relațiile pe care le aveți cu omologii dvs. de peste hotare, dar știm că cu multe ocazii amintiți despre buna relație pe care o are și trebuie să o aibă Republica Moldova și România și aveți și o relație bună cu omologul dvs. de la București. De ce insistați ca această relație să cunoască o ascensiune și, mai ales, unde vedeți rezerve nevalorificate în cooperarea bilaterală Chișinău-București?
Nicu Popescu: Avem, după cum spuneam, o relație fantastică cu România. Noi ca țară, ca societate suntem în poziția și avem luxul de a asigura în continuare pacea și relativa bunăstare a Republicii Moldova datorită în mare parte efortului constant al României ca stat, al președintelui Klaus Iohannis și l-am citat cu o declarație, a prim-ministrului Ciucă, dar orice prim-ministru al României va continua, sunt sigur, să ne sprijine. Și avem o relație fantastică cu Bogdan Aurescu, omologul meu, cu care m-am întâlnit mai mult ca cu oricare alt omolog, ne-am văzut de vreo 14 ori anul trecut, deci, aproximativ o dată la trei săptămâni noi am avut o întrevedere cu Bogdan Aurescu, am stat alături la masa miniștrilor de externe ai Uniunii Europene la una din reuniuni la care am fost invitați și noi.
Și speranța noastră este că locul permanent al Republicii Moldova în sălile de reuniuni de la Bruxelles va fi alături de România.
Vocea Basarabiei: Dar în Republica Moldova există exponenții unui segment important care se numește unionism și ei spun că integrarea europeană a Republicii Moldova s-ar produce mai repede dacă s-ar face unirea celor două state.
Nicu Popescu: Eu am spus asta la conferința noastră comună cu Bogdan Aurescu la Chișinău pe la sfârșitul lunii decembrie, care într-un fel a finalizat anul diplomatic atât pentru serviciul diplomatic al Republicii Moldova, cât și al României.
Dl Aurescu a spus că, la modul practic, Republica Moldova are doi miniștri de externe, pentru că și el se simte un ministru de externe al țării noastre. Eu întotdeauna beneficiez de sprijin deplin al sistemului diplomatic românesc, de facto, avem două ambasade în multe capitale în condițiile în care România lucrează zi și noapte pentru a promova Republica Moldova și suntem uniți…
Vocea Basarabiei: Ideea că Unirea ar putea să aducă Republica Moldova mai repede în UE?
Nicu Popescu: Noi suntem uniți cu România în condamnarea războiului, în lucrul nostru comun cu România pentru a asigura pacea și calmul în Republica Moldova, suntem uniți cu România în efortul nostru comun de aderare la Uniunea Europeană, suntem uniți cu România în lucrul constant al serviciilor diplomatice pentru a aduce Moldova în Uniunea Europeană, iată acesta este răspunsul, noi facem acest lucru împreună cu prietenii, partenerii și frații noștri din România.
Vocea Basarabiei: Atitudinea Republicii Moldova față de cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică, ați fost invitat și ați participat și la ultima reuniune sau una din ultimele reuniuni ale Alianței Nord-Atlantice, pe ce ar trebui să se bazeze această cooperare a Republicii Moldova cu NATO, pentru că și aici deseori adversarii politici aduc alte mesaje decât cele pe care le promovați dvs., autoritățile?
Nicu Popescu: Uitați-vă la televizor ce se întâmplă în Est și ce se întâmplă în Vest. În Vest vedem că NATO și Uniunea Europeană au asigurat pacea și continuă să o asigure, vedem că statele membre din aceste organizații ajută să păstrăm pacea și pe teritoriul Republicii Moldova, și în regiune. Deci, am mai spus-o, pentru noi este primordial să cooperăm cu acele organizații și state care ne ajută să progresăm, ne ajută în parcursul nostru european, inclusiv prin parteneriatele care ne ajută să fortificăm securitatea și apărarea țării noastre. Or, aici avem parteneri cu care am lucrat de mult timp: cu România, cu Statele Unite, parțial cu NATO, prin intermediul Parteneriatului pentru Pace, prin intermediul Planului individual de acțiuni, dar acum ne dorim o cooperare mai mare, pentru că necesitățile noastre sunt mai mari și, într-adevăr, am mers la reuniunea de la București a miniștrilor de externe ai NATO, în decembrie am avut o întrevedere la Mons cu comandantul suprem al forțelor aliate NATO din Europa, care este cel mai important militar NATO, în care am formulat dorința noastră de a avea un parteneriat mai apropiat, care ne ajută în continuare să ne asigurăm că Republica Moldova rămâne într-o situație de securitate relativă. Și colegii noștri de la Ministerul Apărării, de la Ministerul de Interne tot au un dialog mai intens cu partenerii noștri, avem foarte multe efecte negative cauzate de acest război –insecuritatea la frontieră, dvs. ați văzut și explozii în regiunea transnistreană, care au creat o doză de stres sporit, cu toții am fost afectați de bombardamentele rusești contra infrastructurii energetice, de violare a spațiului aerian. În acest context – da, noi avem nevoie de noi echipamente, noi parteneriate care să ne permită să continuăm menținerea Republicii Moldova în stare de calm.
Vocea Basarabiei: Și atunci, oponenții politici spun că autoritățile vor să ducă Republica Moldova în NATO?
Nicu Popescu: Noi ne dorim parteneriate mai puternice cu acele țări și organizații care ne ajută în parcursul nostru european și ne ajută în păstrarea securității în Republica Moldova, inclusiv cu NATO.
NATO are capacități de menținere și o experiență de menținere a păcii în întreaga Europă, în Balcani, are capacități și o istorie foarte bună de ajutare a statelor să își consolideze securitatea.
Iată prin prisma acestui fapt avem un parteneriat foarte bun cu România, cu Statele Unite, cu Marea Britanie, cu NATO, cu foarte multe țări și organizații, inclusiv NATO, da.
