VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/Directorul SIS: Securitatea R. Moldova a fost și este afectată, iar riscul să mai cadă rachete pe teritoriul țării, persistă

Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete special. Este vorba despre dl Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate. Mulțumim, dle director, că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, tocmai acum când vreți să îmbunătățiți, în primul rând, norma legală în baza căreia să vă desfășurați activitatea și s-o îmbunătățiți. Asta vreți să spuneți prin această aprobare a noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate? Și de ce e nevoie de această nouă lege?

Alexandru Musteață: Într-adevăr, în parlament au fost înregistrate 3 legi: în primul rând este Legea Serviciului de Informații și Securitate, lege-cadru nouă, în al doilea rând sunt modificări la statutul ofițerilor și Legea privind activitatea contrainformativă și informativă externă, una inovativă absolut. Ceea ce vrem noi e să înlăturăm acele probleme din legislația actuală care creează mai multe impedimente, care sunt depășite de timp și care sunt depășite și de situație, or cadrul de securitate din regiune s-a schimbat și așteptările de la Serviciul de Informații și Securitate tot s-au schimbat. Deci sunt multe alte circumstanțe noi, sunt multe situații în care noi trebuie să intervenim, trebuie să fim mai proactivi și, respectiv, trebuie revăzută și legislația în vigoare.

Vocea Basarabiei: Și această nouă lege a SIS-ului va permite ce să faceți?

Alexandru Musteață: Noua lege a SIS-ului este o nouă lege, pentru că în procesul de lucru totuși s-a luat decizia de a rescrie legea actuală, este o lege, propunerea pe care am făcut-o noi nu lărgește competențele serviciului, din contra, ea face claritate care sunt competențele serviciului, pentru că acum dacă luăm cadrul legislativ, SIS se ocupă de tot și de toate și are foarte multe suprapuneri de competențe cu alte structuri ale statului.

Vocea Basarabiei: Și acum competențele stricte pe care le vreți dvs. care sunt?

Alexandru Musteață: Acum strict vom merge, în primul rând, pe activitatea contrainformativă, deci, contraspionajul cum îl avem, în al doilea rând, informativ extern, adică activitatea în exteriorul Republicii Moldova, inclusiv suportul pentru ambasadele noastre amplasate acolo, în al treilea rând, activități de alt gen care implică și investigația împreună cu procuratura sau cu alte structuri, dar care afectează securitatea statului, cum ar fi activitatea teroristă sau pericolele transfrontaliere, sau securitatea economică. Noi tindem să îngustăm competențele și serviciul să se ocupe exact de ceea ce se așteaptă de la un Serviciu de Informații și Securitate și să evităm la maximum suprapunerea de competențe cu alte structuri de drept din Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Și statutul ofițerului astăzi prevede ce?

Alexandru Musteață: În Legea privind statutul ofițerilor sunt mai multe modificări tehnice, venim să îmbunătățim pachetul social pentru un ofițer, pentru că este o discrepanță mare între pachetul social pe care îl are un ofițer de poliție, unul de armată și unul din Serviciul de Informații și Securitate prin acele beneficii sociale care pot fi oferite. Totodată, facem mai multe clarificări din punctul de vedere al vârstei la angajare, al vârstei la care pot fi numiți într-o funcție de conducere etc.

Vocea Basarabiei: Dar actualmente contractul de muncă pe care îl are un ofițer la ce se reduce, pentru că am auzit mai multe păreri?

Alexandru Musteață: Este un contract-standard, realizat în conformitate cu legislația Republicii Moldova, stabilit pe o anumită perioadă, cu posibilitatea de a fi prelungit la expirare în cazul în care ofițerul lucrează bine și n-au fost anumite încălcări grave, se stabilește vârsta de pensionare, care este diferită față de vârsta de bază, pentru ofițeri cam în toate structurile vârsta de pensionare este diferită. Contractul este unul similar cu cele ale altor structuri cu statut special din Republica Moldova, dar pachetul de beneficii pe care îl are un ofițer, care iarăși fiind în serviciul statului 24 din 24 de ore, la dispoziția comandatului, care face mai multe operațiuni fie în interiorul, fie în exteriorul țării, unele dintre care destul de complicate, fiind uneori unor riscuri destul de mari, deci trebuie să atragem atenție la toate aceste lucruri.

Vocea Basarabiei: Despre fenomenul spionajului și contraspionajului să vorbim. Este prezent spionajul în Republica Moldova și cine sunt cei care spionează?

Alexandru Musteață: În cazul exemplului pe care l-ați dat dvs. e vorba de activitatea clasic informativă, cineva din exterior, un serviciu special desfășoară activitatea de colectare de date sau chiar influență a unor procese din Republica Moldova. Ele sunt prezente peste tot, nu doar în Republica Moldova, deja depinde de fiecare țară cum își poate proteja interesele naționale. Și aici intervine rolul nostru de contrainformație sau contraspionaj. Sarcina noastră este să identificăm acele persoane, fie că ele sunt sub acoperire clasică diplomatică, cum se spune, cea mai clasică care există și mergând până la acoperirea mult mai adâncă, deci acoperire sub formă de activitate comercială, de activitate civică, de orice natură, inclusiv sub formă de turism, persoane venite în tranzit în Republica Moldova, dar care au o anumită misiune. Scopul nostru este să-i identificăm...

Vocea Basarabiei: Dar cât de ușor sunt identificate aceste persoane?

Alexandru Musteață: De la caz la caz, sunt metodologii speciale cu care se lucrează, colegii mei au o pregătire foarte bună la acest capitol, se perfecționează încontinuu atât cu suportul partenerilor, cât și în cadrul Institutului Național de Informații și Securitate. Uneori îi vedem ușor, pentru că avem informația prealabilă, întrucât partenerii, de exemplu, ne-au furnizat informația sau avem noi din alte operațiuni ale noastre informația că posibil o persoană cu aproximativ anumiți parametri ar putea desfășura o anumită activitate și atunci e mult mai ușor să-i identificăm. Alteori unele chestii sunt mult mai bine camuflate și atunci e nevoie de mai mult timp. În general, activitatea contrainformativă este una de lungă durată, ea nu se face în 3 zile, deseori se așteaptă de la noi – „hai, timp de o săptămână, găsiți-i, prindeți-i, dați-i afară...”. Ca să demonstrezi activitatea contrainformativă că, într-adevăr, o persoană este afiliată și duce o anumită activitate este nevoie de timp, mult timp în care se monitorizează, se colectează date, se verifică aceste date, se analizează pentru a lua o decizie clasică: da, duce o activitate informativă. Dacă da, atunci pentru cine, în favoarea cui, acesta-i un alt aspect, și trei – merită acum de oprit activitatea acestuia sau, totuși, de monitorizat și de văzut cu cine mai contactează, pentru că și asta-i important.

Vocea Basarabiei: Dar sunt persoane care vin pe un termen limitat, mai scurt și sunt persoane care au o ședere mai lungă?

Alexandru Musteață: Sunt diferite, varietatea e destul de mare, sunt unele persoane care au intrat dimineața cu avionul și au plecat seara cu avionul, sunt alții care stau ani de zile aici.

Vocea Basarabiei: Ne amintim multe cazuri, arată supărări unele persoane atunci când sunt reținute sau întoarse de la aeroport. Iată, cum luați decizia că-i permiteți să intre în Republica Moldova, că trebuie să-l întoarceți și să revină acolo de unde s-a pornit?

Alexandru Musteață: Decizia de a permite sau nu intrarea pe teritoriul Republicii Moldova o ia Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Vocea Basarabiei: Bine, dar oricum...

Alexandru Musteață: Desigur că se conlucrează cu noi, noi oferim informația, pentru că noi o avem și atragem atenția că ar putea să vină persoanele respective, sunt chiar și ei împreună cu noi, sunt anumite proceduri după care se verifică intențiile unei persoane, iar legea în vigoare oferă un anumit cadru de acțiuni pentru IGPF după care se conduc ei. Și atunci se ia decizia: persoana cutare are scopul declarat turism, de exemplu, dacă deține o cazare, dacă are bilet de retur, dacă deține fondurile necesare pentru a se afla pe teritoriul Republicii Moldova, dacă anterior nu a fost în vizor, dar a mai intrat în Republica Moldova și a părăsit-o în termenul stabilit, respectiv a respectat termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, sunt foarte multe criterii după care se analizează practic fiecare caz în parte.

Vocea Basarabiei: Despre securitatea statului în contextul acestui război pe care îl poartă Rusia mai mult de 9 luni de zile în imediata vecinătate a Republicii Moldova, ne referim la invazia rusă în Ucraina, cât de grav a fost afectată securitatea națională?

Alexandru Musteață: Securitatea a fost și este afectată. Aceasta este foarte important, pentru că noi constant vedem efectele războiului asupra securității noastre, și nu doar sub aspect de război convențional, acele rachete care au zburat sau chiar au căzut pe teritoriul Republicii Moldova și faptul că riscul că astfel de rachete ar putea să mai cadă aici persistă, de fiecare dată când se întâmplă astfel de bombardamente, noi suntem foarte atenți...

Vocea Basarabiei: Dar au fost elucidate până la capăt aceste cazuri când rachetele rusești au survolat spațiul Republicii Moldova?

Alexandru Musteață: Se cunoaște tot ce putem cunoaște despre ele – când au trecut, care a fost traiectoria lor, ce tipuri de rachete, unde au căzut, de unde au fost lansate, toată informația aceasta se cunoaște, doar că ea, în primul rând, poartă un caracter informativ, în al doilea rând, este mai mult pentru Ministerul Apărării pentru a se pregăti, în al treilea rând, știu că procuratura are o cauză penală deschisă la acest subiect, acumulează datele și o să vedem ce o să mai departe.

Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, știm că la Ministerul de Externe a fost convocat șeful misiunii diplomatice a Federației Ruse în Republica Moldova, dar, apropo, când se purcede la trimiterea diplomaților dintr-o țară în alta acasă?

Alexandru Musteață: Aveți în vedere declararea persoanei non grata?

Vocea Basarabiei: Da.

Alexandru Musteață: Decizia de declarare a persoanei non grata se ia în complex de către mai multe instituții. Respectiv, din partea serviciului nostru a fost solicitată o opinie, dacă persoanele care activează acolo respectă sau nu cadrul legal internațional care permite unor ambasadori, este Convenția de la Viena și sunt anumite condiții pe care trebuie să le respecte orice diplomat, fie că e vorba de diplomații noștri în altă țară, fie că invers. Sunt anumite criterii foarte bine definite și atunci când noi sesizăm că unii diplomați nu respectă aceste condiții, noi informăm Ministerul de Externe și enumerăm anumite argumente pe care le avem noi. Bine, informația este una cu caracter restricționat, n-am să dau prea multe detalii, dar în paralel este informat și Biroul de Migrație și Azil. Or, decizia, de exemplu, de a nu lăsa o persoană să intre sau a declara o persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, deci nu diplomat, dar altă persoană fără statut diplomatic, atunci BMA-ul este cel care ia decizia respectivă. În cazul diplomaților, Ministerul de Externe poartă consultări cu mai multe instituții atunci când trebuie să ia decizia de a extrăda o persoană.

Vocea Basarabiei: Inclusiv cu instituția dvs.?

Alexandru Musteață: Da, desigur, noi suntem printre primii care nu doar oferim consultanță, dar inclusiv oferim detalii.

Vocea Basarabiei: Dle director, dar astăzi amenințările și riscurile care planează la adresa securității Republicii Moldova care sunt?

Alexandru Musteață: Înainte de toate, noi avem riscul energetic, pentru că deja am văzut efectele acestuia. Bombardamentele care se întâmplă în Ucraina deconectează energia electrică în Republica Moldova și estimarea noastră este că atunci când se țintesc anumite puncte de infrastructură energetică, se ia în considerare faptul că asta va afecta Republica Moldova. Or, țara noastră și țara vecină având un sistem energetic construit în Uniunea Sovietică, el atunci a fost construit la nivel regional, fără a fi delimitate țările, era un sistem regional, respectiv noi suntem destul de bine interconectați unul cu altul și atunci când cade o parte din sistemul ucrainean, al nostru automat are de suferit, fiindcă noi suntem într-un tot întreg. Riscul acesta este destul de înalt, bombardamentele masive care s-au întâmplat, și din estimările noastre se vor mai întâmpla, vor duce treptat la deconectări și de fiecare dată va fi o perioadă de câteva ore, sperăm noi că doar de câteva ore, de reabilitare a sistemului și de reconectare la anumite procese și de flux de energie, astfel încât cetățenii să resimtă cât mai puțin lipsa energiei electrice. Pe partea de gaz, din câte cunoaștem, s-au făcut anumite rezerve, deci suntem asigurați pe o perioadă de timp.

Vocea Basarabiei: Bine, dar Republica Moldova are stocuri de gaze pe teritoriul Ucrainei și acum în spațiul public deseori se spune că dacă infrastructura energetică va fi în continuare distrusă de către Federația Rusă, atunci ar putea să se ajungă și acolo la acele depozite unde este stocat gazul din partea Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei?

Alexandru Musteață: Depozitele se află în altă parte, nu sunt în partea unde se duc nemijlocit activități, ele sunt în partea de vest a Ucrainei – unu. Doi – infrastructura de transport al gazelor este un pic diferită de cea a energiei electrice, cea a energiei electrice este aeriană, a gazelor e subterană, ceea ce asigură, mai mult sau mai puțin, o anumită protecție de bombardamente. Nu este sută la sută, dar este mai puțin vulnerabilă, pe când infrastructura energetică este la suprafață sau chiar între stâlpi și atunci un bombardament de tipul acesta afectează destul de grav astfel de infrastructură, de asta și vedem efectele respective. Deci, riscul energetic la momentul de față pentru Republica Moldova nemijlocit este unul din cele mai înalte. Or vedem că frontul s-a dus și mai la est, a trecut pe partea cealaltă a râului Nipru, din estimările noastre și ale mai multor experți internaționali vedem că suntem cam în aceeași linie, războiul va purta un caracter local pe perioada iernii, deci se va menține cam în zonele unde este acum, cu mici mișcări înainte-înapoi, dar nu mișcări mari, ci mai mult operative, dar se va merge foarte mult pe tactica de bombardamente masive ale Ucrainei. Zilele trecute a fost anunțat și în presă de către guvern că se așteptau bombardamente masive, este o informație pe care am confirmat-o și noi împreună cu partenerii că, într-adevăr, erau pregătiri pentru bombardament iarăși masiv, așa cum am mai avut o săptămână în urmă, au fost bombardamente, a fost și alertă cu bombe pe tot teritoriul Ucrainei, pentru că deja au fost ridicate în aer anumite bombardiere folosite de către Federația Rusă, dar până la urmă au fost bombardate doar anumite zone în partea de est a Ucrainei, practic pe linia de front. Asta nu înseamnă că trebuie să ne calmăm și să fim relaxați, ba din contra trebuie să fim vigilenți și pregătiți pentru astfel de situații în fiecare zi.

Vocea Basarabiei: Criza energetică cheamă la un dialog mai consistent și mai cu regularitate între Chișinău și Tiraspol, autoritățile de la Tiraspol deja au făcut demersuri și la ONU, și la OSCE, învinuind Chișinăul că nu ar oferi suficient sprijin ca cei din stânga Nistrului să fie asigurați cu resurse energetice. Iată, ce ne puteți spune despre această situație și, mai ales, despre aceste nemulțumiri care vin din partea autorităților de la Tiraspol, pentru că ele se fac nu întâmplător?

Alexandru Musteață: Un comentariu mai larg eu cred că vă poate oferi doar Biroul de Reintegrare, or este chiar platforma lor...

Vocea Basarabiei: Dar pe linia securității totuși mă interesează.

Alexandru Musteață: Pe linia de securitate trebuie să înțelegem un lucru foarte important – războiul care se desfășoară în Ucraina ne afectează nu doar pe noi, afectează întreaga regiune, respectiv și cei din Transnistria au de suferit. Limitarea volumului de gaz livrat în Republica Moldova iarăși ne afectează pe toți, e o singură țeavă, nu sunt mai multe țevi prin care vine gazul și, respectiv, ne afectează pe toți, deci cam toți suntem în aceeași situație, economic suferim cu toții. Și atunci, probabil e mai mult loc de dialog, pentru că suntem toți în aceeași situație, deja comentariile, adresările care se fac pe canale diplomatice atât la OSCE, cât și la ONU, cred că e mai bine să le comenteze Biroul de Reintegrare.

Vocea Basarabiei: Am înțeles. Despre circumstanțele avariei de la Termoelectrica, care sunt analizate de două grupuri de anchetă, cel puțin asta spunea vicepremierul Spînu, ministrul pentru infrastructură și dezvoltare regională, dumnealui zicea că este vorba despre o investigație internă și o anchetă externă, cu implicarea reprezentanților Serviciului de Informații și Securitate. Ce arată această anchetă, în măsura în care puteți să ne spuneți?

Alexandru Musteață: Deci, Serviciul de Informații și Securitate are propria investigație a procesului respectiv. Noi suntem prezenți în aceste grupuri mai mult cu scop de monitorizare și acordare de suport unde este nevoie, dar noi nu suntem nemijlocit cei care ne facem lucrul în aceste grupuri de investigație. Noi investigăm separat, or, noi suntem o structură care face investigarea contrainformativă și întrebarea pe care o avem noi în minte atunci când investigăm este – a fost cumva un act de sabotaj în procesul respectiv sau nu? Și dacă a fost un act de sabotaj a fost unul din neglijență sau unul intenționat? Pentru că circumstanțele, momentul când s-a întâmplat trezește foarte multe semne de întrebare și sunt întrebări corecte pe care trebuie să ni le punem cu toții.

Vocea Basarabiei: Știți, când se acutizează criza mai apar și probleme inexplicabile uneori?

Alexandru Musteață: Exact, când se caută energie electrică în toată regiunea, când se cumpără în fiecare zi energie electrică din România și se transportă prin liniile electrice, când se întâmplă deconectări, când se contează foarte mult pe generarea de energie electrică aici local, se mai întâmplă și o așa chestie. Nu excludem, poate fi și o circumstanță obiectivă, când, într-adevăr, s-a întâmplat o chestie tehnică, dar noi ca Serviciu de Informații și Securitate ne punem un pic altfel întrebările și cercetăm mai amplu situația. Este un bloc care s-a reparat recent, trebuie să vedem dacă s-a reparat calitativ, dacă lucrările s-au făcut corespunzător, deci e un proces mult mai larg, dar asta este optica din care se uită SIS-ul. Noi nu ne uităm din alte aspecte – financiare ș.a.m.d., sunt alte structuri care se vor ocupa cu asta. Una din echipele despre care ați menționat este una tehnică, deci de specialiști de la Termoelectrica, care încearcă să estimeze procesul tehnic care s-a întâmplat acolo – că a fost un scurtcircuit, că a fost o scurgere de apă... Ei au desfăcut pe bucăți piesa respectivă, noi ne uităm ce s-a întâmplat și anterior – cine și ce a făcut acolo, dacă unele decizii au fost luate în momentul corespunzător, dacă deciziile respective au fost corecte, s-au urmat anumite protocoale sau, totuși, au fost anumite scăpări? Și dacă au fost anumite scăpări, de ce? Iarăși – două ipoteze: sabotaj din neglijență sau sabotaj din rea-intenție?

Vocea Basarabiei: Cât va dura ancheta?

Alexandru Musteață: Mi se pare că anchetele sau investigațiile care se întâmplă în aceste grupuri de lucru la Termoelectrica, dacă nu greșesc, săptămâna aceasta, cel puțin una din ele trebuia deja să finalizeze procesul, iar ceea ce face SIS-ul va dura mai mult timp.

Vocea Basarabiei: De ce, e mai complicat?

Alexandru Musteață: Da, e mai complicat! Noi investigăm un pic diferit, noi avem alte metode de colectare de date, inclusiv cu utilizarea surselor secrete umane, cu analiza OSIM, mult-mult mai larg ne uităm noi la anumite chestii.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.