Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete special, dl Vladimir Socor, analist politic specializat pe zona de est a Europei al Fundației Jamestown din Washington. D-lui este un bun cunoscător al realităților din Republica Moldova, poate și unul dintre cei mai importanți observatori ai spațiului est-european. Bine ați venit la Vocea Basarabiei, dle Socor!
Vladimir Socor: Bine v-am regăsit, Valentina!
Vocea Basarabiei: Dar cum ați regăsit Republica Moldova, dle Socor?
Vladimir Socor: După câțiva ani de absență, datorată în bună parte și pandemiei COVID, am găsit Chișinăul mult schimbat în bine.
Vocea Basarabiei: Și ce s-a schimbat?
Vladimir Socor: Orașul arată mai ordonat, mai curat, casele, cel puțin în centru, și nu numai în centru, arată mai îngrijite, drumurile sunt în stare mai bună, circulația automobilelor, deși sunt multe ambuteiaje, totuși este mai bine dirijată. În general, Chișinăul face impresia unui oraș care se apropie de Europa, chiar dacă nu e încă european, dar se apropie de Europa. Am observat câteva restaurante și brutării foarte atrăgătoare, nu vreau să le spun numele, că nu am voie să le fac reclamă.
Vocea Basarabiei: Așa este. Dar cât de mult se apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană? Iată a trecut mai mult de un an de când Ucraina și Republica Moldova sunt țări cu statut de țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană, până la sfârșitul acestui an, ambele state speră că vor putea să obțină și acest verdict de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Este pregătită Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, ținând cont totuși că sunt și 594 de zile de război al Rusiei în Ucraina, pentru că se consideră că acest război ar fi ajutat Ucraina și Republica Moldova să bată la ușile Bruxelles-ului și să obțină această perspectivă clară de aderare la UE?
Vladimir Socor: Așa este, dar cazul Republicii Moldova este foarte diferit de cazul Ucrainei. Aceste două cazuri nu trebuie să fie cuplate sau combinate. Candidatura Republicii Moldova laaderarea la Uniunea Europeană este o însărcinare a Republicii Moldova în numele ei propriu, nu la pachet cu Ucraina. Situația Ucrainei este incomparabil mai dificilă decât situația Republicii Moldova.
Ideea ca Republica Moldova să adere fără Transnistria la Uniunea Europeană necesită aprobarea unanimă a statelor europene.
Vocea Basarabiei: Dar s-ar supăra Ucraina pe Republica Moldova, spunând că, totuși, Moldova grație Ucrainei a putut să obțină și ea această perspectivă clară?
Vladimir Socor: Ucraina ar putea să fie un pic ofensată, e adevărat, și tocmai la aceasta s-a gândit, probabil, ambasadoarea Uniunii Europene la Kiev, care a spus zilele trecute că nu este neapărat cazul ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană fără Transnistria, că asta nu e neapărat poziția Uniunii Europene, a spus ambasadoarea Uniunii Europene la Kiev, cu toate că înainte de aceasta și dl Josep Borrell, și dl Charles Michel spuseseră tocmai că Moldova poate să adere la Uniunea Europeană fără Transnistria, dar Kievul s-a ofensat un pic și de aceea Ambasada Uniunii Europene din Kiev a căutat să repare această ofensă. Eu rămân la ideea că dl Josep Borrell și dl Charles Michel au avut dreptate, însă, probabil că ei nu s-au consultat cu toate statele membre ale Uniunii Europene înainte de a face declarațiile respective. Ideea ca Republica Moldova să adere fără Transnistria la Uniunea Europeană necesită aprobarea unanimă a statelor europene.
Vocea Basarabiei: 27 de țări membre ale Uniunii Europene…
Vladimir Socor: Da, și nu știm dacă dl Josep Borrell și dl Charles Michel au coordonat declarațiile lor cu toate cele 27 de state membre.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului transnistrean. Ce părere aveți astăzi despre perspectiva soluționării problemei transnistrene?
Vladimir Socor: Nu este o perspectivă apropiată…
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă că nu-i apropiată, nici în următorii 10 ani nu va putea fi soluționată?
Vladimir Socor: În următorii 10 ani este posibilă și chiar probabilă cu condiția ca Republica Moldova și partenerii occidentali să gestioneze această situație în mod corect. Deocamdată există anumite idei, mai ales la OSCE, dar și în alte cancelarii internaționale există anumite idei potrivit cărora războiul Rusiei din Ucraina ar fi creat o fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova să rezolve problema Transnistriei repede, în mod favorabil.
Vocea Basarabiei: Trebuie grăbit acest proces de soluționare?
Vladimir Socor: Dimpotrivă, trebuie încetinit.
Vocea Basarabiei: De ce?
Vladimir Socor: O încercare de a reintegra Transnistria în Republica Moldova în situația actuală ar putea avea urmări fatale pentru Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: În ce sens?
Vladimir Socor: Republica Moldova nu este pregătită la etapa actuală să absoarbă, să integreze Transnistria.
Republica Moldova nu are instituțiile statale suficient de puternice și de eficace pentru a gestiona absorbirea sau integrarea Transnistriei.
Vocea Basarabiei: Ar fi o povară economică, financiară, umanitară?
Vladimir Socor: Nu numai, povara economică și financiară este o chestiune aparte. Problema principală este la nivelul instituțiilor statului și la nivelul domniei legii. Republica Moldova, malul drept încă nu este un stat consolidat în care ar exista domnia legii, încă nu este un stat de drept. De asemenea, Republica Moldova nu are instituțiile statale suficient de puternice și de eficace pentru a gestiona absorbirea sau integrarea Transnistriei. Republica Moldova este un stat incomplet construit, construcția statală abia urmează și putem avea toată încrederea în guvernarea actuală, în președinția și guvernarea actuală să purceadă la această operă de construcție statală încă departe de a fi completată. Abia atunci vom putea reintegra Transnistria în condițiile Chișinăului, nu în condițiile Tiraspolului, nu în condițiile Moscovei și nu, eventual, în condițiile OSCE-ului, care nu se concentrează asupra interesului Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Și atunci, vocea decisivă a cui trebuie să fie?
Vladimir Socor: A Chișinăului, fără îndoială.
Vocea Basarabiei: Chișinăul trebuie să propună un plan de soluționare, Chișinăul ce trebuie să facă?
Vladimir Socor: A propune un plan de soluționare este prematur în această situație. Apropo, un plan de soluționare înseamnă a te implica imediat în niște negocieri, într-un proces de negocieri.
Vocea Basarabiei: Ce trebuie să întreprindă Chișinăul ca lumea să aibă încredere că totuși prioritate devine în agenda guvernamentală și soluționarea problemei transnistrene?
Vladimir Socor: Prioritatea este integrarea europeană, prioritatea nu este reintegrarea cu Transnistria, avem de-a face cu un proces pe etape.
Vocea Basarabiei: Dar te integrezi mai întâi în UE și după asta soluționezi problema transnistreană?
Vladimir Socor: Exact! Și sunt multe motive convingătoare pentru această etapizare.
Vocea Basarabiei: Numiți-le care sunt cele mai convingătoare.
Vladimir Socor: Primul: construcția statală cu ajutorul direct al Uniunii Europene, construcția statală, eficientizarea instituțiilor, instaurarea deplină a domniei legii și reformarea justiției. Orice reintegrare cu Transnistria ar implica un acord politic de un fel sau altul. Dacă Republica Moldova nu este un stat deplin consolidat, dacă nu are domnia legii pe malul drept, atunci oricât de bine ar arăta documentul sau documentele-bază ale reintegrării, reintegrarea nu se va aplica așa cum va scrie pe hârtie. În loc de integrarea legală, cum va scrie pe hârtie, documentele respective vor servi drept paravan pentru înțelegeri informale neoficiale, po poneatiam între grupări de interese și de putere de pe ambele maluri ale Nistrului, situație care ar dezorganiza complet statul și Republica Moldova și ar pune capăt perspectivei europene.
Prima etapă a integrării europene va fi până la Nistru, dar odată această etapă dusă la bun sfârșit, Republica Moldova va deveni atrăgătoare pentru Transnistria
Vocea Basarabiei: Dar ați putea să ne lămuriți ce înseamnă integrare europeană până la Nistru și mai apoi și după Nistru, pentru că atunci când se vorbește despre exporturile mărfurilor din regiunea transnistreană, peste 70 la sută deja au penetrat piața Uniunii Europene, iar când politic să fie rezolvată această problemă, ne oprim la Nistru cu integrarea europeană?
Vladimir Socor: Pe etape. Prima etapă a integrării europene va fi până la Nistru, dar odată această etapă dusă la bun sfârșit, Republica Moldova va deveni atrăgătoare pentru Transnistria. Conducerea de la Tiraspol, mă refer la gruparea Sheriff, care controlează situația, nu are interese economice cu Rusia. Ei au două interese principale – supraviețuirea politică și fizică și supraviețuirea afacerilor. Toate interesele lor de afaceri, dar chiar și de supraviețuire îi duc spre Chișinău și spre Uniunea Europeană. Ei sunt tăiați de Rusia, izolați de Rusia, Rusia nu mai are acces teritorial, geografic către Transnistria, Republica Moldova va fi capabilă să facă oferte atrăgătoare transnistrenilor, odată ce Moldova are un stat consolidat și integrat în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Dar între timp s-ar putea să se întâmple mai multe lucruri, pentru că, pe de o parte, ce se spune? Că acest contract pe care îl are Ucraina cu Federația Rusă de tranzitare a gazului prin teritoriul Ucrainei expiră la sfârșitul anului 2024 și, dacă expiră acest contract, partea ucraineană nu mai este disponibilă să-l prelungească și atunci automat parcă unii sugerează că s-ar putea Transnistria, regiunea transnistreană să fie absorbită de Chișinău.
Vladimir Socor: Vrând-nevrând?
Vocea Basarabiei: Vrând-nevrând.
Vladimir Socor: Da, acest scenariu este posibil. Noi încă nu știm ce se va întâmpla la sfârșitul anului 2024, acest scenariu pe care l-ați menționat este, într-adevăr, posibil, dar integrarea vrând-nevrând în aceste condiții ar fi totuși prea devreme. Moldova la sfârșitul lui 2024 sigur nu va fi pregătită la nivel instituțional…
Vocea Basarabiei: Dar nimeni n-o să întrebe autoritățile de la Chișinău – sunteți pregătite sau nu sunteți pregătite? Asta e situația.
Vladimir Socor: Atunci va fi o situație de urgență.
Vocea Basarabiei: Și iată atunci cum vor trebui să procedeze autoritățile Republicii Moldova?
Vladimir Socor: Vom trece această punte când ajungem la această punte.
Vocea Basarabiei: Trebuie anticipat, dle Socor!
Vladimir Socor: Sigur că trebuie anticipat, trebuie făcute planuri. Orice guvern, inclusiv guvernul din Chișinău face planuri pentru toate aceste scenarii ipotetice, sunt scenarii ipotetice, sigur că trebuie făcute planuri, dar încă nu știm. Un număr de țări din Europa Centrală care nu au acces la mare – Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria – doresc ca Ucraina să continue să tranziteze gaz rusesc către aceste state. Da, e dorința lor…
Vocea Basarabiei: Da, dar trebuie să vedem și dorința Ucrainei, pentru că, până la urmă, decizia finală aparține Kievului.
Vladimir Socor: Sigur, dar aparține și Uniunii Europene.
Rusia sigur nu va dori să taie accesul Transnistriei la gaze, nu va dori să piardă influența în Transnistria…
Vocea Basarabiei: Și Uniunii Europene…
Vladimir Socor: Uniunea Europeană are o influență foarte puternică la Kiev și Uniunea Europeană a acordat o păsuire statelor pe care le-am menționat ca să continue pentru o perioadă anume să importe gaz rusesc anume prin Ucraina. Deci, nu știm, Rusia sigur nu va dori să taie accesul Transnistriei la gaze, nu va dori să piardă influența în Transnistria.
Vocea Basarabiei: Și ce va face Rusia în continuare?
Vladimir Socor: Unde?
Vocea Basarabiei: În Republica Moldova, ținând cont că există dosarul transnistrean, că pe malul stâng al Nistrului se folosește gazul rusesc, ce va vrea și va putea să facă Rusia în această regiune din stânga Nistrului?
Vladimir Socor: Foarte puțin. Știți cine ar putea să salveze situația Rusiei?
Vocea Basarabiei: Cine?
Vladimir Socor: Acei diplomați occidentali, care continuă să insiste ca problema Transnistriei să fie rezolvată împreună cu Rusia, dar nu fără Rusia.
Vocea Basarabiei: Și problema aceasta se va rezolva împreună cu Rusia?
Vladimir Socor: Acei diplomați occidentali care doresc ca problema Transnistriei să fie rezolvată împreună cu Rusia, ca Rusia să aibă un cuvânt de spus în rezolvarea politică a problemei transnistrene și ca rezolvarea să constea într-un statut special negociat cu Transnistria și cu Moscova. Acei diplomați occidentali, și mă refer, în primul rând, la OSCE, care preconizează o asemenea rezolvare…
Vocea Basarabiei: Dar ea de cine va fi acceptată?
Vladimir Socor: Acei diplomați occidentali favorizează interesele Rusiei, practic ar salva poziția Rusiei.
Vocea Basarabiei: Și imaginea Rusiei…
Vladimir Socor: Da, și imaginea, dar, în primul rând, poziția geopolitică a Rusiei. Rusia niciodată nu a fost atât de slabă în Transnistria cum este acum, nu are acces direct în niciun fel, nici prin aer, nici pe uscat, nu poate să împrospăteze contingentul militar, nici să-l rotească, nu poate să aprovizioneze contingentul militar din Transnistria cu armament, armamentul lor este străvechi, e de la moș Adam.
Vocea Basarabiei: E vechi-străvechi, dar în depozitul de la Cobasna sunt peste 20 de mii de tone de muniții.
Vladimir Socor: Așa este, dar mă refer la aprovizionarea cu armament, Rusia nu are această posibilitate. Conducerea de la Tiraspol nu mai depinde economic de Rusia, cu excepția gazelor, depinde economic de Uniunea Europeană și de tranzitul prin Chișinău. O parte foarte mare a populației din Transnistria a procurat pașapoarte moldovenești și chiar pașapoarte românești, ca să călătorească în Uniunea Europeană. Un număr din ce în ce mai mare de transnistreni, locuitori ai Transnistriei solicită permise de conducere auto din partea Chișinăului, anume ca să poată călători în teritoriul Uniunii Europene. Rusia niciodată nu a avut mai puține pârghii de influență în Transnistria decât are astăzi, iar Chișinăul niciodată nu a avut atâtea pârghii câte are astăzi, mai ales cu susținerea Uniunii Europene. Asta nu înseamnă că schimbarea de situație ar îndreptăți o reglementare rapidă, reglementarea rapidă ar avea consecințele pe care le-am menționat.
Vocea Basarabiei: Dle Socor, și totuși am auzit multe voci de la Kiev care spun că ar fi poate mult mai bine dacă s-ar urgenta soluționarea problemei transnistrene. Pentru Ucraina, cel mai probabil, contează foarte mult acest lucru, pentru că ei au spus de nenumărate ori că nu și-ar dori cineva să stea cu cuțitul înfipt în spate?
Vladimir Socor: Da, desigur, Kievul a dorit o soluție militară pe care s-o aplice chiar el, Kievul, în primăvara lui 2022. Chișinăul, pe bună dreptate, a anunțat că nu e de acord cu așa ceva. Chișinăul, în numele său, nu e capabil să rezolve problema aceasta cu forța, nici nu dorește, în niciun caz nu dorește, dar chiar dacă ar fi capabil, tot nu ar dori.
Dacă Chișinăul ar fi de acord cu propunerile pentru statut special, sunt sigur că Kievul nu ar fi de acord…
Vocea Basarabiei: Dar liderul de la Kiev, dl Zelenski, a spus că astăzi Ucraina este de acord cu orice plan de soluționare a problemei transnistrene pe care îl avansează autoritățile Republicii Moldova?
Vladimir Socor: Bine, asta este o formulă retorică. Dacă Chișinăul ar fi de acord cu propunerile pentru statut special, sunt sigur că Kievul nu ar fi de acord. Slavă Domnului, Chișinăul nu e de acord cu chestiunea statutului special și mai este și problema cu formatul de negocieri „5+2”, un format…
Vocea Basarabiei: Care nu este funcțional din 2019, dar dvs. criticați OSCE-ul de când și-a început mandatul în Republica Moldova.
Vladimir Socor: Formatul de negocieri „5+2” și OSCE sunt două lucruri diferite.
Vocea Basarabiei: Dar OSCE face parte din acest format?
Vladimir Socor: Și OSCE susține acest format până în pânzele albe. Este un format cu totul discreditat și nu e discreditat deoarece nu se poate întruni din 2019, nu de aceea. În primul rând, eu nu sunt de acord că e un format ineficient. E o naivitate să spunem că formatul „5+2” e ineficient, el a fost foarte eficient pentru scopul pentru care a fost creat, scopul a fost înghețarea și nerezolvarea veșnică a conflictului.
Vocea Basarabiei: Așa credeți că inițial și-ar fi propus ca să nu fie rezolvat acest conflict?
Vladimir Socor: Da, în 2005. Până în 2005, formatul era „3+2”, în 2005 a devenit „5+2”. Ambele – și „3+2”, și „5+2” – au fost create cu scopul de a nu rezolva conflictul, au fost desemnate de Rusia, geometria, arhitectura acestor formate a fost creată de către Rusia cu scopul sau de a nu rezolva conflictul în vecii vecilor, sau de a-l rezolva în termeni dictați de Rusia.
Vocea Basarabiei: Vreau o părere clară a dvs. – totuși, Rusia mai trebuie să fie parte a negocierilor?
Vladimir Socor: Nu! Reglementarea trebuie să aibă loc fără Rusia. O reglementare cu Rusia poate avea două rezultate posibile – sau nereglementare veșnică, deoarece Rusia, făcând parte din negocieri, le blochează în vecii vecilor, deci, nereglementare în veci sau reglementare în condiții convenabile Rusiei. Condiții convenabile Rusiei ar fi acelea ca Republica Moldova să rămână în zona gri, să nu se califice pentru integrarea europeană. Rusia nu dorește să reînființeze o Moldovă sovietică, nici o gubernie țaristă, Rusia dorește ca Republica Moldova să rămână permanent într-o zonă gri, cu o guvernare de coaliție și un parlament pestriț, în care forțe politice pro-rusești sau forțe politice neutraliste să aibă un pachet de control, care să blocheze permanent avansul Republicii Moldova către Uniunea Europeană.
