Președinta Maia Sandu a întreprins mai multe vizite în localitățile din țară și a dat asigurări că autoritățile vor continua modernizarea satelor și orașelor astfel încât cetățenii să se bucure cât mai curând de condiții bune de trai. Despre viața la țară și în țară vorbim la acest sfârșit de săptămână.
* * *
În acest an, guvernul susține 399 de proiecte prin Programul „Satul European Expres”, prin care este îmbunătățită infrastructura sportivă și socială, sunt instalate sisteme de iluminat public și reparate mai multe clădiri publice. Tot prin această inițiativă sunt renovate 46 de centre culturale din diferite localități. Președinta Maia Sandu spune că autoritățile vor continua să construiască un stat care protejează viața fiecărui om și are grijă de cetățenii săi. Vocea Basarabiei a mers în mediul rural să afle păsul oamenilor, popasul l-am făcut în comuna Mihăileni din raionul Râșcani.
Valerian Cecan, primarul comunei Mihaileni
– La sat cine vrea, trăiește bine, cine muncește, acela trăiește, care nu vrea, șade la umbră și așteaptă să-i dea cineva. Desigur, noi sperăm la o viață mai bună și tindem spre o viață mai bună, fără acea sărăcie care ne duce faima peste tot că suntem cei mai săraci, cu toate că aș spune că nu suntem cei mai săraci, poate suntem mai săraci sufletește, aș socoti așa. Mulți tânjesc după vremurile trecute, dar o bună parte își schimbă viziunea, fiindcă mulți au copii, mulți văd binele care este peste hotare, dreptatea care este acolo, dar cei de vârsta a treia, nu majoritatea, dar trăiesc cu amintirile din trecut, ale tinereții. Este o dezinformare mare, o dezinformare între populația de rând, de jos, de la sate, nu ajunge acea informație corectă și au mai mult legătură cu informația incorectă, cu falsurile, ei cred mai mult în falsuri, dar socotim că e o parte mai mică.
Vocea Basarabiei: Cât de des cetățeanul are răspuns la întrebarea cine poartă vina pentru că Republica Moldova nu a reușit de la stat sărac să ajungă stat prosper, să fie un stat unde fenomenul corupției mai repede să fie stârpit? Cât de des din discuțiile cu sătenii dvs. vedeți că au răspuns la întrebarea cine poartă vina pentru situația asta despre care unii spun că este critică?
– E vinovat cine că statul e sărac? Părerea mea este că încă de când am devenit independenți cred că așa norocul ne-a fost ca să avem la putere politicieni corupți, corupți și iar corupți care s-au străduit pentru dânșii și cumătrismul l-au dezvoltat, dar mai puțin s-au gândit la popor.
Vocea Basarabiei: Dar cum se zice, guvernanții sunt oglinda societății? Tot cetățeanul e acela care aplică ștampila și îl deleagă pe politician să-l reprezinte în forul legislativ.
– Cetățeanul este o bună parte repede manipulat, pe cei care gândesc cu mintea lor nu poți să-i manipulezi, dar cel care se dă vândut repede, pe dânsul nu-l mai interesează a doua zi, el socoate azi să aibă ce mânca, până diseară.
Vocea Basarabiei: Și după asta?
– Și după asta îi critică, că au venit politicienii și nu fac ceea ce au promis, dar trebuie schimbarea s-o înceapă de la sine, de jos. Dacă eu o să mă schimb, o să mă strădui și pe vecin să-l schimb și tot așa în sus mai departe.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți adepta cărui curent, al integrării europene sau al integrării euroasiatice?
– Nu, eu n-am fost niciodată pentru integrarea euroasiatică, sunt un aprig luptător pentru integrarea europeană. Integrarea europeană eu socot că acolo este libertate, este libera exprimare, poți să tinzi spre ce dorești, să vezi multă lume, să vezi dezvoltarea și chiar și să te strădui s-o aduci și acasă.
Trebuie mai mult de lucrat cu populația, trebuie să fie mai mult unită, integrată în diferite aspecte ale vieții.
Vocea Basarabiei: Dar cu ce se poate de lucrat mai mult cu populația, cum să se lucreze?
– Informație trebuie, chiar și ceea ce se face sus să fie mai multă transparență, să ajungă până jos. Eu socot că informarea încă lasă de dorit, e tare puțină, trebuie mai multă. Eu sunt administratoare la Asociația Obștească „Speranța Mihăileni” și suntem implicați în diferite proiecte europene, chiar recent am terminat un proiect „Corupția este o boală a societății”, unde au fost implicați tinerii și unde a avut loc instruirea, am început-o de la tineri.
Vocea Basarabiei: A fost interes pentru această instruire?
– Da, a fost interes, au venit cu idei, au fost implicați profesorii, sectorul de medicină, administrația publică, a fost informată populația. Ne-am străduit să cuprindem un număr cât mai mare, să-i informăm ce este corupția, cum se poate de diminuat, cum să respingem actele de corupție.
Angela Liulceac, președinta Asociației “Speranța-Mihăileni”
Vocea Basarabiei: Dar astăzi este o idee națională în jurul căreia s-ar uni mai multă populație, mai multă lume?
– O idee națională? Este ideea, este ideea integrarea europeană, alta nu văd.
Vocea Basarabiei: Dacă duminică ar avea loc alegeri, ați merge să votați, ați ști cui să-i dați votul?
– Da, desigur!
Vocea Basarabiei: Cui?
– Celor care luptă pentru integrarea europeană, PAS. La ceilalți, nu, că am mai avut și alți proeuropeni, dar ne-au dezamăgit, din cei care au fost corupți nici nu vreau să mai aud, nici nu mai cred, chiar dacă ei se și jură că n-au să mai facă ceea ce au făcut, dar nu credem în corupți.
Integrarea europeană este o idee națională. Trebuie să ne unim pentru acest deziderat
Vocea Basarabiei: Dar cea mai mare încredere cine vă insuflă?
– Președinta Maia Sandu. Eu văd în ea o persoană integră, care e pentru interesul poporului, își îndeplinește funcțiile ei de președintă, ne-a făcut vizibilitate în toate țările, suntem recunoscuți ca un stat care încă nu este eșuat.
Vocea Basarabiei: Șapte ani pentru Republica Moldova e o perioadă suficientă ca țara să ajungă membră a Uniunii Europene?
– În 2030, eu cred că dacă o să lucreze legile și o să se respecte legile, și vor fi cu pas mai ferm, mai hotărât se vor lua deciziile, atunci sperăm, speranța moare ultima.
Vocea Basarabiei: Cu ce asemănați Moldova, cu ce o comparați?
– Este o țară mai îmbătrânită, cu copii plecați, cu părinți rămași singuri…
Vocea Basarabiei: Aveți pe cineva plecat peste hotare?
– Da, ambii copii îs plecați peste hotare de mult, fata are 15 ani și băiatul la fel.
Vocea Basarabiei: Ați fost la ei?
– Da, chiar recent am venit de la ei din ospeție.
Vocea Basarabiei: Și ce vă spun ei? Încearcă să vă convingă să mergeți dvs. acolo unde s-au stabilit ei sau îi convingeți dvs. pe ei să revină la baștină?
– Nu, de convins eu nu-i pot convinge să revină, că ei de-acum s-au hotărât și s-au stabilit în Polonia, care s-a căsătorit acolo, care cu familia s-au dus, dar mi-au spus că „mamă, ai să vinzi casa și ai să vii la noi”. Dar eu nu vreau, cât mai pot nu plec, dar nu se știe ce vremuri o să ajungem, deocamdată cu soțul împreună ne descurcăm.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult?
– Sănătate și pace, asta la toată lumea doresc. 500 de zile trăiesc cu războiul acesta. În primul rând, copiii mei au trăit în Zaporojie, de acolo îi nora, și chiar înainte de război au ieșit și au plecat în Polonia, s-au aranjat și-i urmăresc zi de zi. Dar cum să nu văd realitățile? Eu nu știu ce se întâmplă, am avut o rudă, cuscrul meu, care a decedat la Bahmut.
Vocea Basarabiei: În război?
– Da, în război. Fratele meu a trăit în Zaporojie toată viața, a lăsat totul și a ieșit, s-a dus în Italia la sora mea cu toată familia și nu se va mai întoarce. Și-i clar că mă afectează chiar și persoanele străine, nu pot să privesc tot genocidul acesta.
Vocea Basarabiei: Dar v-ați lămurit, până la urmă, de ce a pornit Vladimir Putin acest război în Ucraina?
– De atâta că ei așa au fost învățați, numai să cucerească, să cucerească și să cucerească, și să subjuge popoarele pe care le socot mai slabe decât dânșii, după care eram și noi planificați.
Și datorită, și mulțumită Ucrainei și eroilor care cad acolo, noi trăim astăzi în pace.
Vasile Grumeza, lider agricol în comuna Mihăileni, Râșcani
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că ați vrea ca viitorul Republicii Moldova să fie unul european, dar este problema transnistreană, o problemă nesoluționată. Credeți că va fi ușor să se reintegreze cele două maluri ale Nistrului și vedeți Moldova în UE cu sau fără regiunea transnistreană?
– Dacă Ucraina hotărăște cu Rusia, atunci o să fie mai ușor de soluționat problema cu Transnistria și în acest caz se pot integra ambele maluri și să fie conducerea noastră mai fermă în luarea deciziilor și mai puțină, nici atenție nu vreau să spun, că atenție trebuie de atras, dar să respecte legile Moldovei, trebuie să se supună legilor Moldovei eu socot.
Vocea Basarabiei: Cei de la Tiraspol?
– Da, guvernarea așa-numită, că-i nelegitimă, cea de la Tiraspol este nelegitimă și dacă și guvernarea noastră va fi mai fermă, dar până când totul depinde de situația de la vecinii de alături, eu așa socot.
Vocea Basarabiei: A rămas puțin timp până la celebrarea celei de-a 32-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Ca cetățean al acestei țări, cu ce vă mândriți?
– Mă mândresc că suntem candidați la aderarea la Uniunea Europeană, mă mândresc că dispare sovietismul totalitar care era, treptat-treptat cred că va dispărea cu totul și cu familia. Satul se dezvoltă, orice cetățean trebuie să se implice, trebuie să pună umărul.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am ajuns în vizită aici, în comuna Mihăileni din raionul Râșcani, să aflăm păsul localnicilor, să ne spuneți cum se trăiește la sat și în stat.
– La sat oamenii sunt foarte harnici, grijulii, se ocupă de treburile de zi de zi, sunt ghidați de un primar gospodar și comunitatea în ultima vreme s-a schimbat foarte mult, a prosperat, avem și un parc frumos, și centru de zi pentru persoane vârstnice, și s-a schimbat aspectul la liceu, la gimnaziu, la grădiniță. Suntem în pas cu viața.
Vocea Basarabiei: Și dacă se modernizează localitatea, de ce nu toți rămân aici în sat, dar mai degrabă pentru ei e calea străinătății cea pe care o aleg?
– Din cauză că nu sunt locuri de muncă, tinerii pleacă în străinătate. Dar totuși care pleacă se întorc înapoi, își schimbă mentalitatea, văd cum e acolo, revin acasă, își construiesc case.
Vocea Basarabiei: V-ați gândit vreodată să plecați, aveți pe cineva plecat?
– Am doi copii și, cu regret, amândoi îs plecați în străinătate.
Vocea Basarabiei: De mult?
– Au absolvit liceul în România, studiile superioare acolo le-au făcut și fata a rămas în România, în București, iar băiatul e plecat mai departe.
Vocea Basarabiei: Unde?
– În Australia.
Vocea Basarabiei: Se gândesc să revină aici, la baștină?
– Ei, până când nu știu. I-au oferit băiatului un contract de muncă, un contract avantajos. Eu cred că au plecat cele mai lucide minți peste hotare și republica ar fi prosperat foarte mult, dacă ei ar fi rămas în țară, dar așa-i situația, viața ne impune.
Au plecat cele mai lucide minți peste hotare și republica ar fi prosperat foarte mult dacă ei ar fi rămas în țară
Vocea Basarabiei: Cum ați descrie dvs. sărăcia în Moldova?
– Nu suntem chiar săraci, săraci, numai acel care nu vrea să muncească trăiește foarte sărac, dar așa, legile nu-s perfecte. În primul rând, legile și mentalitatea moldoveanului, tare greu aspiră spre o schimbare, păi că ei s-au învățat că mai bine era înainte, mai bine era cu rușii.
Vocea Basarabiei: Și subiectul acesta despre vectorul politicii externe este prezent atunci când se discută – Moldova mai aproape de Est sau de Vest, Moldova mai aproape de Rusia sau de Uniunea Europeană?
– Da, noi și lucrăm, iaca implementăm diferite proiecte europene de informare a cetățenilor ca să schimbăm mentalitatea oamenilor de la sate, chiar recent am instruit profesorii, oamenii din localitate. În primul rând, noi am avut un proiect cu corupția, schimbarea mentalității.
Vocea Basarabiei: Dar ce credeți despre acest fenomen, corupția în Moldova?
– Noi nu putem s-o lichidăm de tot, dar putem s-o diminuăm și am avut multe ateliere cu elevii de la școli.
Vocea Basarabiei: Unde e corupție mare, cine sunt corupții?
– În justiție și sunt anumite persoane care au fost politicieni la conducere, au fost implicați și crește numărul milionarilor din Moldova, dar populația e săracă.
Vocea Basarabiei: Credeți că ați putea nimeri și dvs. pe lista celor care sunt milionari?
– Nu, nu cred, n-am de unde, tot timpul am lucrat cinstit. Lucrătorii din domeniul culturii au avut un salariu mic, acum a mai crescut salariul la lucrătorii din domeniul culturii, dar în rest…
Vocea Basarabiei: Dacă ați fi dvs. în fruntea Republicii Moldova, ce ați face, ce ați întreprinde prioritar?
– În primul rând, eu cred că trebuie să funcționeze legea în stat, ca acel care a încălcat să fie pedepsit și să nu mai încalce legea, chiar și actele acestea de corupție să fie stârpite odată. Dacă n-ar fi corupție în Republica Moldova, cred că populația ar trăi foarte bine, dacă după lege ar fi pedepsiți, eu cred că s-ar schimba ceva, dar sunt multe ezitări care fac ca să nu fie pedepsite persoanele vinovate.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă integrare europeană pe înțelesul dvs.?
– Schimbarea mentalității oamenilor și respectarea legilor.
Vocea Basarabiei: Dar vine cineva s-o schimbe?
– În Europa doar legile se respectă, poate va veni cândva și la noi așa vreme. Sunt mulți care nu vor, pentru că lor le plăcea cum era înainte, că luptă care vor spre Est și care vor spre Vest, dar, în general, dacă acum majoritatea populației migrează în Europa, se schimbă mentalitatea. Mulți care au fost cu Estul acum vor în Vest, au văzut cum e viața acolo, cum se respectă legile.
Vocea Basarabiei: Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, ați ști cui să-i dați votul?
– Sunt pentru partidele care-s cu Europa.
Vocea Basarabiei: Cine din politicieni vă insuflă încredere?
– În primul rând, dna Maia Sandu. E un președinte de nota „10”, fiindcă d-nei își îndeplinește funcțiile care i-s atribuite ei, ea și le îndeplinește foarte bine și suntem văzuți, suntem apreciați peste hotare.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, astăzi suntem în vizită aici, la Mihăileni, să discutăm cu dvs. despre cum se dezvoltă localitatea, despre ce așteptări aveți dvs. de la cei care guvernează, despre cum se implică cetățeanul în a face schimbări în țara lui.
– Localitatea Mihăileni se dezvoltă, când vin persoane la noi în localitate se miră de câte s-au realizat la noi în sat, s-au realizat foarte multe proiecte datorită unui grup de inițiativă, datorită primarului și contribuției cetățenilor care au înțeles că tot ce se face se face pentru sat și contribuie și cei din diasporă, și populația din sat la maximum și cu muncă, și financiar, cred că ați văzut și dvs., și parc, și trotuare. Aș dori ca fiecare localitate să realizeze ceea ce a realizat Mihăileniul și atunci se va schimba la față republica în întregime.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. în ce domeniu activați?
– Sunt medic de familie, șeful Centrului de sănătate Mihăileni.
Vocea Basarabiei: Povestiți-ne cum e să fii medic de familie în aceste condiții.
– E și ușor, e și greu, pentru că sunt un singur medic la populația satului unde ar trebui să mai activeze minimum încă un medic. Dacă cu 25 de ani în urmă, când am venit să activez aici, eram 4 medici de familie, acum sunt unul singur și de aceea nu e așa de ușor, că acum s-au schimbat și cerințele, lucrăm și în sistemul informațional, practic se face lucru dublu, multe cerințe, multe dări de seamă. Numărul de populație dacă era la o asistentă medicală 500 de persoane, acum – 750, s-a micșorat numărul de personal, dar e tot acel volum de lucru. Și nu vreau să neg faptul că avem condiții de lucru, în 2013 am câștigat un proiect prin intermediul Băncii Mondiale și Fondul de Servicii de Sănătate și Asistență Socială, unde ne-au construit un centru nou, după toate cerințele, dotat cu încălzire autonomă, izolare termică, avem încălzire cu gaz, o temperatură constantă iarna.
Vocea Basarabiei: Cât de mult are grijă cetățeanul de sănătatea lui sau, din contra, poate cât de mult își neglijează cetățeanul sănătatea?
– Din păcate, asta este o problemă foarte mare în Republica Moldova, când cetățeanul nu este responsabil de propria sănătate, se bazează mai mult pe aceea că medicul o să-l ajute, dar, din păcate, se cunoaște și chiar acum suntem implicați într-un proiect „Viața sănătoasă”, facem lecții cu cetățenii, mai facem convorbiri și la consultări, unde vrem să aducem la cunoștință cetățeanului că totuși sănătatea în mare măsură depinde de dumnealui însuși, 50-55% depinde de modul de viață pe care-l duce cetățeanul zi de zi, 20-22% depinde de ecologie, de factorul ecologic și undeva 20% – de factorii genetici și doar 5% – de lucrătorii medicali. Și de aceea când o să înțeleagă cetățeanul că responsabilitatea față de propriul corp trebuie să fie mai presus de obligații, ei mai mult cer obligații, el știe că trebuie să-i dea, dacă-i asigurat, din polița de asigurare totul, dar d-lui să nu facă nimic și asta, din păcate, este o problemă și avem ceea ce avem, indicatorii încă lasă de dorit.
Vocea Basarabiei: Pentru dvs. contează direcția încotro să se îndrepte Republica Moldova?
Integrarea europeană este o cale bună, dar va fi cred că lungă și de durată, pentru că încă nu toți au înțeles ce e aceea integrare europeană.
– Desigur contează, pentru că integrarea europeană este o cale bună, dar va fi cred că lungă și de durată, pentru că încă nu toți au înțeles ce e aceea integrare europeană. Și iarăși ajung la aceea că integrarea europeană pune și niște cerințe de responsabilitate, nu numai să ne dea, dar și să dăm, unde mulți nu-s de acord cu acele salarii în plicuri, prin care se ascund veniturile, cu neangajarea în câmpul muncii, lucrăm la negru, dar fiecare ban venit trebuie declarat, impozitat, pentru că toată asta vine din nou sub formă de impozite. Și de aceea mulți nu înțeleg că integrarea europeană, da, ei aud că o să fie cerințe mai mari, dar trebuie să înțelegem că noi trebuie cerințele acestea să le respectăm și fără integrare, noi zi de zi trebuie să ne integrăm, să respectăm aceeași curățenie, vin și se miră de ce în Europa e așa curățenie, nu vezi o țigară pe jos. Dar de ce noi n-am putea să facem asta? Noi implementăm, facem multe proiecte, dar sunt alții care se duc și distrug. Acolo sunt legile mai stricte, se respectă cadrul legal în toate domeniile – și în medicină, și în juridică, și de aceea mulți îs contra, pentru că lor nu le convin astfel de cerințe.
Vocea Basarabiei: Despre relația Republicii Moldova cu Rusia ce se crede, ce se spune?
– Ce se spune? Mulți ani am trăit în componența fostei Uniuni Sovietice, 70 de ani, și desigur că mulți au trăit acele timpuri, de aceea ei îs nostalgici după acele timpuri. Dar, dacă să luăm o altă parte care acum au plecat în Europa din Rusia, ei și-au schimbat părerea într-un timp foarte scurt, că au văzut că este o diferență mare și de trai, și de cadru legal, și de lucru, nimeni nu a venit din Europa să spună că a lucrat și nu i-au dat bani, pe când din Rusia venea mai că fiecare al doilea și spunea că au fost amăgiți. De aceea integrarea europeană este o cale bună, numai dacă ar fi să o înțeleagă toți și să o susținem, pentru că, din păcate, avem foarte multe partide, mai mult mătincă din partidele care sunt astăzi sunt contra integrării europene, nu știu, nu am așa statistică, dar îmi pare rău că și oameni care au fost la guvernare nu înțeleg ce înseamnă integrarea europeană pentru o țară ca Republica Moldova, care e cea mai săracă din Europa.
Vocea Basarabiei: Sunt politicieni în care aveți încredere?
– Sunt, la moment eu am încredere în partidul politic PAS.
Vocea Basarabiei: Și de la președinta Sandu ce așteptări aveți?
– Dumneaei să coordoneze la cel mai înalt nivel calea de aderare și politicile să le dezvolte mai departe, iar noi, aceștia de jos, să o susținem.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Mihăileni, localitate din raionul Râșcani. Și vă întreb și pe dvs.: cum se trăiește, cine e vinovat dacă încă mai este multă lume care mai degrabă exprimă oftat și neîncredere?
– Foarte bine că ați venit la noi în localitate, vă așteptăm cu drag. La data de 20 august va fi Festivalul Covorului ediția a VIII-a, unde vine lume cu diferite țesături, covoare, țoluri, lăicere, ștergare, asta e o tradiție foarte veche, care încă se mai păstrează, dar puțină lume se ocupă acum cu țesutul, cu torsul lânii.
Vocea Basarabiei: Se pierde din tradiție?
– Se pierde din tradiție, da, tineretul nu prea se ocupă cu lucruri manuale, nu prea le iubesc.
Vocea Basarabiei: Dar cel mai probabil mulți tineri sunt plecați de aici, din sat, pentru că nu prea îi văd pe străzi?
– Da, migrează lumea, pleacă. Dar știți cum? Tinerilor specialiști care termină o instituție de învățământ superior, leafa li se oferă cam mică, dar la zilele de astăzi toți vor să trăiască mai bine, vor mai mult.
Vocea Basarabiei: Nu ați vrea și dvs. un salariu mai mare?
– Am dori și noi un salariu mai bun, dar ne-am deprins așa cum este, ne place baștina, satul natal și nu vrem să-l părăsim.
Andrei Toma, manager, Centrul de sănătate publică din Mihăileni, Râșcani
Vocea Basarabiei: Vectorul politicii externe mai aproape de Rusia sau mai aproape de Uniunea Europeană, e subiectul care se discută aici la un pahar de vorbă?
– Sigur că se discută, orientarea noastră este mai mult înspre direcția europeană, acolo îs alte condiții.
Vocea Basarabiei: Ați mers în vreo țară europeană?
– Eu am fost doar în vizită la copii, în Italia.
Vocea Basarabiei: Și de cât timp sunt plecați?
– Ei sunt plecați din 2009, dar deja au revenit înapoi în Moldova.
Vocea Basarabiei: S-au întors pentru totdeauna?
– S-au întors pentru totdeauna, da, am un nepoțel pe care l-au născut aici, iar nepoțica e născută în Italia, dar acum e elevă.
Vocea Basarabiei: Și ce fac aici în sat?
– Se ocupă cu alungirea unghiilor. Soțul și-a cumpărat un camion, e șofer de TIR, pleacă/vine, vizitează copiii și asta-i.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Îmi doresc acum ca să fie toți împreună – și nepoți, bunei, străbunei, fiindcă sunt câțiva.
Vocea Basarabiei: Dar cu ce asemănați Republica Moldova?
– Cu niște picături de lacrimi pe față, că toți pleacă, te uiți, câmpurile acestea înainte erau semănate cu diferite culturi, dar acum unele sunt lăsate de izbeliște, știți cum, niște buruieni mari, te doare la suflet, cândva noi fiecare părticică de pământ o prelucram, fiecare copăcel la fel, dar acum e cam jalnic. Dar ce să facem, unde să ne ducem? Noi de-amu la vârsta noastră stăm acasă.
Vocea Basarabiei: Și cine-i șterge lacrimile aceste-i mame, dacă ați zis că comparați Republica Moldova cu o mamă care plânge?
– Cuvintele care vin prin telefon, prin același Skype, acestea, copiii din depărtare, aceștia-i alină dorul.
Vocea Basarabiei: Peste 10 ani, cum ați vrea să arate satul Mihăileni și Republica Moldova?
– La noi satul este ca un sat european, cum vedem, străzi frumoase avem, cu lumină stradală, avem o primărie de nota „10”, cu un primar în frunte, care face față la toate greutățile, toate problemele care sunt pe toate el le înfruntă, e cu multe idei, are multe scopuri și sperăm că va fi mai bine, mai frumos, vom avea un trai mai prosper. Noi o vedem în Uniunea Europeană pe Moldova noastră.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am ajuns cu microfonul aici, în comuna Mihăileni din raionul Râșcani, nordul Republicii Moldova, să aflăm pulsul realității. Care e temperatura aici, în mediul rural?
– Temperatura este foarte ridicată, fiindcă activând în domeniul agrar, vedeți, la ziua de astăzi nu sunt prețuri…
Vocea Basarabiei: Prețuri sunt, nu vă aranjează care sunt?
– Prețuri sunt, dar nu ne aranjează, la așa preț, știți, să crești o pâine și când o cumpărăm de pe tarabă, o cumpărăm cu 12 lei, 10 lei, dar kilogramul de grâu uitați-vă că este 3 lei. Grâul nimerind la intermediari, intermediarii vând făina și vând tărâța ceea, o paranteză așa deschisă, un kilogram de tărâță este 4 lei 50 și un kilogram de grâu este 3 lei, se mai extrage și 800 de grame de făină din kilogramul de grâu. Unde-i corelarea?
Vocea Basarabiei: De ce nu faceți o moară, o brutărie?
– Păi nu o să ne profilăm toți pe mori, pe brutărie, eu cresc pâine, cel de face moară – lasă să facă moară, să prelucreze, să lucreze și acela, să nu plece după hotare. Grâul să-l prelucreze la moară, cel mai tânăr trebuie să facă, să zicem, niște peleți din paiele acestea care-s pe câmp și tot așa ca să menținem satul, să fie și lumea acasă. Satul este viu datorită conducerii care este astăzi, eu socot că e foarte viu, sunt 4 grădinițe, sunt două școli, este centrul de sănătate, eu socot că…
Vocea Basarabiei: …perspectivă este?
– Perspectivă este, dar dacă nu se vor întoarce cu fața la țăranul acesta, la sătean, la omul de la țară cumva să-l stimuleze, și aceleași școli, două școli, și aceleași grădinițe nu vor fi, fiindcă eu cunosc multe familii care au plecat în străinătate, s-a dus mama sau tata, pe urmă au venit și au luat 3 copii din școală și au plecat cu totul.
Vocea Basarabiei: V-ați gândit și dvs. vreodată să plecați?
– M-am gândit de multe ori să plec, dar totuși am socotit că muncind de o viață aici, cred că până la sfârșit voi fi aici.
Vocea Basarabiei: Muncind de o viață la pământ, asta înseamnă aproape 40 de ani dedicați pământului?
– Pământului, da, aproape 40 de ani îs dedicați pământului, n-am fost…
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă munca asta la pământ, câte ore are ziua de muncă?
– Munca la pământ dacă trebuie făcută la jumătate de noapte, la jumătate de noapte o faci, de stropit, de protejat plantele, nu se vede că astăzi este duminică sau este sărbătoare. Da, ne străduim și noi câtuși de cât să menținem oleacă regimul acesta, nu regimul, dar cum să spun, sărbătorile acestea calendaristice, religioase, fiindcă fără Dumnezeu tot nu facem nimic.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am ajuns în vizită aici, în comuna Mihăileni din raionul Râșcani. Dle primar, să vorbim despre perspectiva mediului rural și să pornim de la fenomenul depopulării. Câți oameni aveți în sat?
– Avem 4.100 de locuitori. Cu părere de rău, populație activă avem în jur de 30%, ca să diminuăm acest factor trebuie să creăm condiții pentru cetățeni și locuri de muncă, adică locuri de muncă bine plătite.
Vocea Basarabiei: Ce salariu ar fi mulțumitor?
– Desigur că ar fi niște salarii mai mari la bugetari, fiindcă noi am încercat să angajăm specialiști în administrația publică locală și nu doreau, tinerii nu voiau să vină, fiindcă pe dânșii nu-i aranjau salariile, înseamnă că salariile de 6.000 de lei pentru dânșii nu sunt atractive.
Galina Vrabie, directoarea bibliotecii publice “Mihăileni”
Vocea Basarabiei: Dle primar, și câte case sunt pustiite astăzi?
– În jur de 160.
Vocea Basarabiei: 160 de case pustii?
– Da, sunt care au și 10 ani, sunt care de-acum s-au și risipit, fiindcă n-au fost îngrijite atâția ani și mai mult valorează terenul cela care este. Casele la noi îs mai ieftine, fiindcă au început să vină cetățeni din alte zone, din alte sate. Am întrebat: „Cum ai ajuns aici”? – „E mai ieftină casa”. Oamenii azi se duc acolo unde-s casele mai ieftine.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă o casă ieftină, la ce preț se vinde?
– Sunt diferite prețuri, sunt case care sunt făcute din lut, sunt case care-s făcute din cotileț de piatră și sunt case din cărămidă, costă până la 40 de mii de euro cele mai moderne case, dar casele care sunt vechi îs mai ieftine, oamenii le iau și le repară, le mai ajustează la condițiile noastre, le îmbracă și trăiesc într-însele, fără mare, adică nu-s ca la construcție.
Vocea Basarabiei: Și acestea cât valorează?
– În jurul la 6-7 mii de euro.
Vocea Basarabiei: Credeți că va fi ușor să se pună accent pe dezvoltare, pentru că e nevoie de investiții mari și foarte mari, pe de o parte, banii contează, pe de altă parte, exodul continuă? Și ce-i de făcut?
– Este un băț cu două capete, într-adevăr, în sat au vrut, și noi cât am motivat agenții economici ca să facă agricultură cu valoare adăugată, ei spuneau că brațele de muncă lipsesc și mai este încă o mândrie la oamenii noștri, că ei s-ar duce să lucreze în altă parte, dar să nu-i facă gospodari pe aceștia din sat.
Vocea Basarabiei: Apare invidia sau ce e?
– Cam așa, cam invidie, cam încolo, să nu-l facă gospodar pe cineva sau să-l îmbogățească pe cineva, practic aceiași bani care se plătesc aici se plătesc și acolo, pleacă la Briceni, dar acolo este constant, adică o lună de zile, două luni de zile, depinde la ce culturi, ori la cartofi, ori la roșii, oriunde, se duc și lucrează. Astăzi în agricultura care este, cu tehnologiile moderne, factorul uman e mai mic. În seră, în legumicultură acolo trebuie mai multe brațe de muncă, la livadă, dar livezile la noi, din cauza că nu-s oameni, n-au vrut să planteze și se ocupă mai mult cu cerealele și vităritul e în sectorul individual.
Vocea Basarabiei: Și atunci europenizarea, modernizarea satului va fi ușoară?
– O să fie mai îndelungată și mai grea oleacă, fiindcă să nu iasă așa, că o să facem și nu o să avem pentru cine, cred că dacă o să începem a face investiții mai mari, încetișor-încetișor mulți o să înceapă a rămâne acasă.
