Vocea Basarabiei: Continuăm să vorbim despre organizarea și desfășurarea campaniei electorale, chiar dacă sunt alegeri locale, se manifestă un interes sporit din partea partidelor, din partea candidaților independenți. CEC a anunțat că s-au înscris mulți și foarte mulți doritori să obțină fie mandatul de primar, fie cel de consilier local sau de consilier municipal sau raional. În cadrul scrutinului vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale. Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. Despre alegeri libere și consolidarea democrației vorbim. În R. Moldova, există partide multe și diferite. În pofida diminuării „bazinului electoral” și a depopulării țării, numarul partidelor este mare, 60. Despre miza alegerilor locale discutăm cu dl Valeriu Pașa, care este președintele comunității Watch.doc. Ce impresie aveți despre cum se desfășoară această campanie electorală?
Valeriu Pașa: În primul rând, eu cred că este important să ne dăm seama că nu vorbim despre o singură campanie electorală. Specificul alegerilor locale este așa că, într-adevăr, ele sunt împărțite în mai multe campanii, practic la nivelul fiecărei localități este o campanie electorală separată și să le punem pe toate într-o oală nu este foarte bine, că altfel nu înțelegem ce se întâmplă. Sunt categorii diferite de campanii, sunt campaniile pentru alegerea primarilor în localitățile mici, în sate, orașe mici, acolo ele se desfășoară după o logică diferită, mai puțin contează care candidat și din partea cărui partid vine, contează ce a făcut până acum, în sate toată lumea cunoaște pe toată lumea sau, cel puțin, cei care candidează pentru funcția de primar sunt cunoscuți destul de bine.
Vocea Basarabiei: Adică, persoana e mai degrabă cea care este văzută de cetățean?
Valeriu Pașa: Nu că mai degrabă, dar aproape în exclusivitate, însă avem și acolo o inovație, pentru prima dată în istoria politică a Republicii Moldova independente de la ‘91 încoace în alegerile locale în sate încep să conteze atât de mult procesele acestea de corupere a alegătorilor în situații cu candidați veniți în sate, nu vorbesc despre orașe, vorbesc despre sate. Deci, unde s-a mai văzut într-un sat să vină un candidat absolut necunoscut de undeva din alt raion, pe care până astăzi nu-l știa nimeni, să se înscrie în cursa pentru alegerile primarului?
Vocea Basarabiei: Dar în 2019 așa s-a întâmplat la Orhei? În raionul Orhei.
Valeriu Pașa: Exact. Acolo a fost testat terenul și, de fapt, fac aceiași oameni, aceeași grupare condusă de fugarul Ilan Șor. Asta se întâmplă. Bunăoară, în raionul Călărași l-au adus pe unul dintr-un sat din Telenești sau din alte părți. Deci este ceva nou, dar eu nu aș numi asta proces politic, asta nu înseamnă că iată vine un partid și are candidații lui. Nu! Se întâmplă o cumpărare banală a voturilor cu bani veniți la negru din Federația Rusă. Nu este o noutate, asta este una dintre tehnicile folosite de Federația Rusă oriunde în lume. Aduceți-vă aminte că aceștia s-au amestecat în alegerea președintelui și în alegerile parlamentului din Statele Unite, s-au amestecat și au încercat să le influențeze. În Republica Moldova însă acest amestec al Federației Ruse în alegeri este dus la un nivel pe care nu-l veți mai întâlni nicăieri, în nicio țară, nici chiar în țările postcomuniste.
Amestecul Federației Ruse în alegerile din R. Moldova este dus la un nivel nemaivăzut în nicio țară, nici chiar în țările postcomuniste
Vocea Basarabiei: Cum se implică factorul rusesc în acest scrutin local, ați putea să ne spuneți? S-a vorbit deja despre banii care ar veni din Federația Rusă, a fost o investigație pe care au făcut-o colegii jurnaliști și au arătat că anumite persoane din anturajul unui politician fugar au transferat, au transmis sume mari și foarte mari.
Valeriu Pașa: Sunt câteva forme de corupere, de influențare a alegerilor. O formă o reprezintă așa-numitele „proiecte de dezvoltare”, atunci când prin tot felul de firme intermediare vin bani din Federația Rusă prin intermediul oamenilor lui Șor și sunt dați administrațiilor locale, nici nu sunt dați, pentru că nici nu se transferă, din câte înțeleg eu, pe conturile primăriilor, dar vine o firmă X, nu se știe de unde bani, adică se știe, din Federația Rusă, prin oamenii lui Șor, și finanțează ei acolo un proiecțel electoral, să spunem așa, amenajează un parc, repară ceva acolo, construiesc ceva. Deci, aceasta este o formă prin care sunt corupți primarii să accepte să susțină fostul partid Șor sau să candideze, mă rog, Șor în trecut, acum – „Șansa”. Asta mai puțin contează. O altă formă este coruperea directă a candidaților, a primarilor. Deci sunt cazuri, sunt informații că unii primari aflați în funcție sau potențiali candidați primesc bani pentru remunerare, „candidezi în satul X din partea partidului controlat de Șor, na-ți 10.000 de euro”. A fost informație cum au încercat să mituiască primari să treacă la alte partide. Vă amintiți situația de la nord, la Drochia sau unde a fost, nu țin minte exact localitatea, când unii activiști din așa-zisul partid „Renaștere” au fost prinși că au încercat să cumpere cu 50.000 de euro un primar.
Vocea Basarabiei: La Ocnița…
Valeriu Pașa: Da, la Ocnița, ca să treacă de la PSRM la Partidul „Renaștere”. Este și asta o formă de corupere, dar cea mai răspândită formă de corupere este coruperea directă a alegătorilor. Ea a fost testată și în trecut și aici, din nou, sunt diferite modalități, că li se promit adaosuri la pensie, apropo, în majoritatea locurilor unde s-au promis nu s-au plătit ori s-au plătit în ajunul acestor alegeri ca să ungă ochii alegătorilor și să aibă despre ce să fac știri. Da, pentru că Șor a promis să transforme orășelul Taraclia în Monte Carlo și, la fel, Jora de Sus, numai că tot Jora de Sus a rămas și tot Taraclia a rămas, nu s-au întâmplat niciun fel de minuni acolo, cum de altfel nu s-au întâmplat nici la Orhei. Da, este și asta, o bună parte din populația țării a văzut Orheiul filmat frumos de sus cu drona, fix așa cum filmează Ion Ceban așa-zisele lui proiecte în Chișinău, așa, de departe, prelucrat în Photoshop ca să arate frumos, dar când te duci și te uiți acolo îți dai seama că nu e chiar atât de roză situația. Deci, aceasta tot e o formă – promisiunile că o să vină investiții în viitor, că o să le dea adaosuri la pensie sau, pur și simplu, coruperea banală, că „na-ți 500 de lei pentru un vot”. Acum, chiar și coruperea asta nu se întâmplă doar așa că „na-ți 500 de lei, votează candidatul sau partidul curate”. De exemplu, și asta a fost foarte larg răspândit în Găgăuzia, la fiecare casă unde era posibil li s-a spus: „Iată, puneți bannerul acesta, țineți-l două săptămâni și vă dăm 1.000 de lei”. Asta nu a fost făcut atât ca să le facă reclamă, că uitați-vă câtă lume a pus bannere ca să ne susțină, dar asta este o formă de corupere a alegătorilor. Iată, acei oameni care și-au pus bannerul cu candidata lui Șor pe poartă sau pe frontispiciul casei au și votat, deci în realitate i-au mituit, dincolo de faptul că nimic din acești bani nu este declarat la Comisia Electorală Centrală.
Vocea Basarabiei: Eu tocmai voiam să vă întreb – vorbim atât de mult de sume mari și foarte mari de bani trimise de peste hotare, dar aceste sume trebuie să fie contabilizate…
Valeriu Pașa: Nu sunt…
Vocea Basarabiei: Partidele trebuie să raporteze la Comisia Electorală Centrală banii pe care îi cheltuiesc, pe de altă parte, există instituții ale statului care trebuie să aibă în vizor fiecare ilegalitate.
Valeriu Pașa: Bine, spre deosebire de alegerile parlamentare și de asta spuneam că e important să ne dăm seama că sunt niște campanii separate în fiecare localitate, inclusiv rapoartele care se produc țin de fiecare localitate aparte și-apoi se documentează. De exemplu, dacă intervine Comisia Electorală Centrală și constată niște ilegalități, nu poate să penalizeze întreaga listă de candidați a unui anumit partid în toate localitățile, deci caz cu caz. Și deja vedem că Comisia Electorală Centrală a luat anumite decizii, sunt deciziile consiliilor electorale de circumscripție, anumiți candidați din partea Partidului „Șansa” au fost excluși din alegeri deja, dar, din nou, fiecare caz separat trebuie să-l demonstreze. Adică, autoritățile, că vorbim de Comisia Electorală Centrală sau reprezentanții săi la nivel local, fie poliția, procurorii sau SIS-ul documentează aceste lucruri, le probează către organele electorale și aceștia, dacă consideră că, într-adevăr, sunt încălcări probate și sunt grave, decid excluderea unor concurenți din alegeri, nu poți să excluzi un partid întreg, deși este clar că toată activitatea aceasta ilegală este coordonată la nivel de staff al acestor partide, însă pentru asta trebuie să aduci dovezi. Cea mai tristă situație este că eu știu foarte bine, la fel cum s-a întâmplat, de altfel, la alegerile din autonomia găgăuză.
Vocea Basarabiei: Și cât timp a trecut de atunci, 6 luni?
Valeriu Pașa: A trecut…
Vocea Basarabiei: A fost primăvară…
Valeriu Pașa: Poliția a muncit mult, cei din SIS au muncit și ei mult, au strâns probe, au strâns dovezi, în orice țară normală în care justiția lucrează în interesul cetățenilor, în interesul public, demult se încheia acest proces de judecată măcar cu o condamnare în primă instanță, dacă nu a organizatorilor, măcar a unor executori. Asta este important. La noi, procurorilor le trebuie probe mai multe și mai multe, că ei sunt supraîncărcați și nu mai reușesc ei să ducă, și durează, durează, durează… Lucrăm, lucrăm, lucrăm, Dumnezeu știe, noi doar nu avem posibilitate să ne ducem să verificăm care este fluxul de lucru al acelui procuror, poate, într-adevăr, ei sunt supraîncărcați, dar poate ei pur și simplu găsesc niște tertipuri sau niște motive de ce să nu-și facă treaba. Ei bine, chiar și dacă procurorii își fac treaba – nu știu, onest sau nu – și duc aceste cazuri în judecată, acolo au murit definitiv.
Vocea Basarabiei: Și cum se explică acest lucru?
Valeriu Pașa: Constatarea mea este foarte simplă: sistemul justiției din Republica Moldova, ca entitate totală, nu zic că fiecare în parte judecător și procuror, dar ca entitate este cel mai influent agent facilitator al influenței subversive a Federației Ruse. Asta este realitatea. Atunci când unii judecători amână ani de zile pe niște tertipuri ridicole ale unor avocați examinarea cazurilor care îl vizează pe Plahotniuc, atunci când toți aghiotanții lui Plahotniuc sunt rând pe rând arestați, trimiși în judecată, iar apoi eliberați în arest la domiciliu, apoi sub control judiciar, iar apoi unei bune părți i se permite să plece din țară, unii deja s-au ales și cu dosare clasate, eu înțeleg motivația din spatele acestora, deseori judecătorii pur și simplu nu au curaj, refuză să examineze așa lucruri, li-i frică.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă să nu ai curaj, dacă există legea, în fața judecătorului e doar legea legea?
Sistemul justiției din Republica Moldova, ca entitate totală este cel mai influent agent facilitator al influenței subversive a Federației Ruse
Valeriu Pașa: Îi doare în cot pe ei de legi, ei acum au întors legile așa cum a trebuit cuiva pe timpul lui Plahotniuc, exact așa le întorc și acum. Acești oameni, când vin cu critici asupra lor, ei imediat îți scot legea cutare, procedura cutare, codul cutare și explică: „…nu putem, înțelegeți că trebuie așa și pe dincolo”… O colegă de-a noastră din societatea civilă din România, Laura Ștefan, a spus că nu există legi suficient de clare și de bune pentru judecătorii moldoveni, aceștia mereu au să găsească motive, explicații, scuze de ce nu lucrează.
Vocea Basarabiei: Mai există și legislativul, în parlament deputații pot să îmbunătățească norma legală, dacă sunt atât de multe lipsuri?
Valeriu Pașa: Eu nu în zadar am adus acest citat al Laurei, poți să le faci tu legile ideale, poți să prescrii acolo până în detalii, dacă ei nu doresc să le aplice, fie că li-i frică, fie că sunt corupți, ei nu le vor aplica. Au s-o întoarcă, o să vedeți că pe situații similare dau soluții absolut diferite, deci este ridicol. Și în același timp, chiar și cu unele instituții reformate, deocamdată putem să spunem că avem drept instituție câtuși de cât resetată Consiliul Superior al Magistraturii. Eu nu văd deocamdată acolo putere și determinare să taxeze acest comportament absolut trădător. Deci, oamenii aceștia, acești judecători care facilitează, care blochează examinarea, care eliberează acești corupți și bandiți, deja nu vorbim pur și simplu de corupție, vorbim despre faptul că acesta este lucru în interesul statului agresor. Federația Rusă este stat agresor pentru Republica Moldova și iată acești judecători, din punctul meu de vedere, se califică perfect sub ceea ce se numește trădători de țară.
