Discutăm în această seară cu Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat, despre cine investește în Comrat, despre procentajul găgăuzilor pro-europeni, despre diferența mentalității la găgăuzii din Moldova și la cei din Ucraina, despre faptul că guvernul nu face destule ca găgăuzii să învețe limba română, despre dialogul dintre autoritățile centrale și cele locale, despre câte cetățenii dețin găgăuzii, dar și despre perioada în care Republica Moldova ar putea ajunge la standardele occidentale.
Serghei Anastasov Dacă e să vorbim de proiecte pentru care sunt necesare sume mari de bani, aici putem vorbi numai de proiecte realizate cu bani primiți din Europa. Aici avem un drum de ocolire, a cărui reconstrucție costă 28 milioane de euro, de așa bani nu dispunea nici Găgăuzia, nici Republica Moldova.
Acum drumul e terminat, dar am avut foarte multe probleme în oraș, fiindcă treceau camioanele și erau inundate subsolurile la vreo mie de case, Doamne ferește ce se întâmpla acolo. Problema aceasta a fost soluționată și acum pentru ca să aibă posibilitate copiii care doresc să învețe în limba română construim Liceul „Mihai Eminescu”, a cărui construcție va costa aproape 20 de milioane de lei.
Cel mai mare investitor pentru orașul nostru este Republica Turcia. În 2018, orașul Comrat l-a avut ca oaspete de onoare pe președintele Turciei, dl Recep Tayyip Erdoğan. Și de acolo avem multe proiecte în valoare de 400 milioane de lei. În timp de câțiva ani a fost construit un stadion nou, un colegiu, un spital, de asemenea s-au făcut reparații capitale la Casa de Cultură. Acum implementăm un proiect foarte bun cu suportul Germaniei, reparăm terenurile de fotbal și sport, după asta am primit aparatură pentru Casa de Cultură și pentru grădinițe tot din Germania, un proiect de aproape 800 mii de euro și multe drumuri au fost reconstruite tot cu sprijinul financiar al Germaniei și prin intermediul Programului USAID. În 2014, eu încă nu eram în funcție la primărie, dar am văzut că a venit un lot de camioane din Statele Unite ale Americii. Majoritatea proiectelor pe care le realizăm acum se datorează banilor veniți din Europa și Turcia.
Vocea Basarabiei: Ia spuneți ce aveți făcut, refăcut, renovat cu bani din Federația Rusă, pentru că până acum ați spus că bani au venit din Turcia, din Germania, din Statele Unite prin intermediul USAID, cunoaștem că și din România mai vin bani.
Serghei Anastasov: Din România au venit 18 milioane de lei, cu ei construim Liceul „Mihai Eminescu”.
Vocea Basarabiei: Și atunci întrebarea firească – de ce găgăuzii din Republica Moldova susțin în continuare Federația Rusă, dacă tot ceea ce se face în regiune se face cu banul venit din Occident?
Serghei Anastasov:
Din Rusia, primăria noastră a primit un singur camion KAMAZ pentru salubrizarea orașului, altceva nu țin minte să fi venit.
De ce găgăuzii susțin în continuare Rusia? Pentru că majoritatea dintre ei nu cunosc limba de stat și se informează doar din mass-media rusă. Asta ar fi o problemă și alta e că în 2009, când a venit puterea „proeuropeană” în Republica Moldova, atunci noi am avut în Găgăuzia cel puțin 25% de cetățeni care voiau cu Europa. Însă era doar scris proeuropeană, pe când în realitate puterea era antieuropeană și oamenii când au văzut că s-a furat și un miliard și nu știu ce acolo și-au schimbat părerile.
Vocea Basarabiei: Dar astăzi, iată, în 2023 cât la sută din populația din această regiune gândește proeuropenește?
Serghei Anastasov: Vreo 15-20% avem totuși proeuropeni, pur și simplu, cine este proeuropean mai puțin vorbește despre asta, la fel sunt și politicieni proeuropeni, dar nu vor să-și piardă alegătorii și nu prea afișează acest lucru. Dacă s-ar face un sondaj, cred că ar ieși că avem vreo 10-15% de proeuropeni.
Vocea Basarabiei: Și atunci, 85 la sută din cetățeni sunt pro-Rusia sau cum să înțeleg?
Serghei Anastasov: Acum ei sunt „la mijloc”. După cele ce se întâmplă acum în Ucraina, mulți și-au schimbat mentalitatea.
Vocea Basarabiei: Dar ce cred cetățenii din municipiul Comrat și din regiune despre acest război din imediata vecinătate a țării lor?
Serghei Anastasov: Ei au văzut ce s-a întâmplat în Ucraina, au vorbit și cu refugiați care vin la noi. Înainte era altă situație, acum nu vor cineva să vină la noi și să ne ajute, chiar și gazul are un preț mai mare, plătim și gazul, dar nu vrem cineva să vină la noi, am văzut ce s-a întâmplat…
Vocea Basarabiei: Cineva, cine anume, Rusia?
Serghei Anastasov: Rusia ori o altă țară care o să intre la o țară suverană.
Vocea Basarabiei: Dl primar, noi ne amintim acele proteste sau acțiuni pe care le organizau anumiți exponenți de acolo din regiunea dvs. și spuneau că „noi îl așteptăm pe Vladimir Putin să vină în Moldova”.
Serghei Anastasov: Are și Moldova vreo câteva persoane care îl așteaptă, are și Găgăuzia, fără dânșii niciodată nu se întâmplă nimic. Acum nu mai auzim pe cineva că îl așteaptă, atunci erau care vorbeau că așteaptă pe cineva, dar n-au vorbit cu poporul, poporul așteaptă ori nu. Asta a trecut deja, au avut ei timp, 50 de ani sau 70 de ani în timpul sovietic să dezvolte țara ș.a.m.d. Noi nu suntem vinovați că s-a distrus Uniunea Sovietică. Moldova atunci a făcut referendum și a vrut să fie cu Uniunea Sovietică împreună, dar nimeni n-a ascultat atunci, acum timpul a trecut noi nu suntem acolo/aici, acolo/aici. Moldova are guvern, are populație, trebuie de făcut niște sondaje – unde merge Moldova?
Vocea Basarabiei: Acuși o să ne spuneți încotro trebuie să se îndrepte Republica Moldova, dar etnie găgăuză există și în Republica Moldova, și în Ucraina, pentru că găgăuzi se întâlnesc foarte mulți la Odesa și în regiunea Odesa.
Serghei Anastasov: Da, știm, foarte bine cunoaștem.
Vocea Basarabiei: Dar există o diferență între mentalitatea găgăuzilor de acolo și a celor de aici?
Serghei Anastasov: Acum există. Văd că aceia sunt pro-ucraineni, la noi – pro-ruși sunt majoritatea. Există, am văzut că este așa ceva. Ei trăiesc în Ucraina și sunt patrioții țării în care trăiesc, dar noi tot trebuie să fim patrioți ai Republicii Moldova, trebuie să cunoaștem limba de stat ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: De ce atât de greu se învață limba română? Și de ce mediul lingvistic din UTA Gagauz-Yeri e rusesc?
Serghei Anastasov: Eu cred că și din partea guvernului nu s-a făcut tot ceea ce ar fi trebuit, numai România a dat bani pentru deschiderea primelor școli cu predare în limba română, nu Guvernul Republicii Moldova. De la Republica Moldova au venit numai 5 milioane de lei pentru terminarea construcției Liceului „Mihai Eminescu”. Dar cine a făcut ceva? Nimeni, niciun program nici în limba găgăuză, noi tot avem o limbă natală și trebuie să vorbim și limba găgăuză, dar în Găgăuzia tot nu s-a făcut, doar în ultimii 3-4 ani implementăm mai multe proiecte. Grație Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), am implementat în grădinițe programele de învățare simultană a limbilor română și găgăuză și copiii care frecventează acum grădinițele cunosc, vorbesc și repede le învață, dar cei care sunt în vârstă nici n-au să le mai învețe, că după 50 de ani omul nu mai are posibilitate.
Trebuie să învățăm limba română din copilărie, la grădinițe și la școli, și acesta trebuie să fie un program al Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Acum a fost creat acest fond financiar, banii vor fi oferiți pentru studierea limbii române. Vor fi doritori să învețe limba română?
Serghei Anastasov: Doritori sunt, nu avem locuri suficiente la Liceul „Mihai Eminescu”, acum se construiește adăugător pentru încă 300 de copii.
Vocea Basarabiei: Vorbim despre generația tânără, dar alți cetățeni, alte persoane ar vrea astăzi să învețe limba română?
Serghei Anastasov: Dar nimeni nu este la noi împotrivă sau foarte puțini sunt cei care sunt împotriva limbii de stat, chiar și acei care n-o cunosc spun că „noi trebuie să cunoaștem limba de stat”. Eu totdeauna le spun: „Cum tătarii în Rusia n-au să vorbească în limba rusă? Dacă-i tătar, vorbește limba tătară și vorbește limba rusă, așa și noi, dacă suntem de origine găgăuză, trebuie să cunoaștem, în primul rând, limba găgăuză și după asta și limba de stat”.
Vocea Basarabiei: Dar acolo, dacă vorbești limba rusă, imediat înseamnă că te identifici cu Federația Rusă?
Serghei Anastasov: Nu-i chiar așa. Noi avem multe naționalități – și bulgari, și moldoveni, diferite naționalități și mai bine se cunoaște limba rusă, chiar și undeva în internet când intri, că noi tot am învățat la școlile ruse. Și dacă-i de scris sau de vorbit, chiar și eu mai bine vorbesc și scriu în limba rusă decât în alte limbi, chiar dacă cunosc limba turcă la perfecție nu scriu așa de bine cum scriu în rusă; cunosc și limba română, cunosc și engleza, dar totuși limba rusă pe care am învățat-o la școală eu o cunosc mai bine.
Vocea Basarabiei: Dar eu îmi amintesc declarațiile pe care le-a făcut în ultima vizită efectuată în Republica Moldova, inclusiv la Comrat, președintele Adunării Parlamentare de la Ankara și el a venit cu un îndemn către toată populația din sudul Republicii Moldova, îndemnându-i să învețe limba română, că e nevoie să cunoască această limbă. Și care a fost reacția?
Serghei Anastasov: Nu numai președintele Parlamentului Turciei a fost, dar a venit și Tayyip Erdoğan la noi, președintele Turciei.
Vocea Basarabiei: Da, el a venit mai devreme.
Serghei Anastasov: Și a fost la Piața Centrală, a vorbit în limba turcă și a spus că „voi, găgăuzii, trăiți în Republica Moldova și trebuie să învățați limba de stat, și trebuie s-o cunoașteți”. Asta-i prima ce a spus el și a mai spus că trebuie să fim integrați în Republica Moldova.
Cum așa, fără să cunoască limba de stat, o persoană din Găgăuzia poate să fie în parlament ori la guvern undeva?
Vocea Basarabiei: Într-o funcție de stat.
Serghei Anastasov: Asta-i pentru noi mai bine, dacă vrem să intrăm într-o funcție undeva în Republica Moldova, dar atunci trebuie să învățăm limba, altfel nu se poate de ajuns într-o funcție înaltă.
Vocea Basarabiei: Dar dacă mergem la Comrat, acolo unde sunteți dvs. primar și întrebăm localnicii care este interesul național pentru dvs. și cum ați defini interesul național al Republicii Moldova, ce răspuns ar oferi localnicii?
Serghei Anastasov: Interesul național îi Republica Moldova, totuși majoritatea îi pentru Republica Moldova la noi în Găgăuzia. Câte mitinguri au fost, sunt vreo câteva persoane care așteptau pe cineva, dar eu nu vorbesc despre acele câteva persoane.
Vocea Basarabiei: Îl așteptau pe Vladimir Putin.
Serghei Anastasov Da, dar eu vorbesc despre oamenii care ieșeau și spuneau că iubesc Republica Moldova și vor să trăiască aici, nici nu vor o republică diferită, nu vor cum e Transnistria, ei vor să fie cu Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Iată de la înălțimea timpului, ce ne spuneți dvs. despre oferirea acestui statut special autonomiei găgăuze? A trebuit să i se ofere acest statut?
Serghei Anastasov: A trebuit, că dacă avem lege, noi nu vrem republică, cum am spus, noi vrem autonomie, dar autonomie, în primul rând, culturală. Înainte de toate, trebuie să ne uităm la lege și conform legii trebuie să facem tot ce avem în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dvs. știți că sunt și foarte mulți primari care deseori critică situația, spunând că banii care se acumulează în UTA Gagauz-Yeri rămân toți acolo, iar ceea ce acumulează administrațiile publice locale care sunt pe întreg teritoriul Republicii Moldova au o cu totul altă situație și ar fi o nedreptate?
Serghei Anastasov: Da, am auzit și eu de multe ori când eram în CALM cu primarii, dar eu numai am întrebat: iaca, este Comratul și este Cahulul, haideți să vedem câți bani au venit din bugetul Republicii Moldova la Comrat și câți bani au venit la Cahul.
Vocea Basarabiei: Și diferența e mare?
Serghei Anastasov: De vreo 10 ori mai mulți bani au venit la Cahul decât la Comrat. Noi avem niște taxe care rămân, dar dacă vorbim de toate primăriile care există în Republica Moldova, cum credeți voi, ce procentaj din bugetul Republicii Moldova se acumulează la primărie? Numai 15%.
Vocea Basarabiei: Tare puțin, dar încrederea în primării e foarte mare.
Serghei Anastasov: Bani n-au, dar încredere au. Și ce se întâmplă, cu 15% noi putem rezolva toate problemele locale?
Vocea Basarabiei: Deci, acumulările în valoare de 15 la sută sunt modeste?
Serghei Anastasov: Da, dar chiar și vorbind de Găgăuzia în care rămân niște taxe, la nivel raional sunt bani cu care tot se dezvoltă orașele, că și autonomia se dezvoltă și dă bani. Și dacă socotim, Comratul a primit mai puțin decât alte orașe, de exemplu, dacă vorbim de Hâncești, pe timpul lui Plahotniuc atunci ei au reparat drumurile cu 25 de milioane de lei, dar Comratul cu 3 milioane, chiar dacă Comratul e mai mare. Noi nu trebuie să vorbim numai despre UTA Găgăuzia sau despre niște orașe, trebuie să distribuim banii așa cum strângem taxele. Dacă guvernul acumulează taxele din toate regiunile, atunci trebuie de distribuit banii tot la numărul de persoane, niciodată nu trebuie să se facă diferență, că avem Constituția. Pentru cine-i Constituția aceasta? Cum poate să primească municipiul Comrat, în 2016-2017, 3 sau 5 milioane de lei, dar un oraș care era mai aproape de partid – 25 de milioane?
Vocea Basarabiei: A contat mult culoarea politică pe care o avea administrația publică locală.
Serghei Anastasov: Da, și în Găgăuzia la fel. Per capita trebuie să distribuim banii. La noi mai multe programe au venit din Europa și din Turcia, dacă nu obțineam aceste proiecte, Comratul iarăși rămânea ca un sat, fiindcă n-am construit nimic cu banii care vin de la guvern. Acum iarăși avem un proiect de la Banca Mondială, stația de epurare. Două orașe – Soroca și Comratul – au intrat în acest proiect și noi am început cu proiectul de 8 milioane de euro pentru Comrat.
Vocea Basarabiei: Aceasta-i o sumă mare, un proiect important.
Serghei Anastasov: Acum suntem mulțumiți, măcar ceva-ceva am început, căci dacă vorbim de Fondul ecologic, în 14 ani, Comratul a primit numai vreo 7 milioane de lei, alte orașe au primit câte 100 de milioane, dar Comratul – numai 7 milioane de lei. La noi în oraș era un miros deloc asemănător cu cel din orașele europene, chiar cu totul altfel era, acum situația s-a schimbat, am primit niște bani din fondul de dezvoltare regională și pe partea industrială tot am primit, ceva-ceva s-a întâmplat în ultimii 4 ani și se întâmplă și în ziua de azi, noi suntem mulțumiți acum.
Vocea Basarabiei: Cum este și cum ar trebui să fie dialogul dintre autoritățile publice locale și cele centrale, pentru că unii deplâng situația, că ar fi prea puțină discuție între aceste două puteri?
Serghei Anastasov: Nici nu ne întreabă pe noi, se distribuie banii, majorează salariile, nu știu ce se mai face, dar nu ne întreabă pe noi. Voi nu știți ce se întâmplă în oraș la noi, noi avem nu numai o problemă, că am venit în funcția de primar și eu numai plătesc salarii, dar eu am o mulțime de probleme cu gunoiul, cu canalizarea, cu ecologia, cu probleme sociale și cineva intră în buget și el numai spune ce trebuie de făcut. Dar de ce eu mai investesc, de ce deschid locuri de muncă? Pentru ca să am un buget mai bun și să fac mai multe lucruri pentru oameni, pentru locuitorii municipiului, doar 50 la sută din toate problemele existente în Republica Moldova sunt locale. Cine trăiește în pădure? Nimeni, toată lumea trăiește în sate și orașe.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. cât de des vorbiți, de exemplu, cu un deputat din Parlamentul Republicii Moldova, cu un ministru și cât de mult aveți nevoie de această discuție cu înalți oficiali de la Chișinău?
Serghei Anastasov: Noi nu putem reuși să vorbim cu acei din administrația centrală, deja le vorbim de 4 ani, din 2017-2018, și parcă pe nimeni nu interesează asta.
