Vocea Basarabiei: Dvs. atunci când mergeți în vizite peste hotare, discutați și cu omologii, și cu partenerii dvs. de dialog despre situația din Republica Moldova și, datorită argumentelor pe care le aveți, acești parteneri externi încearcă și chiar ajută Republica Moldova. Dacă nu ar fi această asistență, cum s-ar descurca țara?
Maia Sandu: Foarte greu, pentru că asta înseamnă niște miliarde de lei, care nu ar fi în bugetul de stat, iată, inclusiv pentru compensații. Asta înseamnă că nu am avea bani ca să investim în energia regenerabilă și măcar peste 5 ani să avem o parte din resursele noastre energetice; asta înseamnă că nu am fi putut investi în drumuri și trebuie să recunoașteți că se investește și în drumurile naționale, și în drumurile de la nivel local; asta înseamnă că am face mult mai puține proiecte la nivel de comunități, acolo unde sau se face iluminat stradal, sau se construiește un teren sportiv ș.a.m.d. Deci, acestea sunt resurse concrete care vin unele pentru a compensa pentru cei cu venituri mici și celelalte pentru ca să susțină dezvoltarea țării, dezvoltarea economică. Avem programe de sprijin pentru micile întreprinderi, deci o parte din aceste resurse vin din economia noastră, dar nu toate. Economia noastră este în continuare slabă, ea a fost și până la război slabă, acum este și ea afectată de război, deci este și mai complicat – pe de o parte, vrem ca economia să genereze venituri, pe de altă parte, trebuie să o susținem, cel puțin, întreprinderile mici și mijlocii.
Cu un război la graniță e greu să faci politici economice care să genereze un mare miracol
Vocea Basarabiei: Iată, aici recent citisem și acea postare pe rețelele de socializare a fostului premier Sturza, care zicea că prea mult se stă cu mâna întinsă în fața partenerilor externi și economia aproape că nu se dezvoltă. Și care e motivul că nu se dezvoltă, și când se va dezvolta?
Maia Sandu: Nu știu cine poate să-și imagineze un miracol economic, pornind de la toate problemele pe care le-am moștenit noi în această economie, cu resurse energetice care sunt scumpe și nediversificate, și noi abia acum încercăm să rezolvăm, cu infrastructură slabă, pe care noi încercăm acum s-o consolidăm și s-o dezvoltăm, cu război la hotar, care este un mare impediment pentru atragerea investițiilor și străine, dar și să-i convingem pe moldoveni să investească aici, acasă. Toată lumea se întreabă – ce se va întâmpla peste un an, ce se va întâmpla peste doi ani, dacă investițiile lor sunt în siguranță? Cu problemele forței de muncă pe care le avem, pentru că trebuie să recunoaștem că o mare parte dintre oamenii tineri, apți de muncă au plecat. Și dacă ne uităm la raportul dintre cei care muncesc și cei care nu mai pot munci, pentru că sunt la o vârstă respectabilă, o să vedeți că acest raport nu este în favoarea economiei. Deci, dacă le luăm pe toate și le punem împreună, e cam greu să-mi imaginez ce politici economice ar fi putut genera un mare miracol. Ce încercăm noi să facem este să îmbunătățim mediul de afaceri, așa încât oamenii de afaceri să nu fie hărțuiți, să nu trebuiască să umble cu hârtiile de aici dincolo, să simplificăm pe cât se poate, să reformăm justiția, pentru că lipsa unei justiții este cel mai mare impediment și pentru investiții străine și investițiile locale. Oamenii în momentul în care nu au încredere în judecător, nu au încredere să investească niște bani aici, pentru că poate să vină cineva să-ți preia afacerea și ție nu-ți face nimeni niciodată dreptate. Și noi am văzut exemple din astea în trecut foarte multe. Și, evident, cum am spus, acum și războiul care a afectat și sursele de aprovizionare cu materie primă, și multe alte lucruri. Noi încercăm să deschidem piețe, noi încercăm să susținem întreprinderile mici și mijlocii, noi încercăm să aducem investitori străini. În toate vizitele externe pe care le am, am discuții cu investitorii de acolo, încerc să le prezint Republica Moldova ca un loc potrivit pentru investiții. Nu întotdeauna reușesc, uneori îmi spun investitorii străini: „Când o să deveniți stat membru al Uniunii Europene, atunci noi o să venim, pentru că atunci o să avem siguranță, acum nu sunteți o țară suficient de sigură”. Deci, dacă dl Sturza și alți…
Vocea Basarabiei: Critici?
Maia Sandu: Nu critici, oameni care vin din business…
Vocea Basarabiei: …au potențial de a-l investi?
Maia Sandu: Da, în primul rând, și de a investi, dar au idei despre cum putem noi realiza un miracol economic în acest context dificil, noi suntem deschiși.
Vocea Basarabiei: Și totuși, experții în domeniul economic spun că ar exista potențial nevalorificat, pentru că încă se mai vorbește despre o economie tenebră, că nu totul e scos la lumină, și dacă nu sunt scoși toți banii la lumină, atunci e mai greu să crezi că economia poate să se dezvolte exact așa cum așteaptă și cetățenii. Ce mai aud eu de la omul simplu? Că și-ar dori poate o întreprindere, două, trei pe teritoriul Republicii Moldova unde ar putea să fie angajați 500, 1.000 de oameni…
Maia Sandu: Înțeleg, dar cine să deschidă aceste întreprinderi, statul? Uneori, cetățenii cred că statul trebuie să deschidă. Acesta este un răspuns total greșit, statul nu o să deschidă întreprinderi, nu există așa ceva, trebuie să fie investiții private. Noi am fi foarte bucuroși să vedem investițiile moldovenilor acolo, și vedem unele, inclusiv din diasporă încercăm să atragem, să prezentăm oportunitățile de investiții, să susținem, să cofinanțăm sau investitorii străini. Și iată exact de asta merg și discut cu investitorii străini, pentru că vreau ca ei să vină și să deschidă întreprinderi de prelucrare a fructelor, de procesare a lactatelor ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Materia primă să fie prelucrată…
Maia Sandu: …în localitățile noastre, pentru că agricultura noastră n-o să se dezvolte, dacă n-o să avem industrie de prelucrare. Și dacă l-ați ascultat pe ministrul agriculturii, el a vorbit foarte mult despre măsurile pe care începem să le întreprindem ca să susținem dezvoltarea acestei ramuri.
Vocea Basarabiei: Acum ideea că să fie inaugurate aceste 10 case de comerț, asta am înțeles că ar fi un aspect care ar putea să ajute.
Maia Sandu: Este un element, o măsură de susținere la nivel local, dar este un element. Sunt multe altele, sunt moduri prin care noi trebuie să oferim subvențiile în agricultură, pentru că toată lumea se plânge, dar sunt totuși două miliarde de lei care se acordă iată în anul 2023 subvenții în agricultură, dar e important ca aceste subvenții să ajungă la întreprinderi cu potențial, pentru că subvențiile în agricultură nu sunt un program de asistență socială. Pentru program de asistență socială avem ajutorul social și alte forme. Subvențiile în agricultură se oferă sau ar trebui să se ofere companiilor care au nevoie acum de un pic de sprijin, ca după aceea, peste 1 an, 2, 3 să devină profitabile, să plătească impozite la buget. Dar dacă noi analizăm cum s-au acordat subvențiile în ultimii 20 de ani, n-o să vedem legătură puternică între susținerea din partea statului și mai departe contribuția acestor companii care au beneficiat de susținere din partea statului la același buget. Pentru că de unde vin subvențiile? Vin din bugetul statului, tot cineva trebuie să plătească în bugetul statului, tot niște agenți economici, ca acești bani să ajungă în agricultură.
Vocea Basarabiei: Apropo, știți, vreo 600 de fermieri s-au întrunit, au avut un congres și au zis că sunt nemulțumiți de atitudinea statului față de ei, și au anunțat că ar putea din nou să vină în stradă, să protesteze cu tehnica agricolă? Mai e loc de dialog cu ei?
Maia Sandu: Sigur că întotdeauna este loc de dialog și înțeleg că există probleme reale, dar, în același timp, nu putem pur și simplu să dăm bani, fără ca să țintim din perspectiva statului, fiindcă statul lucrează pentru toți cetățenii săi și investițiile pe care le face statul trebuie să aducă beneficii cetățenilor. Doi: trebuie să ne gândim foarte serios cum să devenim competitivi, să ne gândim cum ne descurcăm în situația de schimbări climatice, pentru că am întâlnit fermieri care cred că vor putea să continue să facă lucrurile așa cum le-au făcut în ultimii 20 de ani. Din păcate, nu, pentru că schimbările climatice sunt aici. Iată, vedeți, avem secetă și în acest sezon și, din păcate, seceta va fi una dintre consecințele majore pentru Republica Moldova, deci, consecința schimbărilor climatice. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim ce putem crește ca să câștigăm, ce metode folosim, ca și în condiții de secetă să putem să obținem roadă. Pentru că dacă cineva crede că va semăna aceleași culturi și va avea pierderi în fiecare an, și statul va veni și va compensa aceste pierderi, aceasta nu ne duce nicăieri, nici pe omul de afaceri și nici pe noi ca stat, ca societate.
Concesionarea Aeroportului Chișinău nu este acum pe agenda noastră
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, despre stat cum reușește să gestioneze treburile acolo, de exemplu, unde s-a întors Aeroportul Național Chișinău și după asta am auzit că oricum se caută potențiali investitori?
Maia Sandu: Nu se caută nimic. Dacă s-ar căuta, s-ar face anunț public, noi suntem transparenți. Există o administrare din partea statului, sigur că au fost multe probleme care trebuie rezolvate. O să vedem dacă oamenii care au fost numiți acolo se descurcă sau nu, deci nu există nicio intenție negativă. Aeroportul este foarte important, a fost o mare pagubă că el a ajuns în mâinile unei grupări criminale prin minciună. Și noi ne dorim ca aeroportul să se dezvolte, să ne putem păstra, pentru că la un moment el devenise și o vulnerabilitate pentru securitatea națională, pentru că era controlat de această grupare criminală. Sigur că noi ne dorim ca acum aeroportul să fie administrat corect și o să vedem cum echipa actuală îl administrează. Noi nu am făcut și nu o să facem niciodată lucruri pe ascuns, am fost întotdeauna foarte transparenți și deciziile pe care le-am luat le-am explicat, cum ele vor avantaja cetățenii Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Deci, acum nu se pune problema să fie concesionat Aeroportul Național Chișinău, pentru că în spațiul public au fost făcute diferite declarații?
Maia Sandu: Nu se pune problema, nu. Mă rog, au fost făcute declarații precum că, dacă era un acord de concesiune normală atunci, în 2013, când s-a concesionat, dacă era concesionat, de exemplu, Aeroportului din München, ar fi fost cu totul altă experiență de concesiune. Concesiunile nu sunt ilegale și concesiunile pot să funcționeze, și funcționează în multe țări, acolo unde este o concesiune făcută corect, cu respectarea interesului statului. Ceea ce s-a întâmplat la noi n-a fost o concesiune, a fost o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile unei grupări.
Vocea Basarabiei: Să admitem că un investitor de bună-credință din Germania, dintr-o altă țară zice că ar fi interesat…
Maia Sandu: Nu se pune acum problema, nu este pe agendă. Vorbim la general despre cei care spuneați dvs. că și-au dat cu părerea. Pur și simplu am vrut să spun că concesiunile nu trebuie automat văzute ca scheme de corupție. În Republica Moldova așa s-a întâmplat, pentru că așa au fost oamenii care au semnat aceste contracte, dar acum nu se pune problema concesiunii aeroportului, acum se pune problema rezolvării problemelor moștenite de la gruparea criminală care a deținut aeroportul. Se lucrează foarte mult pentru a aduce mai multe zboruri la Chișinău, pentru că asta este o problemă majoră și să știți că discutăm cu toți și sperăm că în următoarele luni vom avea totuși mai multe companii care să vrea să vină în Republica Moldova și, respectiv, să ofere cetățenilor noștri o cale mai scurtă și mai ieftină să ajungă acasă sau, invers, să călătorească.
O preocupare a autorităților este acum situația moldovenilor din Fâșia Gaza, pe care încercăm să-i scoatem din regiune
Vocea Basarabiei: Dar astăzi e clar care este situația cetățenilor aflați în Israel, de exemplu? Am văzut că un număr foarte mare și-au dorit să revină acasă, unii s-au întors, alții încă mai așteaptă, s-a vorbit și despre două curse care vor fi lansate din noiembrie…
Maia Sandu: Asta este noutatea bună aici, ambasadorul nostru în Israel a reușit să discute cu aceste companii din Israel și eu cred că e bine că vom avea zboruri directe începând cu 1 noiembrie și asta înseamnă și normalizarea prețurilor. Deci, într-un fel, aici lucrurile se vor întâmpla mai ușor decât a fost în această perioadă în care am tot căutat soluții. Preocuparea autorităților în toată această perioadă a fost și rămâne situația cetățenilor moldoveni din Fâșia Gaza și vreau să spun că ambasada noastră lucrează 24 de ore din 24 anume pe acest subiect, și le sunt recunoscătoare pentru asta, din păcate, nu s-a reușit…
Vocea Basarabiei: Totuși, Ilan Șor a reușit și el să-și facă…
Maia Sandu: Din Fâșia Gaza, deci, el n-are nici o treabă.
Vocea Basarabiei: Din Israel… Am înțeles, unde e mai complicat.
Maia Sandu: Eu vorbesc despre cetățenii care sunt în pericol, unde există pericol pentru viața lor, aici este preocuparea noastră majoră și ne facem griji, și încercăm să-i scoatem de acolo. Repet, aici ambasada a lucrat și lucrează 24 de ore din 24, problema este că nicio țară, nici cele mai puternice nu au reușit încă să-și scoată cetățenii din Fâșia Gaza.
Vocea Basarabiei: Dar, cel puțin, cunoaștem numărul cetățenilor moldoveni care se află acolo?
Maia Sandu: Știm că avem în jur de 50 de oameni care au solicitat sprijinul nostru pentru a fi scoși de acolo. Se ține legătura cu toți, sunt în jur de 100 de oameni, dar pe aceștia 50 încă nu am reușit să-i scoatem, dar, repet, nicio țară din lume încă nu a reușit să-și scoată cetățenii din Fâșia Gaza.
Din păcate, există mulți în sistemul justiției care nu vor să schimbe lucrurile, care se țin cu dinții ca să-l păstreze
Vocea Basarabiei: Situația din justiție și cât de catastrofală mai rămâne a fi situația în acest sector din moment ce unii încearcă să spună că a eșuat reforma în sectorul judiciar? Mai cu seamă că au rămas două luni și ar trebui și Bruxelles-ul să anunțe dacă Republica Moldova poate deschide negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană. Și ce se crede? Că parțial parcă s-ar fi îndeplinit acele condiționalități care țin de domeniul reformării justiției și luptei împotriva corupției.
Maia Sandu: Nu o să comentez aici, trebuie să așteptăm raportul și să vedem care va fi evaluarea Comisiei Europene. Altfel, sigur că reforma nu se va încheia în decembrie și evident că avem foarte multă rezistență și cei care și-au făcut speranța că reforma se va întâmpla într-un an de zile, nu au înțeles pe deplin complexitatea, și dacă au soluții de alternativă pentru reforma justiției, le putem discuta. Din păcate, există mulți oameni în sistem care nu vor să schimbe lucrurile, care se țin cu dinții de acest sistem și vor să-l păstreze, pentru că e un sistem pe care mulți au putut și continuă să-l abuzeze, să facă bani mulți pe lângă salariile pe care le primesc, să nu fie sancționați. Deci, acesta-i un sistem la care ei nu vor să renunțe și această luptă între autorități și cetățeni care își doresc să aibă justiție adevărată și cei din sistem care au beneficiat, care au comis aceste abuzuri și acum nu vor să cedeze. O să mai dureze, procesul de curățare o să continue. Între timp, cred că trebuie să punem un accent mai puternic pe pregătirea oamenilor noi în sistem, pe tinerii care trebuie să intre în sistem, să ne asigurăm că pregătirea la universități este făcută corect, să ne asigurăm că la universități nu există profesori universitari care iau mită, în general, dar mai ales la Drept, pentru că, imaginați-vă, cum poți să vorbești despre moralitatea viitorului judecător sau angajat al procuraturii, procuror, dacă tânărul la universitate…
Vocea Basarabiei: …a dat mită.
Maia Sandu: …dă mită, pentru că profesorul îi cere mită, și tânărul dă mită. Deci, noi trebuie să luăm lucrurile așa, de la A la Z, și la universitate să avem certitudinea că profesorii sunt onești și, respectiv, procesul de învățământ este corect 100%, și la Institutul Național al Justiției, că înțeleg că acum de curând se discută, sunt suspiciuni că la ultima evaluare lucrurile nu s-au făcut corect, și n-ar fi prima dată, pentru că am mai vorbit despre Institutul Național al Justiției din ultimii 10 ani ce s-a întâmplat acolo și, respectiv, să aducem în sistem oameni care sunt și pregătiți profesional, dar care au și acest caracter, și moralitate, și care au fost educați inclusiv de acasă, dar mai ales în instituțiile care trebuie să educe acest lucru.
Vocea Basarabiei: Dar eu revin la percepția cetățeanului, și dvs. cunoașteți foarte bine ce spune omul simplu, că această lipsă de încredere în justiție duce către neîncrederea în cei care guvernează statul și se erodează această încredere…
Maia Sandu: Asta este altă întrebare. Bine, cetățeanul să ia decizia pe care o să o ia. Eu le-am promis cetățenilor, noi le-am promis cetățenilor că ajunși la putere vom fi onești și asta facem, suntem oameni onești și luptăm cu corupția în instituțiile în care, în unele guvernarea are atribuții directe, în altele indirecte, pentru că justiția este independentă și, respectiv, de aici începe toată discuția. E bine să fie independentă justiția atunci când este curată, atunci când justiția este coruptă, nu zic toți, dar mulți dintre ei, atunci această independență a justiției este împotriva cetățenilor. O să insistăm și noi, pentru că asta este ceea ce cer cetățenii și asta este ceea ce credem noi, și o să insistăm, pentru că asta este ce cere și Uniunea Europeană. Deci, e o singură cale. Da, e cam lungă, e spinoasă, dar e o singură cale și nu avem cum să ne abatem de pe această cale.
Cu reforma în justiție noi încă suntem la etapa de curățare a sistemului, învățăm din mers
Vocea Basarabiei: Dar care e aprecierea dvs., unde a ajuns astăzi reforma în justiție?
Maia Sandu: Cu reforma în justiție noi încă suntem la etapa de curățare a sistemului și, desigur, cam încet, cu prima comisie de pre-vetting a durat mai mult decât ne-am așteptat noi și decât am fi vrut, s-au stabilit niște procese, s-au învățat niște lecții, dar asta este calea, învățăm din mers, nu există manuale care să ne spună cum se face reforma justiției, pentru că spuneți că a eșuat reforma justiției. Dar care este alternativa?
Vocea Basarabiei: Dar am auzit-o și pe dna Dragalin, care zicea că nici ea nu crede în vetting și pre-vetting.
Maia Sandu: E foarte ciudat, pentru că, pe de o parte, dna Dragalin spune că sunt judecători și procurori corupți în sistem, dar, pe de altă parte, spune că nu e nevoie de vetting și pre-vetting. Întrebarea mea este: dar cum scăpăm de judecătorii și procurorii corupți din sistem? Dacă aceste instituții s-ar fi auto-curățat, era mult mai simplu pentru toți, dacă judecătorii s-ar fi auto-curățat prin CSM, dacă procuratura s-ar fi curățat prin CSM, prin organele lor de autoadministrare, dar, din păcate, nu s-a întâmplat nimic din astea, deci avem această evaluare externă extraordinară.
Vocea Basarabiei: Dar disputa dintre Procuratura Anticorupție și CNA a dus la aceea ca Iulian Rusu să-și depună cererea de demisie…
Maia Sandu: Disputa a dus la separarea acestor două instituții, ca să nu mai avem această discuție în spațiul public – cine lucrează mai bine și cine lucrează mai puțin bine. Acum fiecare instituție are propriile responsabilități și va fi mult mai ușor pentru noi toți să urmărim și să vedem cine și ce face, și cât de bine se descurcă.
Vocea Basarabiei: Dar, totuși, faptul că a depus această cerere de demisie dl Rusu v-a luat prin surprindere?
Maia Sandu: E treaba d-lui și sunt sigură că el poate să contribuie în altă funcție, nu am nicio întrebare la integritatea dânsului. Acum sperăm că CNA va putea să demonstreze, repet, mai ales că acum s-au separat apele și nu va mai exista motiv de ceartă între aceste două instituții, au responsabilitățile lor și vrem să vedem rezultate.
Vocea Basarabiei: Dar de la Procuratura Anticorupție ce așteptări aveți acum?
Maia Sandu: Procuratura Anticorupție este responsabilă de lupta împotriva corupției mari, și aici sunt cele mai mari așteptări, și ale noastre, și ale cetățenilor. Sigur că și de la CNA așteptările sunt mari, pentru că e vorba de cazuri de corupție care vizează nemijlocit cetățenii și din urma cărora cetățenii suferă direct, din cauza corupției mari tot cetățenii, toată lumea suferă, dar cumva nu o vede cetățeanul, când s-a furat miliardul cetățeanul n-a văzut din buzunarul lui. Sigur că din buzunarul lui s-a furat, pentru că în loc banii aceștia să se investească în pensii mai mari, în drumuri mai bune – s-au dus în altă parte. Dar sunt și cazuri care vizează direct, care se întâmplă astăzi, acte de corupție, care supără astăzi cetățeanul și iată aici CNA trebuie să intervină.
Vocea Basarabiei: Bine, dar atunci când șefa Procuraturii Anticorupție spune că nu s-a reușit să fie recuperat încă niciun ban din furtul miliardului, cetățeanul ce zice?
Maia Sandu: Asta este un mare semn de întrebare. Și eu cred că există totuși șanse de recuperare, inclusiv pentru că noi lucrăm foarte mult pe jurisdicțiile externe cu procurori și judecători, pe proprietăți ale corupților din Republica Moldova în alte state, și eu cred că aici toate instituțiile, inclusiv instituția de la CNA, care este responsabilă, dar și procurorii trebuie să lucreze mai mult pentru ca să vedem o parte măcar din bani în următorul an să revină în bugetul de stat.
Vocea Basarabiei: Dar cazul lui Șor, extrădării, rămânerii acolo și ispășirii pedepsei?
Maia Sandu: Ministerul Justiției a făcut cererea de extrădare, nu avem un răspuns încă.
Vocea Basarabiei: Despre cazul Stoianoglo și declarațiile pe care le-a făcut după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului i-a dat câștig de cauză și a găsit vinovat statul, care trebuie să-i ofere 3.600 de euro prejudicii, ce ne puteți spune dvs., pentru că el v-a vizat direct pe dvs.?
Maia Sandu: Această decizie nu a vizat ordinul…
Vocea Basarabiei: Nu, în declarațiile pe care le-a făcut după decizia CEDO?
Maia Sandu: Bine, această declarație a vizat o decizie concretă care a fost ulterior modificată și, respectiv, nu are treabă cu deciziile pe care le-am luat eu. Nu cred că e cazul să mă apuc să comentez o decizie a Curții Europene pentru Drepturile Omului, dar cred că totuși țara ar fi pierdut mai mult dacă în funcția de procuror general ar fi fost păstrat un om care se sfătuia cu Platon despre cum să lupte împotriva corupției.
Vocea Basarabiei: Dar aici cine are dreptate acum, ca să-i fie clar omului simplu?
Maia Sandu: Deci, legea oricum a fost corectată după ce…
Vocea Basarabiei: A fost modificată, da.
Maia Sandu: A fost modificată legea și astăzi legea corespunde standardelor internaționale.
Vocea Basarabiei: Unii adversari ai puterii spun că cei care guvernează știu deja cine va fi noul procuror, chiar dacă abia recent s-a anunțat acest concurs.
Maia Sandu: Sunt foarte curioasă să ne spună și nouă cine va fi următorul procuror. Avem nevoie de un procuror curajos, onest și bun profesionist, de asta avem nevoie.
Vocea Basarabiei: Și așteptările sunt mari…
Maia Sandu: Așteptările sunt mari și moștenirea este dificilă, problemele în sistem sunt foarte mari, deci avem nevoie de cineva foarte curajos, competent, care să vrea să-și asume o muncă, ca să nu-i zic luptă, foarte grea.
Vocea Basarabiei: Bănuiesc că și negocierile cu Bruxelles-ul pe aceste capitole care țin de situația din justiție vor fi – cum să zic? – la sânge?
Maia Sandu: Nu avem negocieri la sânge, avem discuții despre măsurile pe care le întreprindem noi pentru ca să curățăm sistemul. Sigur că și ei, și noi ne dorim să ne mișcăm repede, uneori trebuie să discutăm mai mult despre context, pentru că nu întotdeauna cele mai bune standarde internaționale sau europene vor da rezultate în Republica Moldova, în momentul în care noi încă suntem în proces de tranziție de la un sistem corupt la un sistem curat. Întotdeauna judecătorii din Uniunea Europeană nu își imaginează că poți să ai așa corupție în rândul judecătorilor și fac ochii mari când noi le spunem: „Dacă facem asta, creăm aici o oportunitate de corupție pentru judecători”. Și ei ne întreabă: „Ce înseamnă oportunitate de corupție pentru judecători?”, pentru că judecătorii sunt cei care sancționează încălcarea de lege. Și uneori avem discuții lungi pe context și pe cum facem să ajungem acolo unde și noi, și ei vrem să ajungem, dar uneori trebuie să mergem pe treapta A, treapta B, ca să ajungem și, nu știu, la C ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: La Z. Prin scrisoarea trimisă Patriarhului Kiril de către Mitropolitul Chișinăului și întregii Moldove Vladimir s-ar fi trimis un strigăt de ajutor superiorului său, dar și un mesaj indirect către guvernare. Dvs. cum ați citit această scrisoare pe care Mitropolitul Vladimir a trimis-o Patriarhului Kiril?
Maia Sandu: Știți că statul nu se poate băga în treaba bisericii, singurul lucru…
Vocea Basarabiei: Eu știu, dar întrebarea e – biserica are mai multă influență asupra statului sau statul are influență asupra bisericii?
Maia Sandu: Singurul lucru pe care pot să-l spun este că eu cred că toată lumea trebuie să contribuie la obiectivul țării, deci la interesul național al țării și la interesul cetățeanului, și interesul cetățeanului astăzi este pacea, în primul rând, și doi…
Vocea Basarabiei: Dar nu știu dacă coeziune aduce toată această situație…
Maia Sandu: Deci, pacea și integrarea europeană, pentru că în Uniunea Europeană Republica Moldova va fi protejată, va fi la adăpost, dacă pot să spun așa, și va avea această șansă să continue să se dezvolte. Eu cred că inclusiv biserica trebuie să fie aliniată la acest obiectiv care înseamnă obiectivul de a asigura bine pentru țară și pentru oamenii săi.
Vocea Basarabiei: Dar cum credeți că se va termina, până la urmă?
Maia Sandu: Nu am cum să știu.
Vocea Basarabiei: Nu aveți cum să știți? Dar statul, autoritățile statului au un interes ca, până la urmă, să fie o claritate și în sânul bisericii, că există două mitropolii și că societatea este divizată?
Maia Sandu: Interesul nostru este ca societatea să nu fie divizată, să fie coeziune socială și, respectiv, cu toții, inclusiv biserica, să contribuim la menținerea păcii și să contribuim la construirea unei țări libere, în care cetățeanul se simte protejat și respectat.
Vocea Basarabiei: Un partener privilegiat al Republicii Moldova continuă să fie România și se insistă că acum e o relație bună și foarte bună între cele două state, Republica Moldova și România. De la parteneriat strategic până la unire e o cale lungă?
Maia Sandu: Asta este decizia cetățenilor, noi lucrăm în contextul deciziei cetățenilor și lucrăm la acest parteneriat strategic, și vom continua să lucrăm în interesul cetățenilor. Nu ne ținem de lozinci, facem lucruri concrete, implementăm proiecte care să ne conecteze pe bune în toate domeniile și, evident, contăm pe sprijinul României și în următoarele luni, în următorii ani.
Vocea Basarabiei: Ce aud eu și de la unii experți? Că în următorul parlament ar putea curentul unionist să se regăsească pe o platformă și atunci ar trebui să se discute și cu reprezentanții acestui curent ca eventual să nu se rateze din această șansă a viitorului prosper al Republicii Moldova.
Maia Sandu: Suntem o țară liberă, avem peste 60 de partide, oricine este în drept să meargă, să obțină votul cetățenilor, să-i convingă atât timp cât, repet, aceste partide politice respectă Legea cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Am vorbit de la bun început despre pericolele cu care ne confruntăm și atât timp cât aceste partide politice țin la interesul cetățenilor noștri – asta este foarte important.
Vocea Basarabiei: Am pregătit și câteva întrebări de alt ordin, ca să nu creadă cetățeanul că mereu îl împovărăm doar cu probleme politice și nu mai aflăm și ceva uman de la șefa statului. Ministrul economiei anunță că brandurile internaționale vor putea fi găsite în Republica Moldova, Maia Sandu are branduri preferate?
Maia Sandu: Eu nu cred că haina îl face pe om, eu cred că e invers, dar cred că trebuie să susținem, să cunoaștem și să susținem brandurile naționale și am văzut mai multe companii care au succes pe piața locală, unele deja încearcă să iasă și pe piața regională. Și da, întotdeauna încurajez oamenii să descopere producătorii locali și să-i susțină.
Vocea Basarabiei: Moldoveanul s-a obișnuit să dea vina pe cineva atunci când îi este greu, când se află la o încercare mare. Cum reacționează Maia Sandu atunci când aude că președinta e de vină?
Maia Sandu: Cei care nu fac nimic nu sunt de vină, cei care încearcă să facă ceva, cei care sunt implicați în multe lucruri, evident că sunt și ținta unor asemenea acuzații, sigur că e greu și nu va fi niciodată ușor, și va fi și mai greu, inclusiv din perspectiva situației la nivel regional, dar și global, pentru că lumea devine mai incertă și pacea devine mai prețioasă, pentru că este în pericol. De aceea noi trebuie să ne obișnuim să muncim, să criticăm atunci când e cazul, dar să ne asumăm și responsabilități, să nu ne așteptăm că o să pice de undeva tot ce ne dorim. Deci, eu vreau să construim o societate în care cei care muncesc – trăiesc bine, asta este un lucru important. Dacă o să contăm pe o societate care 80% stau pe ajutor social, asta nu se va întâmpla niciodată.
Vocea Basarabiei: Din pozele pe care le postați uneori pe rețelele de socializare înțelegem, observăm că sunteți iubitoare de animale. Pot să vă întreb dacă s-ar putea în timpul apropiat să se găsească o soluție pentru problemele animalelor fără adăpost?
Maia Sandu: Nu este o soluție, există o responsabilitate a administrației publice locale, în primul rând. Deci, acolo trebuie să se găsească o soluție pentru fiecare localitate, atunci când vorbim despre animalele fără adăpost.
Vocea Basarabiei: Primăria, da?
Maia Sandu: Primăria, evident. Și iată suntem în pragul alegerilor locale, așa că alegătorii trebuie să întrebe candidații cum au de gând să rezolve această problemă. Dar dincolo de asta, evident, fiecare dintre noi poate face multe, poate să adopte un cățel, un pisic și să aibă grijă de aceste animăluțe, să facă totul ca să nu avem atâția câini vagabonzi, dar în mare parte așteptăm de la administrația publică locală să își asume această responsabilitate.
Vocea Basarabiei: Margaret Thatcher, care a fost considerată doamna de fier a Marii Britanii, dormea 4 ore, Barack Obama – cu 2 ore mai mult. Maia Sandu câte ore are rezervate pentru somn?
Maia Sandu: Nu, eu nu am niște ore fixe, când am mai mult timp – dorm mai mult, când am mai puțin – dorm mai puțin. Și așa se întâmplă lucrurile.
Vocea Basarabiei: La anul vor fi alegeri prezidențiale, cum ați caracteriza în câteva cuvinte acești 3 ani?
Maia Sandu: Crize, crize și iar crize și, respectiv, căutat de soluții. Deci a fost intens, ca să caracterizez și, evident, cu evenimente la care nu m-aș fi putut gândi înainte de asta. De exemplu, războiul, nu m-am gândit niciodată că vom avea un război în regiune și că voi fi în această funcție când vin refugiați ucraineni, când se apropie armata de hotarul nostru, armata agresoare a Federației Ruse. Deci a fost intens, acești 3 ani au fost intenși.
Vocea Basarabiei: De ce vă este frică cel mai mult?
Maia Sandu: Îmi este frică de riscurile la adresa cetățenilor noștri. Asta este preocuparea principală și războiul, evident, este o îngrijorare majoră. Îmi doresc să avem pace în țară, în primul rând în regiune și să nu mai vedem atrocități care se comit în Ucraina sau în alte părți ale lumii, evident.
Vocea Basarabiei: O să vă doriți și al doilea mandat?
Maia Sandu: E devreme să discutăm despre acest lucru.
Vocea Basarabiei: Mulțumim foarte mult pentru prezență la Vocea Basarabiei, dar cel mai probabil trebuie să vă mai cer un minuțel să vă adresați cu un mesaj către cetățeni, pentru că îi aud pe unii care spun că cu 63 de mandate cei de la guvernare ar fi trebuit să-și asume mai multă responsabilitate, dar uneori o fac timid și foarte timid. Ce le spuneți cetățenilor?
Maia Sandu: Ne-am asumat o funcție importantă – să aducem Uniunea Europeană în Republica Moldova, pentru că asta este soluția majoră pentru problemele pe care le avem noi. Sigur că și noi trebuie să lucrăm, să ne rezolvăm problemele aici și dincolo, dar Uniunea Europeană este siguranța pe care o putem oferi cetățenilor și perspectiva de bunăstare. Și eu cred că noi facem pași apăsați, nu timizi, pe această cale.
