Vocea Basarabiei: Mă grăbesc să vi-l prezint pe oaspetele special al acestei ediții, care este ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Înainte de a se alătura Delegației Uniunii Europene la Chișinău, ambasadorul Jānis Mažeiks a fost subsecretar de stat, director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia, anterior a fost reprezentantul permanent al Letoniei la Organizația Națiunilor Unite cu sediul la New York. Ambasadorul Mažeiks deține o diplomă în științe politice și un master în drepturile omului și democratizare, iar Delegația Uniunii Europene este aici pentru a contribui la dezvoltarea relației și parteneriatului dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Și pentru că acum există o perspectivă clară ca Republica Moldova împreună cu Ucraina să înceapă aceste negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, o să discutăm și mai mult despre relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul acestei perspective europene. O să vorbim despre asistența care este oferită de Uniunea Europeană Republicii Moldova și cum s-ar descurca Republica Moldova dacă nu ar avea acest ajutor, care vine și din partea Uniunii Europene, ca un important și principal partener extern, dar și din partea altor donatori din Occident. Vom vorbi despre rezultatele alegerilor în contextul că în Republica Moldova totuși fenomenul coruperii alegătorilor a avut o amploare mare și foarte mare, iar lupta împotriva corupției, reforma în justiție sunt printre recomandările care se regăsesc pe agenda Republicii Moldova ca să le îndeplinească. În general, în această săptămână Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor, se crede că Uniunea Europeană este un profesor, care i-a oferit o notă mare Republicii Moldova, elevului Republica Moldova, dar care nu a venit cu lecția pregătită la școală. Să ne spuneți Dvs. – cât de pregătită a fost și este Republica Moldova ca să continue să insiste pe acest parcurs european?
Jānis Mažeiks: În primul rând, nu sunt sigur dacă îmi place analogia cu profesorul și elevul. Motivul acestor note este să vedem cât de mult Republica Moldova este încadrată în UE. Deci, scopul acestui exercițiu este evaluarea Republicii Moldova și performanțelor acesteia, este să înțelegem când Republica Moldova poate să devină membru al Uniunii Europene ca și alte state membre ale Uniunii Europene, drepturi, obligații, de asemenea, asta înseamnă să înțelegem dacă sistemul care există în țară întrunește aceleași standarde pe care le au și alte state membre. Eu nu m-aș uita la asta ca la profesor-elev, dar ca la mentor, pentru că avem această abordare. Noi suntem o comunitate de egali și Republica Moldova trebuie să fie membru cu drepturi egale, noi oricum vedem lucruri care trebuie să fie îmbunătățite pentru a ajunge la același nivel ca și alte state membre ale Uniunii Europene. Când vine vorba despre echilibru, lucru pe care Republica Moldova l-a întreprins până acum este unul foarte-foarte impresionant, pentru că voi sunteți o țară candidată de mai puțin de doi ani și voi ați reușit să lucrați asupra acestui lucru foarte dificil într-o perioadă de timp foarte scurtă. Foarte multe țări au așteptat mult mai mult timp pentru a ajunge la același nivel, și acest nivel este deja la o etapă când Republica Moldova întrunește criteriile de la Copenhaga, care sunt văzute în raportul de progres al Comisiei Europene. Aceasta înseamnă că voi deja aveți un standard destul de înalt de realizare și foarte multe din reformele care au fost întreprinse în ultimii doi ani au fost apreciate înalt de Uniunea Europeană. În același timp, când a început acest parcurs era clar că unele lucruri vor dura timp. De exemplu, nimeni nu s-a așteptat că în Republica Moldova ar putea să se curețe sistemul judecătoresc într-un timp scurt, asta este imposibil cu mijloace democratice, pentru că este de asemenea important de a analiza echilibrul foarte delicat dintre necesitatea de a curăța sistemul judecătoresc și independența sistemului judecătoresc. Iată de ce sunt unele domenii unde sunt anumite lucruri care trebuie să fie realizate. Dar din punctul meu de vedere pentru începutul negocierilor aceste lucruri sunt realizabile, sunt lucruri pe care Republica Moldova trebuie să le întreprindă înainte de a ajunge la următoarea etapă. Și de asemenea trebuie să spun, și asta putem să discutăm în mai multe detalii, aceasta este recomandarea Comisiei, dar decizia încă trebuie să fie ratificată de către membri în decembrie.
Unele lucruri încă trebuie să se miște, este vorba despre continuarea activității ce ține de procesul de vetting al CSM și al procuraturii, numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție și a procurorului general…
Vocea Basarabiei: Excelența Sa a spus foarte frumos, Uniunea Europeană este un fel de mentor pentru Republica Moldova, pentru că încearcă totuși să ajute această țară împreună cu Ucraina să pășească cu dreptul pe acest drum de integrare europeană, urmează încă Consiliul European în luna decembrie să adopte decizia finală. Și dacă se adoptă decizia finală, asta înseamnă că negocierile când încep?
Jānis Mažeiks: În primul rând, haideți să clarificăm anumite lucruri când vine vorba despre Consiliul European. Acum avem recomandările Comisiei Europene către Consiliul European pentru a începe negocierile, această înseamnă că pe 15 decembrie Consiliul va discuta aceste recomandări cu șefii de state și guverne ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și trebuie să ajungă la un consens. Nu e vorba doar despre un proces tehnic, de a bifa o boxă în ce privește avansarea țării, dar este și contextul politic, care este aprecierea liderilor în ce privește performanța țării și sentimentele față de Moldova, dar, de asemenea, este vorba despre contextul politic și geopolitic mai larg, pentru că această decizie va afecta nu doar Republica Moldova, dar și Ucraina, și Georgia. Așadar, sunt lucruri pe care Republica Moldova trebuie să le mai facă în ceea ce privește susținerea imaginii sale pozitive de acum încolo. Și odată ce va fi luată decizia, sperăm noi în decembrie, va fi timp până în martie pentru acele trei domenii pe care le-a evidențiat Comisia Europeană. Unele lucruri încă trebuie să se miște, este vorba despre continuarea activității ce ține de procesul de vetting al CSM și al procuraturii, numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție și a procurorului general, la fel și oferirea de resurse pentru Oficiul Anticorupție, îmbunătățirea structurii acestuia, la fel și îmbunătățirea cadrului legal despre dispariția banilor. De asemenea vreau să menționez că aceste numiri nu trebuie să fie încheiate până atunci, pentru că raportul spune că e vorba despre a continua progresul semnificativ, adică Moldova trebuie să vadă ce poate fi făcut între acum și martie, ținând cont de faptul că asta implică alte instituții independente, cum ar fi Comisia de vetting, adică nu poți să pui presiune pe ei, dar trebuie să vedem ce poate fi întreprins între acum și martie. Și după ce avem raportul Comisiei în ce privește modul în care țara a progresat în aceste domenii către Consiliu, atunci decizia va fi luată în ce priește cadrul de negociere. Aceasta va crea cadrul de negociere, vom ști care vor fi principiile de negociere, la fel și substanța acestora, adică cum Moldova va negocia diferite capitole cu Uniunea Europeană. La această etapă nu există o perioadă de timp clară în ce privește începutul acestor negocieri, dar, în primul rând, trebuie să ajungem la această etapă în decembrie și martie.
Vocea Basarabiei: Dle ambasador, să vă întreb dacă dvs. aveți o imagine clară despre cazul Stoianoglo, el a fost retras din funcția de procuror general, a câștigat la CEDO, acum Curtea Constituțională s-ar părea că după ce s-a pronunțat ar exista o ferestruică, ca dl Stoianoglo să revină în funcția pe care a deținut-o anterior. Vă este clar totuși ce se întâmplă cu acest caz al fostului procuror general Stoianoglo?
Jānis Mažeiks: Acesta este unul din domeniile în care trebuie să vedem consecințele acestei hotărâri recente pe care ați menționat-o dvs., dar vestea bună este că noi avem dialogul nostru și avem încă timp, este un dialog continuu între autoritățile moldovene și Comisia Europeană și în acest dialog va fi clar ce pași vor fi întreprinși și ce este real de făcut până în martie. În această perioadă de timp, de asemenea va fi mai clar care sunt detaliile-țintă în numirea procurorului general. Este vorba de o decizie politică, este de asemenea o decizie juridică foarte detaliată, care necesită și expertiză juridică.
Țara are o oportunitate de a face lucrurile corect, de a reforma sectorul judecătoresc și este important ca acest lucru să fie făcut cum trebuie. Din partea noastă deja vedem primii pași care ne arată că există succes, procesul de pre-vetting în mare parte a fost finalizat, CSM este în componență deplină.
Vocea Basarabiei: Chiar dacă justiția se reformează pe o perioadă mai îndelungată de timp, ce se observă? Că cetățenii au mai pierdut din încrederea pe care au avut-o în acest sector important. Dvs. credeți că va reuși Republica Moldova să treacă cu bine acest examen și să spună și cetățenilor, dar și la Bruxelles, că această reformă în justiție este cu șanse și nu se va mai vorbi despre o reformă eșuată, despre o rezistență de pe interior, despre o voință mai fermă a celor care guvernează Republica Moldova, ca această reformă să arate cetățenilor că poate după modelul reformat să livreze rezultate în interesul statului și cetățeanului?
Jānis Mažeiks: E clar că cetățenii vor un sector judecătoresc curat. Acesta este unul din motivele pentru care parlamentul actual a fost votat cu promisiunea de a curăța justiția. Dacă aș fi eu cetățean și aș vedea că au trecut doi ani și încă sunt semne de corupție în sectorul judecătoresc, eu aș fi dezamăgit, dar noi spunem să nu ne grăbim și să avem un proces bun. Chiar și într-un proces bun evident că au avut loc greșeli, dar vă imaginați ce s-ar fi întâmplat dacă acest proces ar fi fost grăbit? Țara are o oportunitate de a face lucrurile corect, de a reforma sectorul judecătoresc și este important ca acest lucru să fie făcut cum trebuie. Din partea noastă deja vedem primii pași care ne arată că există succes, procesul de pre-vetting în mare parte a fost finalizat, CSM este în componență deplină. De asemenea, un semnal al schimbării este și faptul că au plecat oameni de la Curtea Supremă de Justiție. Omul poate specula care au fost aceste motive pentru faptul că judecătorii au luat această decizie de a pleca din sistem, dar părerea că judecătorul nu va trece procesul de vetting cred că ar fi putut juca un rol în acest sens. Și atunci când reforma justiției nu a fost finalizată deja a venit cu rezultate, deci este necesar evident de a completa Curtea Supremă de Justiție cu judecători care au trecut prin vetting. Dar sunt și din acei care au avut dubii în ce privește integritatea lor, ei au plecat din sistem și acesta este un semn că sistemul are proprietatea de a fi curățat, dar trebuie să spun că aceasta va dura încă câțiva ani. Aceasta este realitatea și până în martie voi nu veți fi în situația când justiția a fost trecută prin vetting. Evident că fiecare pas durează de asemenea și din cauza rezistenței interioare din sistem din partea celor care se tem că ar avea de pierdut în cadrul acestui proces.
Noi am încurajat și vom încuraja autoritățile să lupte cu fluxul de bani obscuri veniți din afară pentru finanțarea unui partid politic…
Vocea Basarabiei: Ce spun cetățenii, dar aud și experții din exterior? Că anume acest fenomen numit corupție macină statalitatea Republicii Moldova, o clatină. Despre fenomenul corupției s-a vorbit mult și chiar s-a spus că a ajuns la cote maxime, despre corupție s-a vorbit mult și în această campanie electorală și nu știu dacă ați reușit Dvs. să aveți o imagine clară despre felul cum se reușește coruperea alegătorului. Iarăși ați condamnat sau ați spus că au procedat corect instituțiile statului când au spus că acest fenomen este supravegheat și că instituțiile statului totuși sunt capabile să curme acest fenomen. Ați mai văzut undeva, ați mai întâlnit ca să se corupă alegătorul așa cum se corupe în Republica Moldova cu bani murdari? Vorbim atât de mult despre transparență, despre bani curați și în această campanie electorală totuși se crede, dacă e să mai ținem cont și de ceea ce a spus SIS-ul, că peste un miliard de lei s-ar fi identificat că ar fi folosiți de unii concurenți electorali, a fost și un răspuns din partea dlui Șor, care a spus că nu un miliard, dar 3 miliarde, ce înseamnă acest lucru pentru dezvoltarea unui stat democratic și, mai ales, pentru ca acest exercițiu electoral să fie unul în baza regulilor clare organizat?
Jānis Mažeiks: În mod evident, coruperea alegătorilor subminează democrația. Democrația trebuie să funcționeze ca cetățenii să aibă o alegere, cetățenii să aleagă în baza convingerilor lor politice, economice, sociale, dar nu în baza faptului că cineva i-a plătit cu o sumă de bani. Evident că sunt necesari bani pentru alegeri, dar pentru asta este cadrul de finanțare a partidelor politice și, apropo, acesta este unul din domeniile în care Uniunea Europeană a urmărit îndeaproape în ce privește deoligarhizarea sistemului, dar noi am încurajat și vom încuraja autoritățile să lupte cu fluxul de bani obscuri veniți din afară pentru finanțarea unui partid politic sau altele. Am văzut că autoritățile au întreprins pași pentru a lupta cu fondurile ilicite, banii murdari și eu sunt recunoscător faptului că autoritățile au spus despre acest lucru, în ultimele luni am văzut noutăți, știri că banii au fost interceptați la granița dintre România și Republica Moldova sau la Aeroportul Chișinău, sau că banii au fost găsiți prin diferite localități, bani de origine necunoscută sau, de fapt, au fost interceptate conversațiile dintre Ilan Șor și unul dintre partidele politice. Deci este clar că autoritățile fac tot ce pot în cadrul existent pentru a contracara venirea banilor murdari. În același timp este clar că mecanismul nu este finalizat. O problemă care de asemenea este menționată între cele trei puncte ale Comisiei Europene este să fie făcute îmbunătățiri ulterioare în cadrul legislativ ce ține de spălarea banilor. În această campanie electorală am văzut atât influența numeralului, cât și alegații ce țin de folosirea valutei digitale. Deci, îmbunătățirea legislației în aceste domenii ar îmbunătăți de asemenea posibilitatea de a contracara aceste amenințări în viitor, dar de asemenea este important de a ne gândi la modalități de a îmbunătăți cadrul legislativ pentru a soluționa situațiile atunci când acestea apar. Noi am văzut că în acest scrutin un partid politic a fost scos din cursă pentru motive clare, dar cu timp foarte scurt înainte de a începe procesul de vot. Deci este important de a vedea ce poate fi făcut pentru a rezolva aceste situații prin canale mai normale, pentru că împuternicirile Comisiei pentru Situații Excepționale sunt pentru situații de urgență, dar ar putea fi o situație când nu aveți situație de urgență, dar oricum trebuie să abordați și să rezolvați aceste încercări de corupere a alegătorilor. De asemenea vreau să spun că în acest caz a fost foarte util faptul că foarte multă informație a fost oferită în ce privește motivele pentru care acești candidați au fost scoși din cursa electorală, pentru că deseori noi criticăm deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale pentru că nu oferă informații mai clare în ceea ce privește anumite decizii care sunt întreprinse. De exemplu, când e vorba despre suspendarea licențelor canalelor TV, însă în acest caz am avut un document foarte mare, disponibil public de la SIS, unde poți vedea toate motivele din care guvernul a făcut ceea ce a făcut. Și dacă este un lucru pe care nu l-am văzut în discuții după ce a fost adoptată această decizie, oamenii să nu aibă dubii de ce a fost luată această decizie, pentru că motivele au fost oferite clar.
