Discutăm în această seară cu Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, despre gazul consumat de transnistreni și despre faptul că Moldova nu va plăti la Gazprom pentru acesta, despre protestele lui Șor, despre noul guvern și cine se va regăsi în acesta, despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă guvernul Recean, dar și despre relația Moldovei cu România, Rusia și UE.
Vocea Basarabiei: Președinta Maia Sandu spunea că economia și securitatea țării au nevoie de o nouă viață, noul guvern va trebui să crească nivelul de securitate al țării și să păstreze Republica Moldova în lumea țărilor libere. Credeți că Guvernul Recean va fi altul decât Guvernul Gavrilița?
Ion Sturza: În primul rând, noi nu trebuie să considerăm că aceasta a fost o decizie ad-hoc, nepregătită, negândită. Iarăși, nu e un secret la Chișinău că aceste discuții în interiorul coaliției sau, mă rog, partidului de guvernare au început încă în vara anului trecut. Decizie care nu a fost implementată rapid, a fost nevoie de o perioadă de tranziție, de convingere reciprocă și alte abordări, dar s-a răscopt această decizie. Eu am spus că noi astăzi, pe de o parte, am avut un guvern care, în linii mari, s-a descurcat destul de bine cu provocările cu care s-a ciocnit Republica Moldova, numai că eu îmi aduc aminte foarte bine cum a fost format, în ce condiții, cine au devenit membri ai guvernului și care au fost așteptările de la ei.
Acest guvern în mare, sau fostul guvern, Guvernul Gavrilița, în mare a fost construit pe baza unui criteriu, doar a unui criteriu, a criteriului de bonitate, să spun așa, lipsa corupției, integritate, criteriilor de integritate.
Vocea Basarabiei: Onestitate…
Ion Sturza: Integritate, onestitate eu cred că la toți au fost. E foarte OK, acesta e un criteriu foarte important, dar nu este suficient, vremea a arătat că nu este suficient, că avem nevoie de maturitate, avem nevoie de aptitudini profesioniste în anumite domenii, avem nevoie de capacități de comunicare. Între timp, trebuie să o spunem iarăși, sincer, că și la mulți din partidul de guvernare, care absolut accidental au nimerit în politică, în parlament, unii și în guvern, au început să le crească ambițiile, au început să le crească orgoliile, foarte puțini și-au dat seama că, de fapt, unicul capital politic care este astăzi la guvernare este Maia Sandu.
Nu că eu sunt un apologet al Maiei Sandu, dar asta e realitatea. Nu și-au dat seama că guvernarea erodează, că, de fapt, sunt multiple probleme în anumite sectoare, sectoare-cheie economice, dar lucrurile au devenit și mai evidente atunci când au apărut aceste două probleme de securitate: una internă, legată de sistemul judiciar, și a doua legată de posibilele provocări ale Federației Ruse. Și atunci, evident că e necesară o altă garnitură, alt profil de oameni, fără de a-i blama…
Vocea Basarabiei: Și dvs. credeți că va fi echipa guvernamentală modificată drastic, pentru că aici la Chișinău se zice că în proporție de ‘90 la sută ar putea să se regăsească miniștrii și în cabinetul condus de Recean?
Ion Sturza: 80% din Guvernul Republicii Moldova era Andrei Spînu. V-am răspuns la întrebare?
Vocea Basarabiei: Aproape da. Andrei Spînu a mers la președinție, va activa în cadrul instituției.
Ion Sturza: Păi înseamnă că 80% din guvern se schimbă. Nu vreau să dau nici o evaluare personală, deși am o părere despre fiecare în parte, nu vreau să fac nici o prognoză, deși unele elemente îmi sunt cunoscute astăzi, dar, din punct de vedere economic, eu v-am răspuns la întrebare, concentrația, 80% din ceea ce se numea blocul economic era la Andrei Spînu, schimbarea din funcție a lui Andrei Spînu este schimbarea la 80% din guvern. Acum, e nevoie ca guvernul să se implice ca instituție și în reforma organelor juridice, da, ca instituție, nu doar Ministerul Justiției bla-bla-bla. Ca instituție!
Vocea Basarabiei: Se crede că la Ministerul Justiției nu va rămâne dl Sergiu Litvinenco.
Ion Sturza: Nu știu, Sergiu Litvinenco e un băiat absolut extraordinar ca om, dar poate că lipsa de experiență de viață sau lipsa de cunoștințe mai profunde în sistem nu i-au permis să ducă reforma până la capăt.
Și un om care cunoaște foarte bine securitatea statului, care a condus un minister foarte complicat cred că va putea să organizeze această interacțiune între guvern, instituțiile de forță, și aici mă refer, în primul rând, la armată, SIS ș.a.m.d., ca să nu mai fie întrebări – este capabilă Republica Moldova sau nu să-și gestioneze pe plan intern problemele de securitate?
Sunt convins că asta a fost logic.
Vocea Basarabiei: Dar am reținut o declarație pe care o făcea un fruntaș al unui partid extraparlamentar, fostul Partid Democrat, dl Ciubuc zicea așa: „Dacă se merge pe aceeași componență a guvernului, pun la îndoială credibilitatea noului prim-ministru”.
Ion Sturza: Știți, asta cu declarațiile acestea ale dlui Ciubuc, care stă pe margine, ca, de fapt, și eu, numai că marginea mea stă mai departe și eu văd mai bine, ei sunt mai aproape de tușă acolo… Deci, nu contează, sincer, astăzi nu contează, în genere, recomandarea mea pentru conducerea politică a Republicii Moldova e să-și pună autopilotul, să meargă înainte și să plaseze țara pe partea corectă a istoriei. Acesta a fost mesajul și asta trebuie să facem, că cineva acolo, că am văzut astăzi supărări, că, uite, dl prim-ministru desemnat nu s-a întâlnit cu acei care trebuie din societatea civilă. Dl prim-ministru Recean se întâlnește de formă, de protocol, decizia e luată, guvernul va fi în 2-3 zile, nu va fi nici un impact asupra obligațiilor noastre externe, va merge în continuare foarte bine pregătirea către summitul politic al Uniunii Europene, la Bruxelles toți sunt informați, la București sunt informați, doar ziariștii: „criză politică la Chișinău” ș.a.m.d. Și dna Gavrilița a fost informată cu jumătate de an în urmă.
Vocea Basarabiei: Apropo, dvs. vă este clar, va rămâne dna Gavrilița să pună umărul la ceea ce trebuie să facă PAS în continuare pentru a-și duce mandatul până la bun sfârșit în parlament? Și ce funcție credeți că ar putea să-i revină dnei Gavrilița?
Ion Sturza: În primul rând, eu sper, pentru că știu că dumneaei este foarte, să spunem așa, moldovenește, mâhnită. I-am scris un mesaj de încurajare și nu mi-a răspuns, dar, mă rog, nu suntem noi atât de apropiați încât să-mi răspundă la mesaje. Dar ea are un potențial extraordinar, orice s-ar spune, eu am comunicat cu dumneaei, am văzut-o cum comunică în engleză, și asta îi spuneam cuiva din conducerea țării: „Măi, poate trecem la limba engleză, pentru că dumneaei comunică extraordinar”. A dat un interviu live pe 20 de minute la CNN în care a fost brilliant.
Deci, ea are potențial și ar putea să facă multe lucruri, numai că știți că orice prim-ministru a plecat din funcție sau majoritatea prim-miniștrilor au plecat din funcție la început cu o euforie, cu o simpatie, că, uite, cela l-a dat afară, e simpatic ș.a.m.d., numai când au încercat cu degetul marea politică au eșuat, pentru că cel de la conducere – președintele de colhoz sau prim-ministrul – se asociază cu problemele, nevoile, și nu neapărat cu realizările.
Așa că dumneaei, dacă va fi rațională, dar eu sunt convins că va fi rațională, va avea locul ei și într-o poziție oarecare, nu neapărat eligibilă, pentru că astăzi nu cred că ratingul personal al dumneaei poate să fie o plusvaloare pentru o funcție eligibilă.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că ar putea să ajungă în fruntea Băncii Naționale, pentru că încă de la finele anului trecut se vorbea că ar putea să pice Guvernul Gavrilița și că dna Gavrilița ar putea să ajungă în fruntea Băncii Naționale?
Ion Sturza: Ian lăsați, toate acestea sunt speculații. Eu, ca și dvs., intuiesc o insatisfacție a guvernării față de activitatea Băncii Naționale, numai că aici răspunsul e la Washington, nu la Chișinău.
Banca Națională a Republicii Moldova tradițional a avut umbrela FMI-ului.
Și eu aș da o întrebare retorică – când s-a furat miliardul, când băncile 70% au trecut sub controlul lui Platon, FMI unde era, la Washington sau la Chișinău? Dacă așa cum are curajul conducerea de astăzi a țării va fi mai consecventă în dialogul sau în discuțiile cu FMI-ul, poate că și se va face o schimbare la față a Băncii Naționale, dar nu cred eu că astăzi asta este o preocupare majoră. Până la urmă, Banca Națională bifează niște lucruri, dar eu nu i-aș reproșa ce face astăzi, i-aș reproșa ce a făcut în trecut, cum a fost posibilă devalizarea sistemului bancar și multe alte lucruri.
Vocea Basarabiei: Dl Armașu mai are încă 2 ani până i se termină mandatul, că guvernatorul este ales pe un termen de 7 ani.
Ion Sturza: Mulți ani înainte dlui Armașu! Revenind la întrebarea dvs., eu cred că dna Gavrilița este capabilă de orice funcție în statul Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dle Sturza, dar credeți că au apărut fisuri acum în sânul partidului de guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate?
Ion Sturza: Evident că nu-i beton, așa cum era renumita, istorica coaliție.
Vocea Basarabiei: Alianța pentru Integrare Europeană...
Ion Sturza: Evident, acolo cred eu că sunt foarte multe discuții, interacțiuni, insatisfacții ș.a.m.d. E un organism atât de divers și atât de vast, evident că există. Știți, atunci când ești într-o funcție de așa anvergură și când ești 24 din 24 de ore preocupat, ocupat, stresat, evident că permanent îți dai întrebarea – dar de ce eu nu-s recunoscut, eu doar atât muncesc, atât fac ș.a.m.d.?
De fapt, după ceva timp îți dai seama că este o abordare absolut falsă, în politică nimeni nu-ți recunoaște niciodată până la capăt meritele și nu există prieteni, amici ș.a.m.d., politica este o activitate foarte specifică.
Vocea Basarabiei: Deci, e clar, Andrei Spînu și-a încheiat activitatea de ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, revine la președinție în funcția de secretar general. Acum se discută că ar putea să fie creat un minister separat care se va ocupa de sectorul energetic în exclusivitate. Dvs. vedeți justificată crearea unei noi entități în cadrul guvernului?
Ion Sturza: Sigur, eu văd crearea mai multor entități, pentru că, în primul rând, trebuie să revenim la rolul istoric, meritat al Ministerului Economiei. Din păcate, el s-a marginalizat și s-a transformat într-o gărgăriță de asta de cancan, în care cred că nici ministrul nu știe care este rolul lui. Ministerul Economiei întotdeauna a fost fanionul guvernului, cel care a condus blocul economic în care au intrat și ministerele de ramură, și Ministerul Finanțelor sub egida, cu ministrul economiei, care a fost și viceprim-ministru, deci noi acolo avem nevoie de o consolidare, noi avem nevoie ca sectorul energetic, care este sectorul-cheie să fie separat, să fie bine plătiți și bine calibrați, pentru că noi avem în fața noastră multiple proiecte de infrastructură, linii de transport a energiei electrice, gazoducturi, capacități de generare, fond energetic, deci este enorm ceea ce trebuie, și nu poți să faci toate aceste lucruri prin câteva activități de PR cum este „Satul European” sau deschiderea unei hudițe la Horodiște, trebuie separate lucrurile acestea. De aceea eu cred că noua structură va lua în considerație problemele care au fost în fostul guvern, când în interiorul guvernului am mai avut un guvern.
Vocea Basarabiei: Și ideea că acest minister ar putea să fie condus de fostul șef al ANRE, Victor Parlicov, cum vi se pare?
Ion Sturza: Victor Parlicov este un om foarte educat în energetică, este un pic cam, așa, are un caracter cam de activist, dar sper că își va mai tempera spiritul critic de activist și se va ocupa mai tehnic de problemele energetice. De ce nu?
Vocea Basarabiei: Și aici sunt foarte multe provocări, pentru că Republica Moldova de când și-a luat angajamentul ca cel puțin să implementeze prevederile Pachetului European Energetic III și e restanțieră, acum e și scuză că e război.
Ion Sturza: Dacă ne uităm la ultimele discuții care au avut loc la Bruxelles pe planul nostru de armonizare și integrare o să vedem foarte multe pete albe, nu numai în domeniul energetic, și nu este o scuză războiul, pandemia sau altele, trebuie să le implementăm. Energetic – da, dar noi acum nu mai avem, atunci aveam o scuză că trebuie să menținem niște relații cu Federația Rusă, acum, după câte înțeleg eu, Federația Rusă și-a abandonat întreprinderea Moldovagaz, ea e pe cont propriu, rețelele tot sunt pe cont propriu. Evident că nu putem să ne permitem azi nici declarații, nici măsuri de expropriere sau altceva, Moldova nu a aderat la sancțiunile față de Federația Rusă, dar trebuie să ne ocupăm de active așa cum s-au ocupat și nemții, nemții n-au naționalizat sau expropriat, ei pur și simplu au primit o lege care, apropo, și Bulgaria, și alții în caz dacă acționarul majoritar este în incapacitate de a gestiona activele pe teritoriul țării și aceste active sunt importante pentru securitatea statului – atunci se preia conducerea integrală. Și aici e cred că rezolvarea legală a situației în jurul sectorului energetic și, respectiv, același Pachet Energetic III se poate de implementat relativ rapid, adică separarea rețelelor, căilor de transport, deși pentru Moldova asta e atât de puțin relevant, pentru că nu putem să vorbim de o companie mare în care ea ar putea să aibă o poziție dominantă ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Dar de ce ați spus că Moldovagaz ar fi abandonată acum de Moscova?
Ion Sturza: Dacă ar avea grijă de companie, s-ar gândi la prețurile cu care se vinde gazul, la achitările din Transnistria, la multe alte lucruri, ar veni cu investiții, ar veni cu un audit normal. E de râsul găinilor pe cine au întărit ei acolo să facă audit la o companie de miliarde, spre exemplu. Nu că Gazprom-ul s-ar fi interesat cândva foarte tare de Moldovagaz sau ar fi fost preocupați de performanțe, eu vreau să vă spun că istoric noi gândeam așa, naivi în naivitatea noastră și mânați de către FMI și Banca Mondială, că, uite, acționarul Gazprom va introduce un management corporativ, de treabă. N-au făcut însă nimic. Deci, noi trebuie să ne uităm la experiența altor stare care au primit o lege specială, în caz dacă există un pericol pentru securitatea statului, inclusiv în domeniul energetic, să poată să preia controlul fără de a naționaliza.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. credeți că Moldovagaz ar putea să ajungă în pragul falimentului? Și ce s-ar întâmpla, iată, dacă se ajunge ca să fie falimentată?
Ion Sturza: Dacă să te uiți pe balanța companiei, ea este în faliment de la naștere, fiindcă ea are atâtea datorii…
Vocea Basarabiei: Dar e ținută în viață?
Ion Sturza: E ținută în viață, pentru că este o companie de infrastructură, ea nu poate să fie deconectată și vândută pe metru liniar de țeavă. Bineînțeles că ea trebuie restructurată, curățate datoriile ș.a.m.d., dar pe Moldovagaz sunt agățate aproape 10 miliarde de dolari datorii din Transnistria, care vor trebui plătite. Da, la un moment dat, va trebui restructurată, vor trebui capitalizate activele și curățate pasivele în lanț, inclusiv debitorii, cum ar fi companiile de generare, de termoficare ș.a.m.d. Dar asta în viitor.
Vocea Basarabiei: Să vorbim un pic și despre relația Republicii Moldova cu România, România mereu spune că este interesată de securitatea Republicii Moldova. Ce ar putea să facă guvernarea de la Chișinău, autoritățile României ca această securitate să fie asigurată aici, în stânga Prutului?
Ion Sturza: România cred că face, nu pot să vă spun exact, întrucât nu am detalii. La nivel bilateral se fac multe lucruri, dar să nu uităm că România este parte a unui sistem de securitate, care este NATO și NATO per general împreună cu Uniunea Europeană au făcut mai multe demersuri, bine, nu de ordin militar, deși la nivel de echipamente neletale și alte lucruri Republica Moldova a început să primească suport destul de important. La începutul lunii martie se așteaptă o vizită a unui conducător NATO la Chișinău împreună cu Uniunea Europeană, unde vor fi concretizate…
Vocea Basarabiei: Mircea Geoană a promis să ajungă la Chișinău…
Ion Sturza: Dar revenind la România, știți, eu sunt un observator al relațiilor moldo-române de la sfârșitul anilor ’80.
De când era Uniunea Sovietică și România și vreau să vă spun că niciodată nu a fost o deschidere mai mare decât în ultimii ani și o asistență mai masivă. Și aici nu mă refer numai la asistența materială, financiară sau de alt gen, mă refer la cea diplomatică, umană, interumană
Deci, e formidabil ce s-a întâmplat în ultimii ani și pentru mine a fost o surpriză, pentru că se părea că într-un guvern de coaliție de diferite culori, cu un președinte care stă deasupra jocurilor, ca Băsescu care se implica, s-a reușit această performanță și vreau să vă încredințez că la București sunt preocupați și de securitatea energetică, și de securitatea militară, și de multe alte lucruri.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. credeți că această deschidere pe care o manifestă Bucureștiul pentru Republica Moldova, acest ajutor care este oferit pe toate dimensiunile Republicii Moldova din partea României ar putea să crească și mai mult numărul celor care vor cere Unirea? Și au dreptate cei care spun că Unirea ar aduce Republica Moldova mai repede în spațiul euroatlantic decât integrarea europeană?
Ion Sturza: Sigur, haideți să o spunem sincer.
Pe de o parte, noi, contabilizând avantajele unei uniri cu România, ne dăm seama că asta ar fi acces la resurse, la alt sistem de valori, la multe alte lucruri. Dar se vede foarte bine în România, ce s-a fi întâmplat în România astăzi dacă nu ar fi fost parte a NATO sau a Uniunii Europene?
Deci, sunt avantajele și, în același timp, în România crește numărul celor care sunt nesatisfăcuți de Uniunea Europeană, de NATO, mănâncă încă la greu macaroane de la Bruxelles, dar consideră că e rău ceva în toată ecuația aceasta. Numărul celor care sunt în favoarea Unirii crește, pe de o parte, văzând progresele evidente ale României – economice și sociale, văzând acest sistem de securitate și, pe de altă parte, văzând și neputința Chișinăului de a-și organiza propria viață. De aceea, astăzi eu sunt mai optimist vizavi de Unire, decât cred că am fost câțiva ani în urmă, dar aceasta este o doleanță, o speranță a unei părți a populației.
Vocea Basarabiei: Apropo, pentru că ziceți că sunteți optimist, totuși, la modul practic cum s-ar înfăptui această Unire?
Ion Sturza: Ea nu poate să fie înfăptuită fără dorința ambelor părți, pentru că noi câteodată scoatem din ecuație cât de tare ne doresc românii pe noi, moldovenii, într-o țară unită. Dacă am face un sondaj, am vedea că nu prea, pentru că la mulți se asociază cu procesul de integrare, de multe alte lucruri și mulți își pun întrebarea – dar ce facem noi cu un milion de vorbitori de limbă rusă, fiindcă avem vorbitori de alte limbi pe teritoriu, cât de dornici vor fi ei ca să fie împreună cu noi? Dar iarăși, noi vorbim despre niște lucruri încă foarte ipotetice. Însă, fără a deschide multe paranteze, Doamne ferește în caz de o escaladare, s-ar putea face Unirea.
