Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre sondaje, despre cum se fac sondajele, despre cine este interesat să citească aceste sondaje, de ce unii politicieni se supără deseori și spun că nu au încredere în aceste cercetări sociologice, despre problemele din societatea Republicii Moldova vorbim astăzi cu Dumitru Slonovschi. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Dumitru Slonovschi: Bine v-am găsit și vă mulțumesc pentru invitație! Analizăm cu deosebită plăcere activitatea dvs. de zeci de ani de zile.
Vocea Basarabiei: Dumitru Slonovschi a fondat „Magenta Consulting” în 2006, pe atunci prima companie de consultanță în marketing, iar acum e unul dintre lideri pe piața locală în cercetări de marketing, marketing strategic și consultanță în dezvoltarea afacerilor, și nu doar. În aproape 20 de ani de activitate, mai exact din 2006 și până în prezent, am citit undeva că au fost implementate peste 1.000 de proiecte de consultanță, cercetări de marketing, cercetări sociologice, politici publice, instruiri și lista poate fi continuată. Asta înseamnă că aveți deja o experiență bogată și am putea în cunoștință de cauză să vorbim despre direcția în care se îndreaptă Republica Moldova. Atunci când sunt întrebați respondenții în cadrul acestor cercetări sociologice, mulți dintre ei spun că această direcție este una greșită. Ce se ia în calcul atunci când cetățeanul răspunde că e greșit drumul pe care se îndreaptă țara lui?
Dumitru Slonovschi: În primul rând, vă mulțumesc pentru această introducere foarte exhaustivă și bogată în cifre și încredere. Dacă să vorbim despre încrederea cetățenilor sau direcția în care merge Republica Moldova, în primul rând, trebuie să analizăm această întrebare din mai multe perspective. Înainte de toate, trebuie să înțelegem că fiecare cetățean are o lume a sa – unde trăiesc eu, ce văd, ce mănânc și, cel mai important, din care surse de informație mă informez, atitudinea față de politicieni, atitudinea față de guvern, pe de o parte, pe de altă parte, trebuie să analizăm mai multe sondaje, deci nu-i vorba doar de un sondaj care arată cumva că încrederea în guvern sau încrederea în viitor scade. Sunt și o bună parte din cercetări care arată că cetățenii au încredere în viitor, că cetățenii au încredere în guvern, că cetățenii doresc să se integreze în Uniunea Europeană și cetățenii observă anumite schimbări spre bine.
Vocea Basarabiei: Dar atunci când i se pune întrebarea cetățeanului – „În ce direcție se îndreaptă Republica Moldova?”, el trebuie să ia în calcul geopolitica, trebuie să se gândească la cum se dezvoltă țara, cât de dezvoltată este economia, câte posibilități îi oferă statul ca el să rămână aici acasă sau să plece peste hotare?
Dumitru Slonovschi: Știți, eu în așa tipuri de explicații sau întrebări împart cumva părerea sau factorii în două tipuri: factori care țin de mine, de persoană – ce mănânc eu astăzi, care este salariul meu, dacă am un salariu fix sau nu și cât de mare este familia. Și atunci, în funcție de bunăstarea familiei mele sau este și piramida lui Maslow, unde mă aflu eu acum, eu pot să zic – merge țara spre bine sau spre rău, pe de o parte și, pe de altă parte, dacă ne ridicăm cu un cap în această piramidă a lui Maslow, când îmi dau și interesul față de anumite fenomene politice, atunci le iau în considerare și pe ele. Respectiv, în primul rând, analizez ce se întâmplă la mine acasă, dacă am ce mânca, am un job, cum este familia mea și deja dacă am anumite aspirații sau am anumite viziuni față de situația politică din țară.
Vocea Basarabiei: Și dacă rezultatele sondajului arată că peste 50, peste 60 la sută din cetățeni cred că această direcție e una greșită, atunci lucrul acesta trebuie să-i pună mai mult pe gânduri pe cei care guvernează, autoritățile sunt cele care trebuie să citească la justa valoare aceste procente?
Dumitru Slonovschi: După mine, într-adevăr, autoritățile atât locale, cât și centrale, toți, de fapt, care se consideră într-o poziție de conducere trebuie să-și bazeze toate deciziile pe cifre, cifrele sunt sondajele în cazul dat cele care expun părerea cetățeanului. În același timp, trebuie să menționăm un lucru, că întrebarea: „Încotro merge țara, după părerea dvs.?”, este o întrebare care se adresează în sondaje mai mult de 20 de ani.
Și practic în cei 20 de ani, dacă adunăm cifrele, la doi ani după ce guvernarea a intrat deja la putere, aceste cifre merg în jos. Merg în jos nu neapărat mereu din cauza unor anumite fenomene negative, merg în jos din cauză că populația se adaptează și se ajustează la viața care este.
Vocea Basarabiei: De la proclamarea independenței, toate sondajele au avut această întrebare.
Dumitru Slonovschi: Exact. Și această întrebare am observat că fluctuează, este o fluctuație și este curios să observăm, și cei care au să pună împreună mai multe cifre au să observe o anumită tendință, că imediat după alegeri, următorul an este o tendință pozitivă, când majoritatea populației au o aspirație, au o viziune, o încredere și această cifră merge în sus, deci se consideră că lucrurile în țara mea merg spre bine. Și practic în cei 20 de ani, dacă adunăm cifrele, la doi ani după ce guvernarea a intrat deja la putere, aceste cifre merg în jos. Merg în jos nu neapărat mereu din cauza unor anumite fenomene negative, merg în jos din cauză că populația se adaptează și se ajustează la viața care este. Deci poate fi așa că viața mea s-a îmbunătățit, coșul meu de consum a crescut, eu mă simt OK, dar eu vreau deja mai mult, adică eu cresc în această piramidă a lui Maslow.
Vocea Basarabiei: De ce e nevoie de făcut aceste sondaje?
Dumitru Slonovschi: Cum spune Deming, nu poți schimba ceva, dacă nu măsori. Absolut totul trebuie măsurat. Sondajele, în primul rând, spun cum gândesc cetățenii sau cum gândește o țară per general și toate deciziile trebuie să fie bazate pe aceste cifre pe care le vedem noi de la cetățeni sau tendințele, sau viziunile, sau satisfacția/insatisfacția. Sigur că sunt anumite decizii care trebuie luate în funcție de circumstanțe sau situația care există, chiar recent a fost anunțat că se prelungește starea de urgență cu 60 de zile. Deci, în cazul de față este dreptul conducerii, în funcție de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, războiul din Ucraina, să extindă, nu este vorba de îmi place mie sau nu-mi place asta, ca și cetățean. De altfel, dacă vorbim de politici publice, dacă vorbim de compensații, pentru că este o temă în vogă, dacă vorbim despre drumuri, despre electricitate, gaz ș.a.m.d. părerea populației contează.
Sondajul, ca și un instrument de cercetare, dacă ne uităm din perspectiva sociologică sau statistică, este părerea unei țări exprimată printr-un eșantion de vreo 1.000-2.000 de respondenți, în funcție de scopurile pe care le avem și atunci…
Vocea Basarabiei: Aici probabil că cifrele pe unii îi încurajează, pe alții îi motivează să caute și mai mult nod în papură, pentru că au argumente să spună că guvernarea nu este capabilă să aducă această prosperitate în casa cetățenilor și vreau un pic să nuanțez ce anume vreau să aflu de la Dumitru Slonovschi. Autoritățile, chiar dacă și unii din exponenții guvernării spun că nu prea cred în aceste sondaje, dar cel mai probabil cineva din anturajul lor analizează foarte bine aceste cifre pe care le arată cercetările sociologice, dar am auzit de la oponenții guvernării, de la opoziție că ei văd vulnerabilitățile din sondaje și atunci încearcă să-și creeze o agendă care ar putea și mai mult să convingă cetățeanul că trebuie să treacă în tabăra acestor politicieni. Cum se explică acest lucru?
Dumitru Slonovschi: Sondajul, ca și un instrument de cercetare, dacă ne uităm din perspectiva sociologică sau statistică, este părerea unei țări exprimată printr-un eșantion de vreo 1.000-2.000 de respondenți, în funcție de scopurile pe care le avem și atunci, într-adevăr, sondajele pot fi utilizate minium în două tipuri de concluzii: să înțelegi cum gândește o țară sau încotro merge tendința, viziunea, fricile, percepția problemelor, pe de o parte și, pe de altă parte, de asemenea, sondajele se utilizează și pentru crearea strategiilor de comunicare. Acum, fiecare partid, fiecare forță politică de dreapta, de centru, de stânga, albă, neagră, verde, de toate culorile, fiecare își creează o strategie de comunicare. Oricât de mic ar fi partidul sau oricât de mică ar fi formațiunea politică, oricum are o viziune. Nu întotdeauna această viziune este expusă pe hârtie academic sau para-academic, ca și o strategie, dar oricum este o viziune. Și atunci, într-adevăr, unele sondaje pot fi utilizate pentru crearea unor mesaje. Ce înseamnă un mesaj bun? Un mesaj bun este acela care își atinge scopul. Și acum, indiferent că este un partid care este la guvernare sau este un partid care stă în opoziție, au și ei anumite scopuri, au anumite obiective și în momentul în care își creează scopurile și obiectivele își creează și mesajele și atunci, într-adevăr, putem să ne uităm la aceste sondaje. Și pentru că adeseori politicienii vorbesc despre tabăra indecișilor – ce facem cu indecișii, încotro au să meargă indecișii și cumva vedem cum vor vota indecișii.
Vocea Basarabiei: Sau cum pot fi convinși acești nehotărâți să vină într-o tabără sau în alta?
Dumitru Slonovschi: Da, mai ales că ei sunt vreo 30 la sută, destul de mult.
Vocea Basarabiei: Așa este.
Dumitru Slonovschi: Și atunci, prin mesaje, hai să zicem așa, mesajele pot fi create fie prin aspirațiile lor sau, mai grav, prin fricile lor, frici cum ar fi războiul din Ucraina, frici de lipsa gazului, frici ar fi războiul cu Transnistria, anumite probleme cu Găgăuzia ș.a.m.d., deci astea sunt frici care stau la baza sentimentelor fiecărui om.
Vocea Basarabiei: Frica în ziua de mâine am văzut în multe sondaje.
Dumitru Slonovschi: Exact, frica în ziua de mâine și o curiozitate din strategia de comunicare este că mesajele negative, cum am spus, război, potop ș.a.m.d. ajung în mintea consumatorului de mesaj instantaneu, mesajele pozitive, din păcate, ajung mai greu. Din acest motiv, unii politicieni utilizează această frică pentru a ajunge mai repede la cetățean.
Toate sondajele sunt plătite, într-adevăr sunt plătite, pentru că costă bugete serioase pentru a implementa un sondaj cu toate procedurile, cu toate rigorile, cu toată seriozitatea
Vocea Basarabiei: Dar cum reacționează sociologii, voi, cei care faceți sondaje, la declarațiile politicienilor care spun că îs desenate cu creionul, nu corespund realității, nu credeți în aceste sondaje?
Dumitru Slonovschi: Bine, aici am o frustrare care se trage de 17 ani, pentru că au fost câteva cazuri când unele date din sondaje se interpretau nu neapărat corect. Nu cred că sociologii, o bună parte din sociologi tind să inducă în eroare opinia publică, uneori avem reprezentanți mass-media care interpretează nu neapărat corect datele sau avem reprezentanți ai clasei politice, care scot din context anumite cifre și le prezintă așa cum le este comod d-lor. Sociologii, pe de altă parte, își fac lucrul. Eu am o glumă pe care o zic mereu că toate sondajele sunt plătite, într-adevăr sunt plătite, pentru că costă bugete serioase pentru a implementa un sondaj cu toate procedurile, cu toate rigorile, cu toată seriozitatea și atunci noi suntem implementatori, avem un contract, ne executăm contractul și mai rar avem posibilitatea să vorbim despre rezultatele unor cercetări.
Vocea Basarabiei: Și chiar dacă sunt nemulțumiți, dar cei mai mulți nemulțumiți cine sunt? Sunt cei care reprezintă anumite partide și în sondaje arată că au puțină sau foarte puțină încredere în rândul cetățenilor și asta-i deranjează că, inclusiv aceste date ale sondajelor influențează cetățeanul și cetățeanul dacă vede că partidul are doar sub 3 la sută atunci el crede că nu trebuie să-și irosească votul și nu-l mai votează pe partidul pe care și l-ar dori politicianul.
Dumitru Slonovschi: Acum mi-ați adus aminte, sunt câteva teorii ale manipulării opiniei publice – teoria polurilor, teoria spiralei ș.a.m.d., care, într-adevăr, în momentul când în societate se vorbește câteva luni că un anumit partid n-o să facă față sau este cu un rating foarte jos, este demonstrat că acest lucru poate avea un impact asupra deciziilor la vot. Pe de altă parte, într-adevăr, observăm, iată în ultimii ani cât lucrăm, cei mai nesatisfăcuți în public, pentru că părerea d-lor în privat sau în discuții mai sincere, de fapt, nu este neapărat așa de negativă, dar, da, atunci când ratingurile sunt mai mici decât și-ar dori este mai ușor să critici că sondajele sunt falsificate, că sunt făcute la comanda altor partide. Am avut zeci de astfel de fraze adresate către mine și către „Magenta” și recomandarea, pentru că de mulți ani de zile facem și unele instruiri, traininguri pentru partide și politicieni, recomandarea noastră este: indiferent vă plac sau nu vă plac cifrele, încercați să luați maxim din aceste cifre, nu reacționați negativ în public, pentru că asta nu dă bine imaginii dvs., luați maxim din aceste sondaje și spuneți publicului că ne-am informat, ne-am documentat, o să vedem ce putem face mai bine pentru populație.
Vocea Basarabiei: Și mai vreau o explicație. Chiar dacă politicienii spun că nu au încredere în aceste rezultate ale sondajelor, unii dintre ei comandă sondaje pe interior, cum se zice, ca să afle totuși cum s-ar poziționa formațiunea pe care o reprezintă. Atunci, cum să înțelegem, când e un sondaj făcut și cunosc doar cei pe interior e sondajul OK și când e unul public nu e tocmai bine?
Dumitru Slonovschi: Nu aș califica calitatea sondajului în funcție de comanditar, dacă este comanditar un partid sau dacă este comanditar Ion, sau dacă este comanditar Vasile, sau este vreun canal mass-media, sau vreun proiect internațional. Deci, după mine, calitatea executării unui sondaj depinde tare mult de compania care este implementator. Acum, dacă beneficiarul, comanditarul este un partid, într-adevăr, se numește sondaj intern. Bine, el poate fi secret, poate fi făcut public, dar este un produs care este utilizat de o formațiune politică, adică un partid, pentru anumite decizii. Deciziile pot fi legate fie de strategia de comunicare, fie deciziile pot fi legate de direcția în care merge acest partid, anumite reforme, anumite schimbări, evaluarea anumitor reacții, evaluarea anumitor fenomene care s-au întâmplat recent.
Vocea Basarabiei: Acum mă mai gândesc că din moment ce Republica Moldova are un milion de cetățeni aflați peste hotare, din moment ce în stânga Nistrului nu se…
Dumitru Slonovschi: Cu greu, dar efectuăm cercetări și acolo, fără subtilități politice, fără de ceea ce ține de armata rusească ș.a.m.d., dar se execută unele sondaje.
Un sondaj efectuat în Republica Moldova, într-adevăr, nu vizează părerea persoanelor care trăiesc peste hotare
Vocea Basarabiei: Unele, nu toate cercetările sociologice atrag și cetățeni de acolo sau implică și cetățeni de acolo. Și ziceam că, dacă e atât de depopulată Republica Moldova, și vorbim despre un număr mare de cetățeni care s-ar afla în diaspora, atunci datele acestea pe care le prezentați voi sunt valabile doar pentru cât la sută din populația țării?
Dumitru Slonovschi: Da, este o întrebare foarte bună și destul de dificil de explicat, pentru că lucrul nostru, în efectuarea sondajelor există un cuvânt-cheie, care se numește reprezentativ, și atunci, jobul sau lucrul unui sociolog sau al unei companii este să colecteze datele, să elaboreze metodologia în așa fel ca acest studiu cu adevărat să ofere șanse egale fiecărui cetățean să participe în studiu și pentru asta sunt o sumedenie de instrumente sociologice și statistice care se utilizează. Și atunci, un sondaj efectuat în Republica Moldova, într-adevăr, nu vizează părerea persoanelor care trăiesc peste hotare și adesea primim întrebări de genul: „Dar cum gândesc cei care sunt plecați în Franța, Italia, Spania și alte țări? Putem face o cercetare cu ei?”, putem, dar o să excludem cuvântul reprezentativ, o să fie un sondaj, poate ați auzit, efectuat după metoda bulgărelui de zăpadă. Eu vă trimit dvs. un link, dvs. îl transmiteți fratelui și tot așa mai departe, și atunci o să fie nu o părere reprezentativă pentru diasporă, dar un fel de direcție a gândirii diasporei. Și în cazul dat aceste date nu pot fi extrapolate, pentru că majoritatea sondajelor reprezentative, care sunt aleatorii, care oferă o șansă egală se extrapolează la societatea întreagă și atunci noi putem, dacă un sondaj este reprezentativ, putem spune că moldovenii cred așa.
Vocea Basarabiei: Acum, pentru că Republica Moldova are acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și așteaptă ca să-i fie oferită această oportunitate, posibilitate ca să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană e imperios nevoie să cunoaștem totuși câți din cetățenii Republicii Moldova își doresc ca țara lor să ajungă stat membru al Uniunii Europene. Când se dau publicității rezultatele acestor cercetări sociologice, se zice că mai mult de 50 la sută din populația Republicii Moldova și-ar dori ca țara lor să adere la Uniunea Europeană, îi luați în calcul doar pe cei care sunt acum în Moldova? Dar din acel un milion poate și 500 de mii dintre ei au aceeași opțiune?
Dumitru Slonovschi: Da, cum am spus, într-adevăr, când măsurăm o societate, adresăm întrebările celor care trăiesc în Republica Moldova. Dacă ar fi să-i întrebăm și pe cei care sunt peste hotare, într-adevăr, aceste 52% care ar dori integrarea în Uniunea Europeană probabil că ar crește, dar vreau să confirm această cifră în jur de 50-52% din populație dorește integrarea europeană, dar o cifră și mai interesantă este faptul că 8-10% și-au schimbat părerea în ultimii ani de la „Nu vreau în Uniunea Europeană” și „Vreau să mă integrez ca și țară”.
Vocea Basarabiei: Și cum se explică acest lucru? Se vorbește mai mult despre Uniunea Europeană? Uniunea Europeană oferă mai multă asistență Republicii Moldova și acum se discută mult și despre proiectele care se implementează cu ajutorul asistenței venite din partea Uniunii Europene, cei care reprezintă Uniunea Europeană au început și ei să-și promoveze mesajele, pentru că mult timp aproape că nimeni nu vorbea ce se face, de ce se face, cu ajutorul cui se face.
Dumitru Slonovschi: Este adevărat că proiecte internaționale finanțate de Uniunea Europeană au existat în Republica Moldova mereu și asistența din partea Uniunii Europene mereu a fost enormă, eu nu știu dacă noi cunoaștem cifrele, câte sute de milioane se oferă Republicii Moldova. Cu adevărat consider că această creștere din ultimii ani se datorează comunicării avantajelor, ce va fi în Uniunea Europeană, care sunt avantajele armonizării legislației, informarea despre avantajele economice și sociale devenind membru al Uniunii Europene și nu trebuie să uităm totuși și de războiul din coasta noastră.
