Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi mai mult despre drumuri sau mai degrabă despre calitatea drumurilor, despre nevoia îmbunătățirii infrastructurii rutiere, despre cât de mult trebuie să fie investit în acest domeniu ca să putem vorbi că și Republica Moldova ajunge să fie în rând cu standardele Uniunii Europene. Despre aceste și alte subiecte, astăzi vorbim cu dl Boris Gherasim, care este președintele Asociației Drumarilor Antreprenori. Să mai facem o precizare, d-lui a fost mult preocupat de ceea ce se întâmplă în acest domeniu, pentru că a făcut parte din șase guverne, în șase cabinete de miniștri v-ați regăsit. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Boris Gherasim: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Noi vă mulțumim pentru disponibilitate. Dacă ar fi dvs. astăzi să definiți starea actuală a drumurilor, ce ați spune?
Boris Gherasim: În primul rând, dați-mi voie să felicit toți drumarii, transportatorii cu ziua profesională, care s-a sărbătorit ieri în țară și noi, după o pauză de mai mulți ani am revenit și am celebrat această sărbătoare.
Vocea Basarabiei: Deci, în weekend a fost marcată această sărbătoare, felicitări cu această ocazie tuturor celor care sunt antrenați în acest sector important.
Boris Gherasim: Eu le doresc tuturor sănătate multă și răbdare, răbdare, că totul va fi bine.
Vocea Basarabiei: Pentru început, să ne spuneți cât de degradată este starea de lucruri în acest domeniu.
Boris Gherasim: Este greu de dat o notă, noi am trecut de mai multe ori prin aceste etape de criză la drumuri. Să zicem, prima perioadă a fost foarte grea, începând cu anul 1998 până prin 2009, vreo 12 ani în care ramura a fost finanțată la nivel de 15-20%.
Vocea Basarabiei: Subfinanțată?
Boris Gherasim: Subfinanțată, dar ramura drumurilor e ca și un organism la care de 3 ori pe zi trebuie să-i dai hrană, așa și drumurile au necesitate de întreținere. S-a ajuns la un nivel de degradare și studiul care s-a făcut în 2009 a arătat că 90 la sută din drumuri erau într-o stare rea și foarte rea.
Vocea Basarabiei: Dar acum, probabil, vreo 50 la sută?
Boris Gherasim: Motivul era că nu-i finanțare, nu sunt bani. Acesta-i un motiv clasic. În 2009, noua guvernare, dacă vă aduceți aminte, din cele 7 priorități, pe primul loc era educația și pe locul doi era infrastructura.
Toți se miră de ce prin Chișinău nu poți merge, îs 180 de metri de drum la kilometru pătrat…
Vocea Basarabiei: Investițiile care trebuie făcute în aceste două domenii.
Boris Gherasim: Pentru a dezvolta această ramură, pe locul trei erau sursele de finanțare. A fost un program, cred eu, foarte bine gândit. Am avut marea fericire să fiu invitat să mă ocup de această ramură și am găsit, în primul rând, soluții de finanțare a ramurii. Am avut ca parteneri Banca Mondială, înainte de toate, am avut un expert fenomenal, Andrieș, Dumnezeu să-i dea sănătate și mulți ani înainte, s-au alăturat BERD și BEI și am găsit formula de finanțare – să majorăm taxele rutiere și să majorăm accizele pe parcurs tot mai departe și am elaborat o strategie foarte clară. Din cei 9.539 de kilometri care erau atunci drumuri naționale și locale la dispoziția ministerului de întreținut, am făcut un grafic pe 10 ani, deoarece la 10 ani trebuie să revii la drumuri, să facem reparație capitală, întreținere cum trebuie, ca rețeaua de drumuri din Republica Moldova să fie menținută în mod normal, în paralel să dezvoltăm încă rețeaua de drumuri, adică s-o majorăm, deoarece în Republica Moldova media e de 320 de metri la kilometru pătrat de teritoriu. Puțin mai mult e la nord, mai puțin la sud, dar centrul este cel mai slab, cred că la vreo 280 de metri la kilometru pătrat, dar Chișinăul, dacă să luăm ca atare, toți se miră de ce prin Chișinău nu poți merge, îs 180 de metri de drum la kilometru pătrat. Adică în Chișinău trebuie de investit foarte mult, în afară de faptul că trebuie de făcut parcări, în afară de faptul că trebuie de făcut multe alte drumuri, intersecții denivelate ș.a.m.d. Și eu văd aici o situație foarte gravă, deoarece vreau să vă spun că în ultimii 20 de ani nu s-au așezat la o masă de discuții cineva din guvern și cu primarul de Chișinău.
Vocea Basarabiei: Da, a fost o relație așa, un pic mai antagonistă între puterea locală și cea centrală, când vorbim despre municipiul Chișinău.
Boris Gherasim: Nu un an, nu doi, dar două decenii s-au schimbat, și asta nu poate să ducă la un rezultat, asta-i catastrofă.
Vocea Basarabiei: Haideți să le luăm pe toate pe rând. Ați spus că s-a majorat taxa rutieră…
Boris Gherasim: De 10 ori.
Vocea Basarabiei: A fost un colac se salvare, este un colac se salvare?
Boris Gherasim: Sigur că da! D-apoi noi am ajuns la aceea că din 2010 până în 2015 strategia elaborată se executa întocmai, sută la sută, și Ministerul Finanțelor nu avea dreptul și nu se implica să ia un leu de aici, ceea ce se întâmplă în ultimii ani.
Vocea Basarabiei: Ce se întâmplă în ultimii ani?
Boris Gherasim: Se iau bani din sursele Fondului rutier, care erau destinate strict pentru drumuri.
Vocea Basarabiei: Și se acoperă necesitățile în alte domenii?
Boris Gherasim: Da, se acoperă în alte domenii – necesitatea la compensații pentru gaz, compensații pentru pensii etc. Eu am avut o întâlnire săptămâna trecută cu reprezentanții Misiunii Băncii Mondiale și le-am dat această întrebare: „Voi sunteți toți din America, ați văzut undeva în America cineva de la Ministerul Finanțelor să-și bage mâna în banii destinați întreținerii și reparației drumurilor?” – „Nu! Dar cum așa?” – „Ați văzut cineva în Germania, în Franța, în Europa să-și bage mâna?” La noi anul acesta Ministerul Finanțelor și-a permis în Legea bugetului să dea voie din taxele rutiere să plătească salarii la primării ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Deci, dvs. vreți ca aceste taxe să fie folosite strict după destinație?
Boris Gherasim: Nu eu vreau, avem o strategie elaborată și coordonată cu Banca Mondială. Eu i-am întrebat de ce nu apără interesele pe care le-au promovat…
Vocea Basarabiei: Și răspunsul lor care e?
Boris Gherasim: Răspunsul a fost că nu-i o persoană responsabilă, șeful Misiunii Băncii Mondiale lucrul acesta trebuie să-l spună. Cel care era ne luam de mânuță, ne duceam la Ministerul Finanțelor, ne ducem la prim-ministru, la viceprim-ministru și discutam, de taxele rutiere nu se atingea nimeni, accizele erau strict 80% destinate la drumuri și la data respectivă banii intrau în cont. Acum vă închipuiți la ce s-a ajuns? I-am dat întrebarea aceasta la ședința Consiliului Fondului rutier dlui prim-ministru. Bugetul de stat e aprobat de către parlament, Fondul rutier e aprobat prin hotărâre de guvern, îi divizată pe luni suma, acum în fiecare lună Administrație de Stat a Drumurilor trebuie să scrie scrisori la minister, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale trebuie încă să mai piardă o săptămână să scrie scrisori la Ministerul Finanțelor, uitați-vă pentru ce ne trebuie nouă mijloacele care ne sunt destinate. Așa un paradox n-a mai fost…
Vocea Basarabiei: Dle Gherasim, dar eu am auzit și alte lucruri, că nu se execută bugetul sută la sută în conformitate cu banii care se alocă?
Boris Gherasim: Nu se execută, și mai mulți ani nu se execută, de aceea că nu se achită la timp. Dvs. țineți minte că am făcut vreo 3 luni în urmă, după ce s-a făcut drumul la Castelul Mimi, după ce am făcut mare… și eram gata să ne alipim de agrarieni să ne achite banii, că-s 2-3 luni.
Vocea Basarabiei: Și s-a rezolvat problema?
Boris Gherasim: S-a rezolvat parțial. Au datorii încă de primit azi drumarii încă din 2021-2022…
Vocea Basarabiei: Eu vă întreb dacă s-a rezolvat problema cu construcția drumului până la Mimi, atunci când s-a organizat Summitul Comunității Europene la Bulboaca.
Boris Gherasim: Cu Mimi, da, s-a finanțat, dar întrebarea mea este și la Consiliul Fondului rutier, unde participă 5 miniștri, eu întreb: „Dle ministru, nu vi-i oarecum dvs., nu vă înjosiți să scrieți în fiecare lună ministrului finanțelor scrisoare să vă dea banii care-s împărțiți, îs prevăzuți în buget?” Răspunsul ministrului finanțelor: „Noi activăm după Legea nr. 181 – Prioritățile în domeniul finanțării, dăm mai întâi la buget ceea ce trebuie, dăm pensiile, dăm salariile ș.a.m.d., după asta, ce rămâne…” Eu i-am mai spus: „Dle ministru, spuneți că drumurile nu-s prioritate…”
Am ajuns la aceea că astăzi acciza la benzină este de două ori și ceva mai mare decât la motorină, ceea ce nu veți găsi nicăieri în altă parte, ele trebuiau să fie echilibrate.
Vocea Basarabiei: N-o să spună nimeni. Deci s-au majorat accizele la combustibil?
Boris Gherasim: S-au majorat mai mult de 10 ori, dar a rezultat și un paradox – am ajuns la aceea că astăzi acciza la benzină este de două ori și ceva mai mare decât la motorină, ceea ce nu veți găsi nicăieri în altă parte, ele trebuiau să fie echilibrate. Și de aici ar fi fost posibil de alocat mijloacele respective și la agricultori, care pretind la dânsele, este de unde, dar de-ar fi necesitate. Reprezentanților Băncii Mondiale le-am spus că mijloace financiare noi am găsi, am începe iarăși de la zero azi, ca să aducem starea drumurilor sau să intrăm în ritmul normal de lucru, am majora taxele rutiere încă, n-are treabă nimeni aici cu majorări, pe timpurile celea tot dădeau întrebări că nu, că noi nu putem să majorăm povara cetățeanului. Care cetățean? Șoferii care merg pe drumuri, transportatorii sunt gata să plătească mai mult, dar să nu stea câte 4-5 zile în vamă. Unde ați mai văzut așa ceva, să nu mergem de la începutul Chișinăului până în centru câte 40-50 de minute? Nu e normal lucrul acesta, de aceea mijloace financiare pentru ramura aceasta ar trebui de găsit. În 2009 vreau să vă spun cum am câștigat, am luat formula țărilor dezvoltate din Occident – Statele Unite, Europa, Japonia, cum ele au reabilitat rețeaua de drumuri. Sunt formule foarte bine determinate, 1 leu investit în infrastructură dă de la 60 până la 300% profit. Mai găsiți-mi un alt domeniu în care se face asemenea profit. Numai în drumuri un loc de muncă deschis creează 4-5 locuri de muncă în alte domenii. Ce vrem noi, care-i cauza să nu investim aici? Și în 2009, Banca Mondială ne-a susținut, a spus că e foarte bine, să mergem pe formula asta, dar de la Ministerul Finanțelor au dat din deget: „Nimeni nu se apropie…”. S-au schimbat timpurile, s-au schimbat guvernările, răspunsurile pe care le primim.
Vocea Basarabiei: Deci, erau 3 surse cele mai importante. Am vorbit despre majorarea taxelor rutiere de 10 ori, ați spus dvs., accizele mai mult și s-a introdus și vinieta.
Boris Gherasim: Da, s-a introdus și vinieta, care are aportul ei, desigur că mergem și cu varianta asta înainte. Am fost întrebat de reprezentanții Băncii Mondiale dacă mai sunt viziuni de formare a Fondului rutier. Am spus că „sunt, dar nu vi le spun”.
Vocea Basarabiei: De ce?
Boris Gherasim: Fiindcă Ministerul Finanțelor cum le deschidem, cum au să le ia. Ministerul Finanțelor are nevoie nu de drumuri, are nevoie să-și acopere nevoile sale, este formula…
Vocea Basarabiei: Dar interesant – dacă ei ar lucra la drumuri și dvs. la Ministerul Finanțelor?
Boris Gherasim: Aș da la drumuri.
Vocea Basarabiei: Ați da la drumuri?
Boris Gherasim: Da!
Eu am lucrat 4 ani la Ministerul Finanțelor și tot așa pentru drumuri am făcut, fiindcă de la drumuri se întorc înapoi…
Vocea Basarabiei: Așa ziceți până ajungeți acolo…
Boris Gherasim: Nu, eu am lucrat 4 ani la Ministerul Finanțelor și tot așa pentru drumuri am făcut, fiindcă de la drumuri se întorc înapoi. Dlui ministru Spînu i-am spus din miliardele care s-au luat mai anțărț, două miliarde să le lase la drumuri, căci un miliard va veni înapoi în buget…
Vocea Basarabiei: Două miliarde anul trecut?
Boris Gherasim: Două miliarde s-au luat…
Vocea Basarabiei: Și anul acesta?
Boris Gherasim: S-au dat un miliard 485 de milioane, s-au mai adunat 736 de milioane și acum încă 105 milioane. Iată trebuia să fie ședința Consiliului Fondului rutier, mâine-poimâine va fi, unde se mai adaugă încă 105 milioane.
Vocea Basarabiei: Și per total?
Boris Gherasim: Ar fi două miliarde și 300 de milioane.
Vocea Basarabiei: Mai mult cu 300 de milioane în comparație cu anul trecut?
Boris Gherasim: Nu, în anul trecut a fost un miliard și 400…
Vocea Basarabiei: Aproape cu un miliard mai mult?
Boris Gherasim: Cu 900 de milioane. Am avut discuții cu dl ministru de mai multe ori, un miliard în plus…
Degradarea drumurilor este în continuare, astăzi noi avem peste 50% de drumuri nepracticabile…
Vocea Basarabiei: Dle Gherasim, totuși cu aproape un miliard mai mult înseamnă ceva?
Boris Gherasim: Sunt calcule care arată, așa cum nouă organismul ne spune că trebuie să mâncăm minimum de 3 ori pe zi ca noi să ne simțim bine, așa și la drumuri sunt calcule făcute de Administrația de Stat a Drumurilor – 4 miliarde minimum. N-o să fie date la anul 4 miliarde, o să fie ceea ce este. Degradarea drumurilor este în continuare, astăzi noi avem peste 50% de drumuri nepracticabile.
Vocea Basarabiei: Da, eu am zis la început, cam 50 la sută din drumuri ar fi într-o stare deplorabilă.
Boris Gherasim: Dl Ioniță a făcut calculele și în presă el nu o dată s-a pronunțat că pierderile economiei Republicii Moldova depășesc 12 miliarde din cauza stării drumurilor, dar 10 ani în urmă ele constituiau 4-5, bine, fie 6 miliarde. Noi dacă mergem pe calea nealocării mijloacelor financiare la drumuri, o să ajungem peste 2-3 ani că o să avem pierderi nu de 12 miliarde, dar de 15 miliarde.
Vocea Basarabiei: Vorbiți despre o situație tristă și foarte tristă, dar pe de altă parte, dacă cetățeanul călătorește de la Naslavcea până la Giurgiulești, vede că o parte din țara sa este șantier de construcție. Și unde se construiește mult și foarte mult? În domeniul drumurilor.
Boris Gherasim: Bine, noi construim, dar procesul de degradare este cu mult mai mare decât cel pe care noi îl renovăm.
Vocea Basarabiei: Deci, pentru întreținere, asta vreți să spuneți că pentru întreținere e puțină atenție?
Boris Gherasim: Și la întreținere, și la reabilitare. Să zicem, s-a făcut drumul Chișinău-Sărăteni-Soroca, mijloacele necesare pentru întreținere s-au diminuat, foarte mult s-au diminuat, nu cheltuie statul atâta și noi mijloacele acestea le-am folosi mai departe la reabilitatea altor drumuri.
Vocea Basarabiei: Adică ar fi investiți tot în sectorul acesta?
Boris Gherasim: Mai mult ca atât, trebuie odată și odată capitala Republicii Moldova, Chișinăul eu cred că nu-i numai al lui Ceban, nu e numai al nostru, dar e și al guvernanților, și al parlamentarilor, al tuturor și ar trebui să ne așezăm și să vedem ce facem cu Chișinăul acesta. Păi, nu poți merge prin el, nu veți mai găsi o altă capitală prin care să nu poți circula.
Vocea Basarabiei: Sunt suprasolicitate arterele, pentru că e un număr mare și foarte mare de mijloace de transport.
Boris Gherasim: Sunt necesare mijloace nu duble, dar triple pentru Chișinău. Uitați-vă, un pod s-a început pe str. Mihai Viteazul să fie reparat și nu poți circula prin centru. În loc să mai construim de la început două poduri, încă două poduri să construim ca să legăm partea ceea de partea astălaltă a orașului ne trebuie doi ani. Întreprinderile noastre sunt capabile să facă lucrul acesta.
Vocea Basarabiei: În doi ani?
Boris Gherasim: În doi ani, două poduri le construim foarte simplu. De-a lungul Bâcului până la ieșirea din oraș, până la drumul de centură am putea să mai facem, adică noi avem nevoie de kilometri suplimentari. În punctele negre care sunt unde este traficul cel mai mare trebuie să ne ocupăm de investiții. Vă închipuiți, pe str. Ismail podul trebuie reparat, acolo nu ai pe unde trece, s-a mai stricat fabrica de piele și nu știu ce o să fie, un Kaufland sau nu știu ce o să mai fie acolo, dar peste 2-3 ani de zile acolo o să fie imposibil de circulat.
