Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vorbim despre viața la țară și viața în țară, pentru că îl avem invitat pe dl Gheorghe Sârbu. Gheorghe Sârbu de mulți ani lucrează pământul sau la pământ, pentru că este fermier, crește cereale, crește și fructe, legume, dar mai este și antreprenor, pentru că dezvoltă și afaceri. Avem această discuție la scurt timp după ce a fost învestit guvernul Recean. Ce așteptări aveți dvs. de la premier și de la cabinetul de miniștri pe care îl conduce?
Gheorghe Sârbu: Așteptările sunt cele pe care le-a promis dumnealui. În primul rând, vrem să înceapă acum cât mai mult să discute despre integrarea noastră europeană ca să implementeze toate cerințele care sunt din partea Uniunii Europene, vrem să impulsioneze economia ca să aibă o dinamică mai măricică și ceea ce a spus dânsul – disciplină. Or, disciplina nu prea cere mari cheltuieli, dar dă un mare efect.
Vocea Basarabiei: Dar economie, în general, când se vorbește despre dezvoltarea economiei, dvs. ați putea să ne spuneți – are Republica Moldova economie și cum se dezvoltă ea?
Gheorghe Sârbu: Nu știu dacă eu sunt tocmai cel mai vizat în acest domeniu, dar vreau să vă spun că probabil noi încă nu știm bine ce putem dezvolta. Spre regret, noi vedem de multe ori prin farmacii și magazine că se vând diverse sucuri, tot felul de pireuri din fructe pentru copii aduse din alte țări, ca să nu spun și din care țări, că noi le știm. Aceasta ar fi o nișă pentru noi, întrucât noi avem atât de multe fructe, încât nu știm ce să facem cu ele. Și alte domenii în ceea ce ține de agricultură, de prelucrarea producției agricole, nu toată se prelucrează, se vinde în stare proaspătă, am în vedere grâu, porumb și alte grăunțoase. Și dacă să luăm în discuție cine mai mulți bani a făcut, am ascultat la o emisiune că cei mai mulți bani i-a făcut o persoană care se ocupă de domeniul comercializării grăunțoaselor și a uleiului de floarea-soarelui. Înseamnă că se fac bani nu puțini aici, dar nu toți îi fac, adică producătorul nemijlocit nu prea are profit. S-o spunem direct, câștigă mai mult intermediarii.
Lucrul acesta trebuie studiat la nivel de stat, instituțiile abilitate ar trebui să primească o sarcină ca să studieze aprofundat cum putem dezvolta economia – ce facem la sudul republicii, ce facem în centrul republicii, în nordul și sud-estul, adică în toate aceste 4 zone economice.
Fiecare trebuie să știe cu ce să se ocupe, adică ce face teritoriul acesta de la Leova până la Cahul, ce face de la Leova până la Telenești și de la Telenești mai sus, concret, cu cifre, care este potențialul de producere și atunci am porni o dezvoltare mai precisă, am ști ce avem de făcut. Deocamdată, vedeți, fiecare antreprenor își caută o ocupație de sine stătătoare, care și cum reușește.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre munca de fermier și cât e de grea. Sau acel care are pasiune pentru ca să aibă grijă de pământ, nu contează pentru el cât e de grea, pentru că el e cu dedicație, e cu vocație și știe că trebuie să lucreze pământul, că trebuie să hrănească cetățenii sau, totuși, el pune preț și pe răsplată?
Gheorghe Sârbu: Bineînțeles că se pune preț pe răsplată din simplul motiv că altfel nu poți să mai dezvolți afacerea, nu poți să lucrezi chiar același pământ, că astăzi și carburanții sunt scumpi, și piesele de schimb la tehnică sunt scumpe, dar oamenii o fac destul de conștient, pentru că știți cum se zice: pe noi ne țin 3 de „a” pe pământul acesta – aerul, apa și alimentele. Și, iată, dacă aerul este așa cum este, adică este de la Dumnezeu și toate-s de la Dumnezeu, însă aici mai puțin depinde de noi, pentru că depinde de ceea ce ține de mediul înconjurător, să nu intoxicăm aerul, dar apa și alimentele sunt produse pe care noi le putem influența, mai ales alimentele.
Astfel, dacă noi o să gestionăm bine pământul, o să avem grija lui, ca el și la generațiile viitoare să dea roadă, atunci, bineînțeles, o să avem ce mânca și trebuie numaidecât să avem grijă, pentru că dacă ne vom gândi numai la câștig, dar câștigul îl au mai mult intermediarii, atunci, într-adevăr, o să dispară această clasă de oameni, acești fermieri care astăzi muncesc.
Tineri tot mai puțini, cu părere de rău, vin acum în agricultură și nu știm cum va mai fi, probabil că atunci guvernul va lua o hotărâre că se poate de vândut și la străini terenurile și au să facă…
Vocea Basarabiei: Apropo, ce părere aveți dvs. – pământul ar trebui sau nu să fie vândut și celor de peste hotare?
Gheorghe Sârbu: Sunt și acum care au cumpărat prin intermediari, dar nu știu,
Noi altă bogăție nu avem decât resursa umană și pământul care este destul de bogat și până acum ne dădea foarte bună roadă, fără ca să facem mare irigare, în special ceea ce ține de grăunțoase, dar deja trebuie să ne gândim ce o să semănăm din cauză că sunt culturi care sunt rezistente la secetă, dar astfel va fi nevoie să schimbăm complet și ce mâncăm, dacă vom schimba culturile.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. de când sunteți fermier?
Gheorghe Sârbu: Ei, noi în agricultură lucrăm toată viața, dar…
Vocea Basarabiei: Sunteți agronom de specialitate?
Gheorghe Sârbu: Sunt agronom de specialitate, dar am venit să lucrez ca agronom în anul 1982, așa că am oleacă de experiență.
Vocea Basarabiei: Și ați devenit fermier după împroprietărire?
Gheorghe Sârbu: După 1993, atunci când s-a făcut împroprietărirea am fost primul din localitate care mi-am luat terenul aparte, eu și încă două persoane.
Vocea Basarabiei: Și suprafețele sunt mari?
Gheorghe Sârbu: La momentul de față am 22 de hectare.
Vocea Basarabiei: Dar ați avut mai mult?
Gheorghe Sârbu: Nu, mai puțin am avut, dar acum am 22 de hectare, mai lucrez acolo cu niște persoane și undeva 25 de hectare lucrăm, nu mai mult.
Vocea Basarabiei: Cum se câștigă bucata de pâine lucrând la pământ?
Gheorghe Sârbu: Mulțumim Domnului, avem o bucată de pâine, suntem mulțumiți, avem unde să realizăm marfa. E clar că am vrea să fie un preț mai bunicel, mai bun chiar, nu că bunicel, dar suntem mulțumiți cu ceea ce avem astăzi.
Vocea Basarabiei: Dar despre felul cum înțelege ministrul Bolea să promoveze politicile în agricultură vă este clar?
Gheorghe Sârbu: Da. Dânsul este o persoană foarte bine pregătită, o să vedem mai târziu, că el acum are puțin de când este în funcție. Sperăm că se va îmbunătăți situația cât de curând.
Vocea Basarabiei: Despre lucrările de primăvară vorbim, ca să ne fie clar că cheltuielile totuși au crescut pentru carburanți, în primul rând, pentru fertilizanți, pentru lucrările pe care le efectuează cei care trebuie să prelucreze pământul. Vă descurcați?
Gheorghe Sârbu: Da, mulțumim, până când ne descurcăm. Degrabă o să fie posibil de pus ceapa, am în vedere că noi punem cantități mai mari, ca să o comercializăm. Din grăunțoase vom semăna porumb și floarea-soarelui, planificăm pe ce terenuri să le semănăm, dar acum pentru porumb și floarea-soarelui e devreme, le vom semăna mult mai târziu.
Vocea Basarabiei: Dar ceea ce ați crescut anul trecut, ați vândut tot?
Gheorghe Sârbu: Am vândut parțial, în primăvară o să mai vindem, fiindcă acolo unde avem depozitul era cam glod și nu puteam să ajungem, nu aveam acces, dar cum se va încălzi vom avea acces și vom putea să încărcăm producția.
Vocea Basarabiei: Dar v-ați gândit măcar o singură dată că ați renunța la această afacere?
Gheorghe Sârbu: Cum să renunț? Nu am altă meserie, asta mi-i meseria, asta știu a face, altceva nu știu. Dacă aș avea o vârstă la care aș putea să-mi schimb meseria, poate m-aș gândi, dar acum nu mai am când.
Vocea Basarabiei: Dar când auziți că se mai spune că sunt lăsate terenuri în paragină, suprafețe mari, nu se știe cine sunt moștenitorii ca să aibă grijă de aceste suprafețe, la ce vă duce gândul?
Gheorghe Sârbu: Toate sunt vremelnice. Probabil că cu cât mai repede se va dezvolta piața, vedeți că acum se întreabă foarte bine grăunțoasele, lumea mănâncă oricum, dacă nu de două ori, măcar o dată pe zi mănâncă, adică este piață.
Este clar că ar fi bine ca Ministerul Agriculturii, iaca, dl ministru să poată să ne ajute să vindem mai bine această marfă, fiindcă ar trebui să știm prețul, aproximativ cam cât costă, fiindcă noi negociem, nu știm prețurile, dar am vrea să fie cât mai bunicel, fiindcă nu știm cu cât vând ei de-acum peste hotare această pâine, noi știm cu cât o vindem aici și care-i prețul în Republica Moldova.
