Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre ce a fost, ce este și, mai cu seamă, ce trebuie să fie în sectorul judiciar. Iată de ce, am invitat-o la Vocea Basarabiei pe doamna Angela Popil. Doamna Angela Popil și-a început cariera cu mulți ani în urmă, mai întâi în sectorul public, după care a fost șefa Departamentului Juridic al unei companii de asigurări. În 2013 devine avocată la Biroul de Avocați Avornic și Partenerii, iar în 2014 preia conducerea acestui birou. A fost unul dintre candidații non-judecători la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. În primăvară, mai exact în luna martie, Comisia Pre-Vetting a anunțat că doi candidați, Dumneavoastră și încă un candidat propus de legislativ la aceste funcții în CSM, nu ați trecut pre-vetting-ul.
Angela Popil: Cam așa a fost decizia Comisiei.
Vocea Basarabiei: Va demotivat acest lucru? Ce înseamnă vetting, pre-vetting și cum înțelegeți Dumneavoastră nevoia de a face curățenie în acest sector atât de important, mai cu seamă, iarăși repet, că e nevoie ca Moldova să facă pași siguri pentru a se apropia de negocieri, de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar restanțele care mai sunt, țin de aceste trei domenii pe care le amintim cu regularitate: reforma justiției, lupta împotriva corupției și de-oligarhizarea?
Angela Popil: Mulțumesc pentru invitație! Este plăcerea mea să fiu aici, împreună cu Dumneavoastră și o să încerc să vă dau un răspuns mai mult, sau mai puțin, la întrebările care vă frământă și care frământă, de fapt, și societatea, legate de reforma justiției. Am decis să particip la acest concurs de alegere a membrilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece fac avocatură de mai mult de 10 ani deja și m-am implicat mai mult decât personal în activitățile legate de justiție. Profesia pe care o îmbrățișez acum este parte din justiție și am considerat că este nevoie să ne implicăm mai mult decât am făcut-o până la acea etapă. Cu părere de rău, rezultatul evaluării a fost cel care a fost. Până la urmă, Curtea Supremă de Justiție și-a spus cuvântul la 1 august 2023, dar, sincer să vă spun, pe mine nu știu dacă m-a demotivat. Eu consider că m-a făcut să fiu și mai ambițioasă, să mă implic și mai mult în reforma care este în derulare în țara noastră. Ce înseamnă pre-vetting, ce înseamnă vetting, ce înseamnă verificarea integrității financiare și etice a candidaților? Sunt niște procese care trebuie să se deruleze pentru că, trebuie să recunoaștem, noi avem nevoie de un sistem judecătoresc, al Procuraturii și al organelor de drept, care să fie integru, vertical și independent. Vetting-ul, pre-vetting-ul, aceste proceduri de evaluare, fac parte din întreaga reformă. Problema este că aceste mecanisme sau aceste proceduri, în cazul nostru, s-ar putea să fi durat, în primul, rând mai mult și s-ar putea să fi întâmpinat anumite carențe de percepție, după mine. Trebuie să recunoaștem, noi avem specificul nostru. Acest specific al Moldovei…
Nu am fost mulțumită de rezultatul Comisiei Pre-Vetting fiindcă unele obiecții pe care le-a avut față de mine au fost și față de alți candidați care au trecut evaluarea
Vocea Basarabiei: de a ne cunoaște unul pe altul, de a apela la alte cunoștințe…
Angela Popil: …de a ne cunoaște unul pe altul, de a apela la alte cunoștințe, avem anumite obiceiuri, tradiții sănătoase și pe alocuri nesănătoase, care încă sunt în societate. Evoluția socială prin care a trecut țara și, de rând cu țara, am trecut fiecare dintre noi, ne-a obligat să ne ajustăm ritmul vieții și calitatea vieții, în funcție de aceea evoluție socială și Comisia Pre-Vetting și-a făcut treaba așa cum a considerat ea că și-a făcut-o bine sau nu. În cazul meu subiectiv, nu am fost mulțumită de rezultat. Audierea mea publică a fost publică, decizia este publică și raportat la alte decizii ale Comisiei sau la alte persoane, mi s-a părut că, raportat la mine, nu a fost corect.
Vocea Basarabiei: De ce ați crezut anume că nu a fost corect în raport cu Dumneavoastră?
Angela Popil: Pentru că dacă este să analizăm interviurile publice pentru alți candidați, inclusiv și la CSM și la CSP, vom vedea că unele obiecții pe care le-a avut Comisia față de mine au fost și față de alți candidați care au trecut și atunci mi-am pus întrebarea: care e diferența, de ce anumite aspecte ridicate în privința mea au fost puse în temelia unei decizii de nepromovare a evaluării și, evident, obiecții de aceeași categorie puse în temelia altor decizii de promovare? Și atunci mi s-a părut că a fost disproporționat, dar n-aș vrea să discut mai mult pe acest subiect legat de evaluarea care este în curs.
Vocea Basarabiei: Totuși ce e la mijloc atunci când i se cere candidatului, care aspiră la această funcție, să spună exact cum a dobândit averea și cum și-o poate justifica?
Angela Popil: În cazul meu, am considerat că este corect și sincer să spun ceea ce este adevărat și probabil că asta a fost o greșeală, după cum se pare. Nu poți să-i explici unui membru al Comisiei Pre-Vetting sau vetting din străinătate și să-i lămurești cum stăteau lucrurile în 1999, de exemplu, când eu am cumpărat acel teren, pe care am construit casa din cauza căreia, de fapt, n-am trecut evaluarea. Asta a fost, o singură problemă. L-am cumpărat așa cum l-am cumpărat: te duci la notar, notarul îți spune că ăsta e prețul, ăsta e contractului, l-ai semnat, mergi înainte! Niciodată nu ne-a venit nouă atunci în minte să ne gândim că, de fapt, ca să-mi construiesc casa, trebuia să merg la magazin, să iau factură pentru pietrișul pe care l-am cumpărat de la Calea Basarabiei, de la marginea drumului, pentru că în perioada aia așa se cumpărau materiale de construcție. Cui să-i ceri nota de plată, cui să-i ceri factură fiscală, cui să-i ceri cec de la aparatul de casă, că ți-ai cumpărat nisipul pentru temelia casei de nu știu de unde? Asta a fost situația în țară și asta trebuie să se înțeleagă, că uneori anumite procese într-o țară în curs de devenire, cum este Republica Moldova, sunt în afara controlului tău personal.
Vocea Basarabiei: Apropo, pentru că s-a discutat foarte mult și chiar uneori s-au aruncat și săgeți cu critici la adresa celor care evaluează și s-a spus ce trebuie să se pună pe cântar – competența sau integritatea care ține că nu poate să justifice o sumă oarecare care ar fi câștigat-o sau cheltuit-o atunci când și-a procurat sau a vândut o casă, un mijloc de transport?
Avem nevoie de o justiție independentă, nu doar la nivel declarativ, în care să activeze profesioniști integri
Angela Popil: Deci, noi trebuie să privim acest proces și această reformă, în partea care se referă la evaluarea membrilor în CSM, CSP, urmează evaluarea judecătorilor de la Curțile de Apel, judecătorii președinți de instanță, procurorii șefi și procuraturile specializate. În primul rând, trebuie să ne gândim la faptul că avem nevoie de o justiție independentă, nu doar la nivel declarativ și nu doar la nivel de adoptare a deciziilor, dar avem nevoie de o justiție în care să fie profesioniști integri și când vorbim de profesioniști integri, vorbim de integritate etică și vorbim de integritate financiară. În situația în care un judecător în funcție sau un procuror în funcție nu poate justifica o avere dobândită pe perioada aflării în funcție și nu poate justifica veniturile din care a dobândit această avere, atunci avem o problemă. Sunt situații, când persoana, care a venit în magistratură sau a venit în procuratură din alt domeniu, de unde a avut niște venituri, și-a dobândit o avere anterior venirii în profesie, atunci eu consider că noi trebuie să avem o altă abordare. Putem pune la îndoială integritatea unui funcționar public, dacă acesta, în exercițiul funcției sale, a încălcat legea și s-a îmbogățit nejustificat. Iată atunci, noi putem discuta despre o lipsă de integritate financiară raportat la această persoană. În situația în care a dobândit o avere sau a avut niște venituri până la ocuparea funcției publice și la intrarea în funcție publică, această persoană a făcut declarația de avere și interese, a dezvăluit eventual, dacă e obligat să dezvăluie, sursele și cantitatea și raportat cantitate și mijloace, atunci eu nu cred că ar trebui să întrebi pe acel funcționar: „mama lui, cum și-a dobândit banii de a cumpărat casa care a lăsat-o donație?” Nu cred că asta ar putea vorbi despre integritatea financiară a candidatului sau a persoanei, pentru că noi suntem în țara în care suntem, trăim în condițiile în care trăim, corespunzător, dacă este un decalaj între perioada de aflare în exercițiul funcției publice și bunurile și averile pe care le dobândește această persoană în această perioadă, atunci față de această persoană trebuie puse întrebări.
Putem pune la îndoială integritatea unui funcționar public, dacă în exercițiul funcției sale, a încălcat legea și s-a îmbogățit nejustificat
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră ați spus atunci, după ce ați picat acest pre-vetting: „Sistemul de justiție are nevoie de intervenție urgentă și de forme autentice.” V-ați așteptați ca procedura de pre-vetting o să decurgă mult mai rapid și ați sugerat Comisiei o abordare diferită, exact ceea ce ați spus acum referitor la integritatea etică și financiară. Citez: ”Pentru mine, de exemplu, contează persoana și omul din fața mea și mai puțin contează hârtiile, pentru că este greu să-ți faci o concluzie despre integritatea etică sau financiară a unei persoane, în situația în care accentele se pun altfel decât relațiile sociale din Republica Moldova.” Întrebarea mea e: totuși, cine și cum a reușit să compromită sistemul și, mai ales, de ce atât de ușor s-a risipit această încredere a cetățenilor în justiția Republicii Moldova? Pentru că, dacă nu erau anumite bănuieli, suspiciuni, probabil că alta ar fi fost și situația din acest sector.
Angela Popil: De ce nu avem, nu are cetățeanul încredere în justiție? Vina eu cred că aici aparține tuturor nouă, atât celor din sistem, care fac justiția, cât și celor din afara sistemului, care urmăresc ce se întâmplă în justiție, cât și nouă ca cetățeni, ca justițiabili. Procesele care derulează prea mult în fața instanțelor de judecată, raportat la altele, care se examinează foarte vertiginos și foarte rapid, creează suspiciune cetățeanului, pentru că, noi moldovenii, privim sau trăim în comparație, ne uităm ce face vecinul, ce face altul, ce fac rudele noastre, cum au trăit, unde trăiesc. Noi trăim practic prin comparație și atunci când ne uităm că unele dosare din justiție durează ani de zile, astfel încât se ajunge la un termen de prescripție și persoana nu mai ajunge să ispășească pedeapsa care ar trebui s-o ispășească pentru fapta pe care a comis-o și ne uităm în altă parte, când un dosar e cu interes, se judecă repede, se dă o soluție și toată lumea uită despre el, cetățeanul își pune întrebarea „ce se întâmplă în domeniu?” Raportat la proceduri, la ce am declarat eu mai devreme, accentele trebuie să le punem corect atunci când noi avem în față persoane. Este vorba exact despre ce am spus mai devreme, noi trebuie să analizăm integritatea etică și financiară a persoanei aflate în față, în situația în care aceasta a dobândit careva îmbogățire fără justă cauză, pe perioada exercitării mandatului.
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră cunoașteți foarte bine, mulți dintre ei au dosit anumite lucruri, au scris averea după rude, după soacre, după nepoate, după verișoare.
Angela Popil: Eu cred că aici e treaba autorităților statului să ia la întrebări verișoarele, verișorii, nepoții, moșii și mătușile. Dacă acea mătușă sau moș, sau verișor sau verișoară a dobândit o avere incomensurabilă față de veniturile pe care le-a înregistrat, atunci această verișoară, moș, mătușă trebuie să dea cu subsemnatul și să răspundă de unde și atunci o să ieșim, poate, la acel funcționar, care a folosit aceste tertipuri. În situația în care și moșii, și mătușile pot da un răspuns la întrebarea, atunci s-ar putea să nu fie nevoie să mai întrebăm și funcționarul. Deci, aici avem Serviciul Fiscal de Stat, avem Autoritatea Națională de Integritate, care, la rândul lor, trebuie să-și facă treaba. Avem metode de verificare a veniturilor, prin metoda indirectă, nu încurcă pe nimeni să își facă treaba la locul unde se află, să se autosesizeze, dacă este cazul, să facă o verificare indirectă a veniturilor persoanei în cauză și atunci să vină și să spună că „Da, în cazul acestui funcționar s-a constatat că moșul și mătușa, care are casă de un milion de lei, a dobândit un venit mai mic decât are”. Aici, din nou, nu trebuie să uităm despre specificul foarte prezent în viața noastră, remitențele. Avem peste un milion de cetățeni care sunt plecați la muncă în străinătate și care trimit mijloace bănești în Republica Moldova, nu doar prin transfer bancar, sau nu întotdeauna prin transferuri bancare sau prin alte metode de plată la vedere.
Vocea Basarabiei: Bine, dar și acele transferuri, să admitem, până la o sută de mii poate e credibil, că și cel care muncește în străinătate nu mai poate trimite bani în sume nelimitate.
Angela Popil: Și asta este adevărat. Anume aceste aspecte trebuie luate în considerare și analizate obiectiv, inclusiv și din perspectiva intervievatului și a celui care este subiect al verificării. Vreau să fac o paralelă între pre-vetting și vetting. Preveting-ul a mers pe Legea nr.26, care conține, așa cum s-a spus, criterii de evaluare foarte severe și foarte stricte. Argumentul principal a fost că vorbim despre organele de autoadministrare a sistemului judecătoresc, sistemului procuraturii și ne dorim în funcții, în cadrul acestor organe, persoane impecabile…
Vocea Basarabiei: …oneste, de încredere, incoruptibile…
Angela Popil: …oneste și de asta criteriile de evaluare sunt mai dure. Pe de altă parte, dacă ne uităm la legea privind evaluarea judecătorilor din cadrul Curții Supreme de Justiție sau evaluarea judecătorilor din curțile de apel și președinții de instanțe și procuraturile specializate, procurorii șefi, vedem că aceste criterii sunt mai lejere. Până la urmă eu cred că s-a învățat din lecția de pre-vetting și s-a înțeles că este loc de o marjă care poate permite candidatului să meargă pe criterii de evaluare mai lejere. Mai mult decât atât, nu doar criteriile de evaluare sunt mai lejere, persoanele care vor fi supuse vetting-ului în perioada vetting Curtea Supremă și full-vetting, cum îl numim noi, la curțile de apel, au mai mult loc de manevră, în partea în care se referă la interacțiunea cu Comisia de Vetting. Deci, au mai multe garanții procesuale, dreptul de a se apăra și de a cunoaște din timp acele dubii serioase. Eu nu am avut habar care sunt dubiile Comisiei raportat la persoana mea, decât cu 5 minute înainte de audierea publică. Poate dacă le-aș fi avut, m-aș fi pregătit mai bine pentru acea audiere publică, poate aș fi identificat documentația suplimentară, necesară Comisiei să ia o decizie. În cazul vetting și full-vetting, subiecții supuși evaluării au această posibilitate, Comisia fiind obligată, dacă nu mă înșel, cu șapte zile înainte să-i comunice dubiile și dă posibilitatea subiectului să vină cu documentație și informații suplimentare, ceea ce în cazul nostru nu a fost.
