Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre protecția socială, dar și despre munca care trebuie să fie adusă în conformitate cu norma legală și să nu se mai vorbească despre muncă informală în Republica Moldova, despre cum decurge reforma acestui sistem important, asistența socială în Republica Moldova, vom vorbi, pentru că am citit cele 4 priorități naționale de dezvoltare a țării și în cele 20 de acțiuni guvernamentale „Construim Moldova europeană”, care înseamnă pași concreți care să crească nivelul de trai al oamenilor și să fie transformată Moldova într-un stat european, am reținut inclusiv acest aspect că e nevoie să fie reformat sistemul de asistență socială, iată de ce l-am invitat la emisiune pe dl Alexei Buzu, care este ministrul muncii și protecției sociale. Mulțumim mult că ați revenit la Vocea Basarabiei!
Alexei Buzu: Vă mulțumesc mult pentru invitație. Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Unde se află astăzi ministerul pe care îl conduceți la capitolul reformare?
Alexei Buzu: Suntem în plin efort pe toate capitolele și domeniile de competență, pe asistența socială acum finalizăm un pachet foarte mare de legi. Deci, aproximativ 19 legi urmează a fi modificate pentru ca să clarificăm mult mai bine competențele între minister, guvern și autoritățile publice locale. Asta ne va permite să demarăm reforma propriu-zisă, ceea ce înseamnă să lărgim accesul la servicii, să încercăm să identificăm care sunt nevoile reale de asistență socială și să venim cu investiții și programe de suport, să îmbunătățim calitatea serviciilor și asistenței sociale. Și foarte important este să încercăm să ne asigurăm că toate investițiile pe care le facem pe asistența socială sunt eficiente, sunt bine țintite, nu sunt fraudate și ajung acolo unde ele sunt necesare.
Urmează să fie modificate aproximativ 19 legi pentru a clarifica mult mai bine competențele între minister, guvern și autoritățile publice locale.
Vocea Basarabiei: Dar identificați soluțiile la care, hai să admitem, să le luăm punctual, 3-4 probleme care astăzi nu mai au timp să aștepte?
Alexei Buzu: Uitați-vă, toate problemele pe care noi le abordăm sunt probleme structurale și asta înseamnă că nu există soluții ușoare, dar trebuie să schimbăm sistemul din talpă, și asta încercăm să facem noi ca să îmbunătățim calitatea asistenței sociale. Ce înseamnă lucrul acesta? Este că o persoană care se află în situații de criză sau o familie care se află într-o situație dificilă trebuie să beneficieze atât de plăți adecvate, cât și suport prin servicii sociale ca să depășească acest lucru. Dacă noi nu avem intervenții calitative adecvate, atunci noi pur și simplu prelungim perioada de criză, deci, această persoană, această familie nu depășește această situație. Și pentru ca să îmbunătățim calitatea intervențiilor trebuie să ne asigurăm: că avem proceduri adecvate, că identificăm din timp persoanele și familiile care se află în dificultate, că avem asistenți sociali, asistenți comunitari, persoane profesioniste în prima linie, care au competențele necesare, cunoștințele necesare, dispun de instrumente și, foarte important, motivația necesară ca să ofere un suport integrat și adecvat, de lungă durată, pentru aceste familii, ori la momentul actual nu avem aceste premise și reforma cu care noi venim este anume să creăm aceste premise, să oferim programe de suport, să îmbunătățim modul în care măsurăm performanța în domeniul de asistență socială, să îmbunătățim, iarăși treptat, dar sigur, modul de salarizare, ca acesta să fie pe potriva muncii complicate și sofisticate pe care o depun colegii noștri din prima linie. Toate aceste elemente, toate aceste intervenții la pachet, noi sperăm că în timp vor duce la o intervenție mai calitativă, asta înseamnă că vom avea mai puțini copii în sărăcie, mai puține familii în situații de risc. În anul 2022, în Moldova rurală 40% din copiii se aflau în sărăcie.
În anul trecut, 40% din copiii din mediul rural se aflau în sărăcie.
Vocea Basarabiei: Am citit aceste date, pentru că le-ați mai spus, nu prima dată vorbiți despre acest lucru, dar ca să ne fie clar, cât la sută din populația Republicii Moldova astăzi are nevoie de ajutor din partea statului?
Aproximativ 30 la sută din populația Republicii Moldova are nevoie de asistență socială
Alexei Buzu: Dacă noi ne uităm pe cifre și cifrele arată că aproximativ 30 la sută din populația Republicii Moldova se află sub pragul de sărăcie, putem spune că aproximativ acesta este numărul de persoane care au nevoie de o formă sau alta de asistență socială, dar crezul meu și al guvernului din care fac parte este că cea mai bună formă de protecție este un loc de muncă. Deci, ceea ce facem noi este că toate persoanele din Republica Moldova care au cât de cât capacitate să muncească trebuie să muncească și trebuie să fie încurajate să muncească, pentru că asta este unica formă adecvată și sustenabilă de a ajuta o persoană sau o familie. Sistemul de asistență socială este o intervenție a statului și a guvernului pe termen scurt, deci, când te afli într-o situație de criză, într-o situație de risc intervine sistemul și te ajută cu ideea că în timp ai capacitățile și instrumentele necesare să-ți găsești un loc de muncă, să devii autonom. Eu cred că fiecare persoană își dorește să aibă această independență, și aceasta este cea mai durabilă și adecvată formă de protecție, un loc de muncă.
Vocea Basarabiei: Când ați spus 30 la sută din populație, ar fi cam aproximativ fiecare a 3-a persoană ar avea nevoie de ajutor din partea statului, eu discut foarte des cu reprezentanții administrației publice locale și ei mai rămân la ideea că totuși statul încurajează, și în aceste condiții, dezvoltarea unui parazitism, pentru că în localitățile rurale preponderent, dar probabil mai există loc să vorbim și ce se întâmplă și în localitățile urbane, dar ce spun primarii, că mai există încă foarte multă lume care nu vrea să lucreze, pentru că ea știe că statul îi vine în ajutor. Este adevărat că uneori trebuie de făcut și diferențiere, pentru că sunt familii cu mulți copii – e o situație, sunt familii unde mai degrabă îi avantajează ajutorul social decât să obțină un job, inclusiv în localitatea de baștină și iată aici trierea sau – cum să zic eu? – diferențierea asta trebuie făcută foarte și foarte migălos, ca să nu mai apară aceste interpretări că cineva este ajutat, dar nu pe dreptate.
Alexei Buzu: Cu siguranță. Deci, dl prim-ministru a prezentat acele 20 de priorități, prioritatea nr. 17 se referă anume la un sistem de asistență socială reformat, o parte importantă a acestui pachet de intervenție se referă la faptul că noi trebuie să ne asigurăm că prin intervențiile noastre nu descurajăm persoanele să muncească, pentru că, încă o dată repet, prioritatea pentru noi și convingerea fermă a noastră și a mea personală este că cea mai bună formă de protecție este un loc de muncă și noi în cadrul ministerului am demarat mai multe reforme în acest sens. Spre exemplu, persoanele care au statut de șomer, adică sunt apte de muncă și beneficiază de ajutor social, sunt încurajate prin diferite metode să-și găsească un loc de muncă sau vor pierde aceste prestații. Spre exemplu, dacă acestor persoane li se oferă două oferte de muncă sau măsuri active și acestea le refuză, aceste persoane vor pierde ajutorul social; dacă pe o perioadă mai lungă de 6 luni de când beneficiază de ajutorul social, nu au reușit să-și găsească loc de muncă, treptat, cu fiecare lună, valoarea acestui ajutor se reduce cu 20%, după luna a zecea se va reduce cu 40%, iar în luna a douăsprezecea acest drept este închis. Noi urmează acum să venim cu modificări legislative, iarăși, ca parte a acestor 20 de priorități, să fortificăm capacitățile agențiilor teritoriale de ocupare a forței de muncă să poate să identifice mult mai rapid oferte fie de formare profesională, fie de ocupare activă sau un loc de muncă pentru toate persoanele care beneficiază de ajutor social, pentru că asta este menirea, ajutorul social este o formă de suport temporar, până când persoana este pregătită să-și găsească un loc de muncă sau o sursă adecvată și demnă de venit.
Cea mai bună formă de protecție socială este oferirea unui loc de muncă și noi am demarat mai multe reforme în acest sens
Vocea Basarabiei: Dar, totuși, acest ajutor social este condiționat, pentru că unele din persoane ar trebui să presteze muncă în folosul comunității? Iarăși, ce aflu eu de la primari? Că și aici sunt foarte multe tertipuri, foarte multe căi care le permit oamenilor să ocolească și să spună că „eu nu vin să prestez serviciu în folosul comunității, pentru că așa cred eu că e bine”.
Alexei Buzu: Legislația de moment spune foarte clar: dacă persoana care beneficiază de ajutor social refuză să se implice în activități în beneficiul comunității, atunci această persoană va pierde dreptul la ajutor social. Ceea ce trebuie să se întâmple este ca ai noștri colegi din autoritatea publică locală să organizeze aceste tipuri de lucrări și să le propună beneficiarilor de ajutor social, iar în cazul în care aceștia refuză sau nu prestează o muncă adecvată, acest lucru trebuie să fie comunicat. Mai mult, noi acum examinăm modalitatea prin care beneficiarii de ajutor social, iarăși cei care sunt apți de muncă, să fie implicați în activități de înverzire și împădurire, pentru că noi la nivel de guvern și țară avem o agendă ambițioasă de împădurire și noi credem că și aici ar fi posibil de implicat acești beneficiari. Eu vreau să vă spun că în luna martie a anului curent în Republica Moldova existau aproximativ 11 mii de persoane care beneficiau de ajutor social și aveau statut de șomer, în luna mai deja avem cu 4.600 de persoane mai puțin. Deci, într-o perioadă de 3 luni de zile, 4.600 de persoane deja nu mai beneficiază de acest drept.
Examinăm modalitatea prin care beneficiarii de ajutor social să fie implicați în activități de înverzire și împădurire
Vocea Basarabiei: Deci și-au găsit un job sau au renunțat de bunăvoie, pentru că nu au putut argumenta statutul?
Alexei Buzu: Fie că și-au găsit un job, fie că nu au acceptat. Mai mult, pentru aproximativ 3.500 de persoane valoarea ajutorului social s-a redus cu 20% pentru o parte, pentru altă parte s-a redus cu 40%. Iarăși, legislația Republicii Moldova pe care o avem acum spune că dacă o persoană care beneficiază de ajutor social își găsește un loc de muncă pentru o perioadă poate să păstreze ajutorul social, anume din motivul ca persoana să fie încurajată și să nu fie pusă în situația să aleagă între salariul pe care urmează să-l primească și ajutorul social, dar, într-adevăr, încă avem asemenea probleme. Este o prioritate pentru noi ca sistemul de asistență socială să fie o trambulină, o formă de suport și să nu fie o formă prin care, de fapt, descurajăm persoanele să își găsească un loc de muncă.
Vocea Basarabiei: Iarăși, dacă e să-l citez pe omul de la firul ierbii, dacă statul renunță sau dacă nu ne înțelegem cu instituțiile statului, atunci mergem la politicieni, pentru că sunt politicieni și ne oferă ei ajutoare nu tocmai transparente, nedeclarate, dar se găsesc aceste posibilități ca politicienii să ademenească lumea și, oricum, să încurajeze acest fenomen de a nu lucra.
Numărul celor care beneficiază de ajutor social s-a redus cu 4600 de persoane
Alexei Buzu: Eu cred că eforturile autorităților și ultimele decizii ale Curții Constituționale arată că autoritățile se preocupă foarte serios de transparența și integritatea finanțării campaniilor politice, a partidelor politice. Acest efort urmează să fie și mai activ, pentru că la bătaie este pusă nu doar soarta persoanelor care beneficiază de aceste ajutoare, dar însăși democrația țării și eu cred că aceste practici au să fie curmate și reduse în viitorul apropiat.
Vocea Basarabiei: Și o s-o citez și pe o profesoară de la Rezina care întreba dacă nu cumva prin aceste magazine sociale ale unui partid se încearcă a discredita statul. Nu ține activitatea acestor magazine sociale de ministerul pe care îl conduceți dvs., dar așa, ca o părere, ce-i răspundeți acestei profesoare de la Rezina, care se întreba dacă nu cumva totuși este o ofensă la adresa statului că aceste magazine sociale care oferă produse oamenilor sunt mai credibile decât poate și trebuie să facă statul?
Alexei Buzu: Situația în care ne aflăm arată că noi, inclusiv eu ca ministru, avem foarte mult de lucru, pentru că noi trebuie să ne asigurăm de o situație în care cetățenii Republicii Moldova să nu fie dependenți de grupuri criminale organizate, care subminează democrația și independența țării și, de fapt, recurg la asemenea instrumente. Și eu înțeleg foarte bine că ceea ce facem noi trebuie să facem mai rapid, mai bine, mai hotărât și mai cu impas. Și pentru mine despre asta îs aceste magazine, sunt un semnal că eu trebuie să fac un lucru mult mai bun.
Vocea Basarabiei: Dle ministru, de când ați venit în funcție, ați spus că încercați și parcă vreți și să reușiți să asigurați ca sistemul de pensii să fie unul echitabil și chiar sustenabil. Iarăși o să fac trimitere la ceea ce aud în Moldova profundă, oamenii spun că, după ce statul a reușit să identifice sume pentru indexarea pensiilor de la 1 aprilie, oricum se găsesc politicieni care spun că „haideți să dăm în judecată statul, pentru că aceste indexări nu s-au făcut în conformitate cu creșterea inflației”. Și lucrul acesta s-a răspândit acum în mai multe zone din Republica Moldova și chiar au insistat cetățenii să aflăm un răspuns de la dvs., cei care guvernați, ce se întâmplă?
Alexei Buzu: Eu vreau să vă spun că în anul 2022 salariile din sectorul public au scăzut în termeni reali cu 11%, deci, inflația a fost mai mare decât creșterile pe care am reușit să le asigurăm noi, salariile din sectorul privat au scăzut cu 8%, pensiile au crescut cu 1% în medie, ba chiar un pic mai mult, pensia minimă a crescut de două ori, iar inflația în Republica Moldova nu a crescut de două ori. Deci, noi am reușit să creștem cele mai mici pensii mult mai mult comparativ…
Faptul că noi am crescut pensiile nu înseamnă că la momentul de față acestea asigură un nivel demn de viață pentru pensionari
Vocea Basarabiei: Pensia minimă este de 2.620 de lei?
Alexei Buzu: Da, iar în anul 2021 era de aproximativ 1.000-1.200. Iarăși, vreau să fiu înțeles corect, faptul că noi am crescut pensiile prin diferite modalități nu înseamnă că pensiile la momentul de față asigură un nivel demn de viață pentru pensionari, asta nu înseamnă că noi nu trebuie să ne asigurăm că pensiile trebuie să crească și mai mult, sistemul de pensii trebuie să fie, dar noi le-am crescut. Acum, referitor la faptul că cetățenii urmează să acționeze în judecată guvernul, noi suntem într-o țară democratică, fiecare cetățean are dreptul să beneficieze de sistemul de justiție și urmează ca instanțele să se pronunțe, iar noi ne vom conforma deciziilor care vor fi luate.
