Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu colonelul Alexandru Oprea, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne. Dumnealui, trebuie să precizez, are și o experiență vastă în acest domeniu, vorbeam înainte de a porni această discuție că la anul viitor ar fi cam trei decenii, dacă excludem 5 ani de facultate, atunci aproape 25 de ani de când practicați sau aveți această experiență în domeniul managementului situațiilor de urgență și excepționale. Eu vreau să pornim acest dialog de la ultimele declarații pe care le făcea liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Președintele rus vrea să demonstreze disponibilitatea de a folosi arme de distrugere în masă pentru un test nuclear la granițele Ucrainei, relatează The Times, care precizează că Alianța Nord-Atlantică și-a avertizat deja membrii săi să fie în alertă, iar ziceam ceva mai devreme că o să fac trimitere și la ultimele declarații ale liderului de la Kremlin. El spunea că este gata să folosească arme nucleare pentru a apăra teritoriul rus, sporind temerile că ar putea folosi o armă nucleară mică sau tactică în Ucraina. Omologul său american, Joe Biden, l-a avertizat că acest lucru ar fi cea mai gravă escaladare militară de la al Doilea Război Mondial, scrie BBC. Vreau să vă întreb: ce risc ar prezenta, acum vorbim ipotetic, această intenție pe care o tirajează în ultimul timp Vladimir Putin? La ce riscuri ar trebui să se aștepte cetățenii Republicii Moldova?
Alexandru Oprea: Cred eu că trebuie să începem de la o incursiune în istorie și cunoaștem că arma nucleară în război a fost utilizată de două ori pe parcursul istoriei, în ambele cazuri în Japonia, la Hiroshima și Nagasaki. Alte cazuri de utilizare a armei nucleare în războaie nu au fost înregistrate în istoria omenirii, respectiv aceasta este una din cele mai periculoase arme pe care le are omenirea și utilizarea acesteia – așa susțin toți experții internaționali din domeniu – este mai mult pentru descurajare, și nu pentru aplicare. Respectiv, toți experții internaționali consideră că acesta este un risc destul de scăzut pentru acest scenariu de aplicare a armei nucleare, dar trebuie să menționez că așa este soarta Republicii Moldova să se găsească, geografic vorbind, într-o regiune în care sunt centrale nucleare în țările vecine – Ucraina, România, Bulgaria – și acest risc de un eventual accident nuclear sau un accident cu utilizarea materialelor nucleare întotdeauna a fost prezent în Republica Moldova, și nu doar în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Și care trebuie să fie reacția în caz de pericol nuclear?
Alexandru Oprea: Eu vreau iarăși să fac un pic trimitere la istorie, pentru că teritoriul nostru a fost afectat de consecințele accidentului nuclear de la Cernobîl și, dacă ne uităm atent peste acel eveniment, putem constata că norul radioactiv a ajuns deasupra Republicii Moldova la 4 zile și un pic de la producerea acelui accident nuclear. Respectiv, toată lumea trebuie să înțeleagă că, din momentul producerii unui accident undeva în țările vecine, noi avem timp, în funcție de situația meteorologică, în cel mai nefast scenariu – direcția și viteza vântului care să bată spre Republica Moldova poate aduce mai rapid acest nor radioactiv peste teritoriul țării noastre.
Vocea Basarabiei: Ați zis că există suficient timp ca să se intervină?
Alexandru Oprea: Ca să înștiințăm populația și să ne pregătim cu toții împreună pentru aceasta. Aș vrea ca toată lumea să înțeleagă că acest timp noi îl avem, dar oricum trebuie să ne pregătim din timp. Noi, cel puțin, am încercat să venim în întâmpinarea publicului și am elaborat în prima jumătate a acestui an un ghid video pe înțelesul tuturor, ce anume trebuie să facă oamenii pentru ca să se protejeze de efectele unui accident nuclear.
Vocea Basarabiei: Ce trebuie să facă sau ce nu ar trebui să facă?
Alexandru Oprea: Mai mult ce trebuie să facă corect și ce nu trebuie să facă, ca să se protejeze mai bine.
Vocea Basarabiei: Și ce trebuie să facă?
Alexandru Oprea: Păi, în primul și în primul rând, noi trebuie să înțelegem cum lucrează mecanismul, cum aceste efecte negative dăunează organismului. În știința nucleară se cunosc doar trei metode de protecție împotriva radiației ionizante. Prima este timpul, a doua – distanța și a treia – ecranarea. Dacă le luăm pe rând, ce înseamnă timpul? Cu cât mai puțin timp suntem expuși radiațiilor ionizante, cu atât mai bine este pentru organismul uman. Referitor la distanță e același lucru – cu cât mai departe suntem de materialul nuclear sau o sursă radioactivă, cu atât suntem mai în siguranță. Matematic vorbind, efectul este invers proporțional cu pătratul distanței, adică 1/r2, adică în caz că suntem la doi metri suntem la -75 la sută din intensitate, deci cu fiecare metru în spate suntem în progresie geometrică inversă protejați mai bine. Și a treia, ecranarea, este o metodă prin care între un material nuclear sau o sursă radioactivă și om există o barieră prin care nu pot pătrunde aceste raze de iradiație, dar în același timp noi trebuie să înțelegem că, în general, sunt mai multe tipuri de radiație – alfa, beta, gamma, razele X. Cu toții, probabil, am trecut măcar o dată în viață prin aparatul Röntgen…
Vocea Basarabiei: Mai ales pe timpul situației pandemice foarte multă lume a mers și a făcut această investigație.
Alexandru Oprea: Deci, toți cei care am trecut măcar o dată prin aceste investigații știm foarte bine că radiația nu are miros, nu are culoare, nu poate fi percepută de om sub nicio formă decât cu ajutorul unor aparate speciale. Când vorbim despre protecția populației, noi, în primul și în primul rând, ne referim la particule alfa, care sunt cele mai mici, dar ele sunt foarte periculoase atunci când ajung în organism prin inhalare sau ingerare. Pentru aceasta noi am și venit cu aceste recomandări către populație, ca să se pregătească din timp. Ce înseamnă pregătirea din timp în cazul acesta? În fiecare locuință trebuie să existe anumite rezerve de apă potabilă, produse alimentare, produse de primă necesitate, medicamente, dacă familia știe că are nevoie de anumite tipuri de medicamente, noi recomandăm pentru minimum șapte zile, în așa fel încât oamenii să nu fie nevoiți să iasă din case. A doua recomandare la care ne-am referit este ermetizarea încăperilor, care la fel poate fi pregătită din timp, nu trebuie făcute lucruri foarte sofisticate, chiar în video am demonstrat cum un simplu scotch de birou poate fi un ermetizant foarte bun și toate rosturile pot fi închise cu ajutorul acestui scotch, care este la îndemâna fiecăruia. Al treilea lucru ține de igiena personală și colectivă și, practic, în cadrul pandemiei am învățat cu toții ce înseamnă igiena mâinilor, igiena orală etc., deci tot ce ajunge în interiorul organismului trebuie să fie spălat bine cu apă și săpun, aceasta este suficient ca să decontaminăm lucrurile contaminate la suprafață. Și tot așa, pas cu pas, noi putem ușor să ne pregătim pentru un astfel de scenariu.
Vocea Basarabiei: Dar, în general, la populație prima reacție care e – frica, intră în panică?
Alexandru Oprea: Prima reacție pe care noi am observat-o încă în primăvară, la apariția primelor mesaje despre un astfel de risc era să cumpere cât mai repede pastile de iod, să le aibă în rezervă și abia așteptau momentul când să înceapă să le administreze, or aceasta este o abordare foarte greșită, medicii recomandă să nu fie consumate aceste pastile de iod decât dacă sunt indicate de către autoritățile competente. Și aici vreau să spulber un mit, o pastilă de iod nu te protejează împotriva radiațiilor. Deci este greșit să înțelegem că, dacă am luat o pastilă de iod, putem să mergem într-o zonă contaminată și nimic nu se va întâmpla. Nu este corect, pentru că atunci când are loc fuziunea materialului nuclear apar nu doar izotopii de iod radioactiv, dar apar și de stronțiu, și de cesiu, împotriva cărora iodul stabil nu ajută și, respectiv, nu este o garanție că, dacă am luat o pastilă de iod, sunt protejat împotriva radiațiilor. Este o percepție greșită și oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru. Mai mult ca atât, noi sigur că presupunem că acesta este un scenariu foarte puțin probabil, dar oricum trebuie să ne pregătim și pentru un astfel de scenariu, în care, dacă noi stăm acasă și respectăm recomandările pe care le-au făcut autoritățile, poate nici să nu fie necesară administrarea acestor pastile de iod, pentru că oamenii sunt destul de protejați datorită celor trei metode – timpul, distanța și ecranarea.
Vocea Basarabiei: Dar de ce apar și modalități de manipulare a societății, cui i-ar fi de folos și cum trebuie să reacționeze cetățeanul?
Alexandru Oprea: Am văzut cu toții zilele trecute fake news-urile care apar peste tot și acestea, din păcate, sunt tot mai prezente în viața noastră, de aceea absolut toate autoritățile statului recomandă cetățenilor să se informeze din surse sigure, nu de pe rețelele de socializare sau din internet etc. Doar autoritățile publice care au competențe și care au responsabilități în domeniu pot informa corect și echidistant societatea. Nu trebuie să credem fake news-urile care apar pe toate canalele, pe rețele de socializare.
Vocea Basarabiei: Apropo, cât de pregătite sunt autoritățile, ca să anticipeze situații neplăcute?
Alexandru Oprea: Să știți că chiar și acum, zilele acestea, noi lucrăm la actualizarea unui plan național pentru un astfel de scenariu care, repet, este puțin probabil, dar nu-l excludem nici pe acesta și în acest exercițiu am antrenat, practic, toate instituțiile, pentru că fiecare autoritate publică centrală are un anumit rol. Și vă dau câteva exemple. Haideți să ne imaginăm un spital. Deci, cum trebuie să funcționeze un spital care este practic izolat, oamenii nici să nu intre, nici să nu iasă sau dacă să iasă, atunci să treacă printr-un proces de decontaminare? Cam același scenariu este aplicabil și pentru pandemia de Covid-19. Sau cum trebuie să lucreze o școală, ce facem cu școala – o închidem, o trecem pe online sau sistăm studiile pentru 4-5 zile sau cât durează acest risc? Respectiv, fiecare sector urmează să-și ajusteze propriile comportamente, ca să se asigure că țara noastră funcționează în continuare.
Vocea Basarabiei: Dar dvs., autoritățile, organizați aceste exerciții privind protecția civilă și pregătirea adecvată pentru situații de urgență, ce arată aceste exerciții?
Alexandru Oprea: Exercițiile sunt o metodă foarte bună de a împrospăta cunoștințele, de a exersa anumite deprinderi și de a reaminti autorităților publice, inclusiv celor locale, despre competențele și despre instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a face față unor anumite situații. Spre exemplu, dacă vorbim despre acest scenariu cu accidentele nucleare sau cu incidentele radiologice, noi am făcut deja un exercițiu săptămâna trecută mai mult pentru a sensibiliza publicul și pentru a-l face mai conștient de aceste riscuri, ca mai mult să se informeze, decât să se panicheze. Urmează încă câteva exerciții de acest fel, dar, în general, noi încercăm să păstrăm acest ritm al nivelului de pregătire a autorităților publice centrale și locale pentru a face față diferitelor scenarii în republica noastră. Ne-a scos un pic din acest circuit pandemia din cauza faptului că nu puteam să aducem împreună pentru instruiri teoretice și practice oamenii și, respectiv, noi am reluat acest proces anul acesta, recent am avut aplicații în raionul Călărași, săptămâna aceasta vom avea la Cimișlia și tot așa vom merge în continuare. Ciclul nostru de pregătire, conform unui regulament aprobat prin hotărâre de guvern, prevede că absolut toate autoritățile publice locale de nivelul doi trec prin aceste instruiri cam o dată la cinci ani.
Vocea Basarabiei: Acestea ar fi consiliile raionale?
Alexandru Oprea: Nu doar consiliile raionale, dar toate serviciile concentrate care sunt prezente la nivel de autorități publice locale de nivelul doi. Într-un ciclu de cinci ani de zile, noi reușim să trecem toate raioanele din Republica Moldova cu astfel de pregătiri. Noi le facem publice, acestea nu sunt, cum consideră unii, niște controale inopinate, nu, nici pe departe, autoritățile publice locale cunosc cel puțin cu jumătate de an înainte când vor avea loc aceste activități, pentru că ele sunt stabilite prin hotărâre de guvern, se publică în Monitorul Oficial, practic, noi și acum suntem în pregătiri a unui astfel de document pentru anul 2023. Presupunem că el va fi aprobat în următoarele două luni și, respectiv, în luna noiembrie, dacă e aprobat, toată lumea va cunoaște care sunt acele autorități publice locale care vor trece prin aceste exerciții în 2023.
