Vocea Basarabiei: Astăzi avem un invitat special și mă grăbesc să vi-l prezint pe dl Victor Guzun, a fost 5 ani șeful misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Estonia. Dle ambasador, bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Victor Guzun: Bine v-am găsit! Vă mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: A fost o experiență frumoasă, v-am urmărit activitatea, pe dimensiunea diplomatică ați reușit foarte multe lucruri bune să le promovați, fiind acolo, în Estonia, pentru că Republica Moldova ca și dimensiune are multe asemănări, dar și sunt deosebiri. În primul rând, deosebirile constau în faptul că e mare decalajul între nivelul de trai, cum e în Estonia și cum e în Republica Moldova. Acest lucru ar putea cumva să-i facă mai motivați pe cei de aici, de acasă, să ajungă la acele standarde pe care le-a atins Estonia? Este adevărat că cei de acolo vor spune că integrarea euroatlantică le-a fost de un mare folos și acest lucru chiar a fost un colac de salvare pentru statele baltice. Haideți să vorbim, cum vedeți Dvs. astăzi dezvoltarea Republicii Moldova, unde a ajuns statul care vrea și el să facă parte din UE?
Victor Guzun: Nu știu dacă am reușit multe în acei 5 ani de mandat în calitate de ambasador, dar cert este că încerc să continui cumva să creez aceste poduri dintre Estonia și Republica Moldova din considerentul că eu realmente cred că nu există un stat care poate fi un model mai bun de urmat pentru viitorul Republicii Moldova decât Estonia.
Încerc să continui cumva să creez aceste poduri dintre Estonia și Republica Moldova
Vocea Basarabiei: De ce nu ar exista un alt stat?
Victor Guzun: De ce? Pentru că există o mulțime de similitudini. Cum ați spus și dvs., statele au teritorii similare, un număr relativ mic de cetățeni, într-un fel sau altul, dacă luăm acel moment când s-a disociat Uniunea Sovietică, dacă să analizăm factorii macroeconomici dintre acele două foste republici, chiar dacă noi nu spunem în Estonia și nu ne place să spunem „fosta republică sovietică”, pentru că niciodată nu a fost recunoscut acest lucru, într-un fel, era același nivel de dezvoltare, inclusiv economică, parcă am pornit de la aceleași elemente ale societății, dar cumva drumurile s-au dezvoltat cu viteze diferite.
Vocea Basarabiei: Și cum se explică faptul că ritmul pentru o țară e unul și pentru o altă țară e altul?
Victor Guzun: Probabil că prima explicație este un pic istorică. Deci, Estonia a avut independență o perioadă înainte de cel de-al Doilea Război Mondial…
Vocea Basarabiei: Tradiție de stat a avut…
Victor Guzun: A avut tradiție de stat, dar cel mai importantă probabil este această memorie istorică de care noi discutăm, pentru că pe mine, de exemplu, la școală nu m-au învățat că niciun ambasador american sau german, sau francez în timpul Uniunii Sovietice, acreditat la Moscova, nu a vizitat orașul Tallinn, ca politică de nerecunoaștere a ocupației sau niciodată nu mi s-a spus că ambasadele Estoniei au funcționat pe întreaga perioadă sovietică și în state precum Canada, Australia sau SUA se eliberau chiar pașapoarte, sau faptul că era guvern în exil al Estoniei în perioadă sovietică și faptul că societatea a înțeles încă de atunci, când a avut loc această ocupație sovietică, că într-o zi noi vom deveni iarăși lideri și problema fundamentală este ce se va întâmpla cu societatea noastră și cum vom merge mai departe de la acel moment. Și al doilea moment este cum Estonia și cum estonienii au folosit această fereastră unică, dacă doriți, de oportunitate ca foarte rapid să se integreze în Uniunea Europeană și în NATO, în mod special. Probabil, noi aici am scăpat trenul și acum, de fapt, culegem roadele acestei lipse de reacție foarte rapide în acel moment. Noi am avut o oportunitate unică pe care, din nefericire, noi nu am putut să o folosim din varii motive și putem să discutăm aceste motive.
La școală nu ne ne-au învățat cum Estonia și cum estonienii au folosit această fereastră unică, de oportunitate ca foarte rapid să se integreze în Uniunea Europeană și în NATO, în mod special
Vocea Basarabiei: Da, o să discutăm și motivele, dar mă gândesc că și Estonia a fost dependentă de Federația Rusă, și acolo problemele multe sunt asemănătoare…
Victor Guzun: La ce vă referiți dvs.?
Vocea Basarabiei: Păi, dacă a făcut parte din fostul lagăr URSS, oricum interconexiune a existat multă, dar Estonia a fost mai hotărâtă în anii de renaștere națională să știe ce face cu etnicii ruși, ce face cu limba rusă. Lucrul acesta contează?
Victor Guzun: Deci, problemele sunt similare și în Estonia există 24 la sută din cetățeni care sunt de etnie sau vorbesc limba rusă, și în Estonia astăzi încă noi avem aproape 100 de mii de cetățeni care nu au cetățenie estoniană, care au pașaport pe care scrie alien sau străin, care, apropo, nu au dreptul să voteze la alegerile parlamentare, pot vota la alegerile locale, la europarlamentare, dar nu la cele parlamentare. Eu cred că înțelegeți care este motivația. Deci, cumva, da, noi trăim toți într-o realitate și Estonia, și Republica Moldova, însă ei probabil au fost mult mai fermi în a spune foarte clar: „Aceasta este țara noastră, în țara noastră noi facem politică, noi dictăm care sunt politicile interne, educaționale, economice, culturale ș.a.m.d. și noi stabilim, fiți buni și respectați legea”. Și să știți, aceasta nu lucrează doar din acest considerent. Spre exemplu, dacă vorbim de limba estoniană, gradul de penetrare a limbii estoniene vs. limba rusă nu doar se spune că „uitați-vă, dvs. trebuie să învățați, învățați, învățați ș.a.m.d.”, ci se lucrează și pe altă dimensiune. Nu poți să fii un funcționar public, dacă tu nu cunoști limba estoniană de un nivel corespunzător sau polițist, spre exemplu.
Vocea Basarabiei: Adică, deputat în parlament fără a cunoaște limba estoniană nu poți să ajungi?
Victor Guzun: Nu! Fără limba estoniană, nu. Și ideea cred că este și dincolo, în dimensiunea economică. Și explicația este de genul că noi noi nu vrem să vă impunem, ci necunoscând limba de stat dvs. vă tăiați din oportunități, dvs. nu puteți accede în funcții publice, dvs. nu puteți să aveți salarii mai competitive pe piață, deci cumva e un amalgam dintre o claritate în politic, foarte clar totul este explicat, nu există interpretări și nu există excepții de la regulă, dar, totodată, se explică de ce acest lucru este OK și statul face astfel de politici.
Vocea Basarabiei: Legislația stipulează exact cine și cum trebuie să țină cont de prevederile buchiei și spiritului legii, dar, așa cum ziceți dvs., încă fiecare al patrulea cetățean e de altă părere acolo?
Victor Guzun: Sunt mii de exemple, dar vă dau un singur exemplu. În orașul Narva, care se află la frontieră cu Rusia, frontieră înseamnă un rău, pentru că dacă merg la Narva, și merg destul de des, eu pot să vorbesc cu cineva din Rusia care se află pe partea cealaltă de râu, deci 96 la sută, probabil, 97 sau chiar mai mulți sunt, dar n-o să vedeți în oraș inscripții în limba rusă sau să le vedeți cu șrift (litere) mult mai mic, dacă e o publicitate, pentru că, de fapt, legislația este unificată peste tot. Există reguli foarte clar definite, regulile sunt respectate și statul estonian vrea ca regulile să fie respectate.
Vocea Basarabiei: Deci, politicile statului sunt clare?
Victor Guzun: Politicile statului sunt clare, totodată, politicile statului se explică, și se explică nu doar în momentul când ele au fost adoptate, dar și cumva ele trebuie urmate și au loc consultări destul de masive. Deci, consultări cu diverse grupuri sociale, municipalități, grupuri minoritate ș.a.m.d., de ce se întâmplă acest lucru, iar după ce s-a adoptat un set de legi sau regulamente, spre exemplu, se explică care este motivația și cum asta poate duce la o eficiență mai mare a unor procese, fie ele economice, sociale, culturale sau educaționale.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre reformele care s-au făcut, ca să se ajungă la acest nivel de trai pe care îl prețuim că există acolo.
Victor Guzun: Uitați-vă, dvs. ați spus nivelul de trai și noi, de obicei, când discutăm, noi discutăm momentul actual, în acest moment unde salariul mediu pe economie în Estonia este aproape de 1.700 de euro. Și toată lumea spune: „Wow, dar ei au posibilități mult mai mari decât noi”. Ce nu se vorbește este că atunci când prima dată am fost în Estonia, în 2006, la Școala diplomatică din Estonia, atunci, dacă țin eu minte bine, salariul mediu pe economie era 700 și ceva de euro. Deci, în perioada în care eu personal, adică eu nu am nevoie să mă informez suplimentar, deci din exemplul meu personal, care am văzut cum s-a modificat societatea estoniană, salariul mediu pe economie a crescut de aproape 2,5 ori.
Vocea Basarabiei: Cum a fost cu putință acest lucru?
Victor Guzun: Acest lucru a fost posibil prin mai multe elemente. Desigur că faptul că noi în Estonia, vedeți, eu spun noi, de fapt, avem mulți ani…
Vocea Basarabiei: Aveți două patrii, da?
Victor Guzun: Probabil mai multe chiar, pentru că eu întotdeauna spun că eu sunt un cetățean mai global așa, există desigur și factorul economic, și factorul geografic, pentru că la 70 de kilometri de Estonia se află orașul Helsinki, capitala Finlandei, spre exemplu. Deci, eu ajung mai ușor, mai lejer la Helsinki decât în orașul Tartu, bunăoară, care este al doilea oraș ca mărime, și chiar acum discutam cu un coleg de-al dvs., aceste state nordice au înțeles cât este de important ca rapid în acea perioadă să susțină statele baltice și Estonia, în mod special, fiind cel mai nordic stat baltic, toate cele trei state baltice sunt diferite – unu și doi – o coeziune socială asupra unor priorități care nu s-au discutat. Acest lucru este foarte important în contextul acestui summit care a avut loc pe 1 iunie în Republica Moldova, pentru că, de fapt, fiecare parlament nou care venea până la integrarea europeană în Estonia, fiecare parlament, nu contează care au fost preferințele politice, deci prima decizie de fiecare dată a fost că integrarea europeană și integrarea în NATO a Estoniei, nu contează ce fel de partide au fost, deci sunt prioritățile absolute.
Vocea Basarabiei: Consensul național a insistat pe acest parcurs euroatlantic…
Dacă fiecare dintre noi am face un mic pas, aceasta ar aduce la o integrare europeană mai rapidă și mai sistemică
Victor Guzun: Absolut. Deci, există unele topici în teme de discuție care pot fi dezbătute în societatea estoniană, dar câteva topici și această integrare europeană, calitatea de membru NATO, care ne oferă, de fapt, securitatea noastră, deci sunt lucruri care nu s-au discutat și nu au fost niciodată subiect de discuție și s-a reușit. Nu doar la nivel politic este foarte important, ci și la nivel de societate, fiecărui cetățean al Estoniei i s-a explicat, iar post-factum a fost rugat să se implice în acest proces de integrare europeană, pentru că eu nu cred în integrarea europeană pe care o face doar Cabinetul de miniștri și cu secretarii de stat. Eu cred că dacă fiecare dintre noi – eu, dvs., colegii care sunt în platou acum – am face un mic pas, aceasta ar aduce la o integrare europeană mai rapidă, mai sistemică și mai consistentă.
Vocea Basarabiei: Ce aud eu? Unii cred că acele împrejurări au fost totuși mai favorabile pentru statele baltice ca să se miște cu o viteză mai mare pe calea integrării euroatlantice, Republica Moldova a rămas într-un fel poate că mai în urmă și a început să influențeze și factorul rusesc, pentru că există încă mulți politicieni care atunci când ajung la guvernare au alte viziuni decât cele ca Republica Moldova să fie parte a Uniunii Europene. Și iată pe parcursul independenței lucrul acesta e unul care a făcut ca societatea să rămână dezbinată pe criteriul geopolitic, în primul rând.
Victor Guzun: E corect ceea ce spuneți dvs., dar eu cred, cer scuze, probabil că parțial și explic de ce. Pentru că, da, tu poți să ai vecini foarte bogați, cum sunt, de exemplu, în cazul Estoniei, OK, nu sunt vecini direcți, dar, totodată, niciun investitor mare din Norvegia, spre exemplu, nu va veni într-un stat unde nu sunt clare regulile de joc. Deci, societatea s-a schimbat, regulile de joc, sistemul judecătoresc, digitalizarea, dacă doriți, ca să facă toate aceste procese foarte simple și cumva foarte fluente, deci, societatea s-a schimbat de o asemenea manieră, încât statul estonian a devenit foarte atractiv pe toate dimensiunile, inclusiv economică, pe de o parte și, pe de altă parte, noi tot avem frontieră comună cu Uniunea Europeană, cu România în cazul corespunzător. Mai mult decât atât, în Estonia noi avem 407 kilometri de frontieră comună cu Federația Rusă și ceea ce ați spus dvs., deci, Federația Rusă nu ne-a lăsat în pace nici pe noi, Estonia, nici în acest moment, dar, totodată, politica de bază în Estonia este că noi nu vom dezvolta politici luând în considerare opiniile altor state, fie ele vecine, care ne doresc binele sau nu. Noi suntem stăpâni acasă, noi facem regulile, fiți buni și le urmați.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova are un conflict nesoluționat de peste 30 de ani, conflictul transnistrean, inclusiv nu au venit investitori și nu și-au adus capitalul aici, pentru că exista și mai există o incertitudine, pe de altă parte, se mai zice că Republica Moldova e statul unde a înflorit și s-a înrădăcinat bine corupția. Acum haideți să facem o paralelă – câtă corupție a existat și există într-un stat ca Estonia și câtă corupție există aici, în Republica Moldova?
Victor Guzun: Iarăși, noi privim de la momentul în care ne aflăm în prezent, da? Dar să fie clar, acest element de corupție e existat și în Estonia, nu la latitudinea Republicii Moldova în unele perioade, dar a existat. Dar, iarăși, cum statul a reacționat la acest flagel al societății?
Vocea Basarabiei: Cum ați dezrădăcinat-o?
Victor Guzun: A fost o toleranță zero nu doar nu doar declarată, ci și în acțiuni, de fiecare dată s-a comunicat. Estonienii sunt foarte buni în a comunica și există câteva teme, ca să cunoașteți dvs., care nu sunt tabu. Deci, fiecare caz de corupție, fiecare caz de utilizare frauduloasă a datelor personale, fiecare caz în care serviciile publice nu au fost aplicate corespunzător legislației, ele întotdeauna nimeresc în presă, există un deal, o înțelegere dintre media ca de fiecare dată aceste elemente să fie dezbătute, și nu doar o singură dată. De ce? E un fel de lecuire, nu poate fi însănătoșirea societății permanentă, deci este absolut OK pentru oricare ministru să știe că, spre exemplu, dacă a condus cu viteză excesivă, el știe exact că va nimeri până în seară în media, nu există excepții. Eu întotdeauna spun că dacă se încep într-un stat unde noi avem mici excepții, excepțiile mici se transformă în excepții sistemice și asta duce la faptul că noi nu avem un stat eficient.
Vocea Basarabiei: Și iată aici ce se mai spune? Computerul nu minte și ajungem la dimensiunea despre care vă este dragă să vorbiți și vă pricepeți bine, ce înseamnă digitalizare, e-transformare și cât de mult se scapă de acest flagel numit corupția, dacă cetățeanul nu mai interacționează cu cinovnicul și cinovnicul nu-l face să aștepte mult timp, și cetățeanul să vrea să-l mituiască, ca să poată obține un act, ca să poată obține rezolvarea unei alte probleme.
Victor Guzun: Dna Ursu, eu sunt atât de riguros pe această temă de digitalizare dintr-o motivație foarte simplă. Deci, în 2006, atunci când am avut primul contact cu Estonia, eu nu foloseam niciun serviciu digital, niciun înseamnă zero. Astăzi, eu trăiesc în Estonia, administrez două companii, deci, eu nu am nicio conexiune cu instituțiile statului și absolut toate serviciile, 100%, sunt digitale.
