Vocea Basarabiei: Unii experți sunt de părere că se cheltuie prea mult gaz, prea mult cărbune și se folosește prea puțin vânt, prea puțin soare. Dacă e așa sau nu, o să aflăm pe parcursul acestei emisiuni. De ce nu trebuie ratată șansa de a produce electricitate mai ieftină, inclusiv în Republica Moldova, or energia produsă din surse regenerabile ar putea fi o soluție pentru decuplarea prețului energiei de cel al gazului natural, așa spun unii cunoscători ai acestui domeniu energetic. Ar putea Republica Moldova să producă propria energie? Care sunt cele mai potrivite surse de energie durabilă, ținând cont și de clima pe care o avem pe teritoriul Republicii Moldova, dar și de resursele proprii pe care le are țara? Căutăm răspuns la aceste și alte întrebări de la dna Veronica Herța, care este de ceva timp directoarea executivă a Green City Lab Moldova. Am zis corect?
Veronica Herța: Da, exact!
Vocea Basarabiei: Dar ce ar însemna Green City Lab Moldova?
Veronica Herța: Green City Lab Moldova este o asociație obștească care a fost instituită cu suportul UNDP Moldova, a fost instituită pornind de la anumite proiecte demonstrative cu scopul de a demonstra că se poate de dezvoltat domeniul energetic corect, inițiat în 2021, înainte de criza energetică, dar o să revenim.
Vocea Basarabiei: Veronica Herța, manager pentru atragerea fondurilor în cadrul acestui proiect pe care l-am nominalizat, specialist în domeniul economico-financiar, care a reușit în calitate de șef de Direcție generală finanțe a municipiului Chișinău, dar și din poziția de director la „Apă-Canal Chișinău” să promoveze, să implementeze mai multe proiecte de importanță majoră pentru capitală, dar putem spune că și la nivel de țară aceste proiecte pot fi multiplicate și preluată din experiența bună. Haideți să vedem totuși cum se prezintă astăzi situația în Republica Moldova, ținând cont că în scurt timp va începe sezonul rece și atât de mult s-a vorbit despre dosarul energetic, că au fost multe provocări, că a fost acel șantaj și nu știu dacă mai este sau nu mai este din partea Federației Ruse, pentru că Gazprom-ul a fost o bâtă în mâna politicului de la Kremlin. Dvs., ca specialist, astăzi puteți să ne spuneți că Republica Moldova e pregătită, așa cum spun autoritățile, ca să treacă cu mult mai bine această iarnă decât cea precedentă?
Veronica Herța: Din start vă spun că da, astăzi suntem mult mai pregătiți decât am fost anterior, dar să fac o mică paranteză ca să înțeleagă și cei care ne privesc din partea cealaltă de ecrane de ce sunt eu astăzi în calitate de specialist aici. Și o să vorbesc inclusiv cu cifre, fiindcă pornind de la facultatea pe care am absolvit-o la ASEM, Finanțe și Asigurări, și terminând cu faptul că actualmente sunt masterandă la UTM la specialitatea Energie și Mediu și urmează să susțin și teza de masterat inclusiv în domeniul eficienței energetice…
Vocea Basarabiei: Ați decis acum să vă specializați în acest domeniu mai mult?
Veronica Herța: Cumva lucrurile s-au suprapus. Am pornit la finele anului 2021, venind în echipa Green City Lab în calitate de manager atragerea fondurilor, mi-am dat seama că este interesant, sunt multe lucruri pe care noi, oamenii, le învățăm în pofida faptului că ne pomenim în anumite situații, adică ne punem întrebări și căutăm răspunsuri. Și cred că este absolut normal să fie așa.
Vocea Basarabiei: Atunci, noi nu am greșit invitându-vă, deja sunteți specialist care stăpâniți situația?
Veronica Herța: Mulțumesc! Și de aceea o să încep răspunsul pornind de la două întrebări la care să încercăm să aflăm răspunsul și să vedem unde ne aflăm noi, Republica Moldova. Cine și ce? – întrebări foarte simple. Cine consumă în Republica Moldova și ce consumăm noi în Republica Moldova din resursele energetice?
În Republica Moldova, actualmente, din tot ceea ce înseamnă balansa energetică pe filiera cine consumă, cel mai mare consumator este sectorul rezidențial
Vocea Basarabiei: Și cine asigură…
Veronica Herța: Da! Ajungem și acolo, și cum asigurăm. Deci, în Republica Moldova, actualmente, din tot ceea ce înseamnă balansa energetică pe filiera cine consumă, cel mai mare consumator este sectorul rezidențial, 50 la sută, adică apartamentele și casele noastre de locuit sunt cel mai mare consumator, după care 26 la sută este sectorul transportului, după care un 10 la sută este industrie, 10 la sută instituțiile publice și ce mai rămâne este agricultură. Deci, cel mai mare sector care consumă cel mai multe resurse energetice este sectorul rezidențial. Ce consumăm noi?
Vocea Basarabiei: Gaze și agent termic.
Veronica Herța: 15 la sută doar energie electrică, deci energia electrică din tot ce consumăm noi reprezintă 15 la sută, 30 la sută reprezintă combustibilul pentru asigurarea funcționalității sectorului transportului și restul – 55 la sută – ar fi energia termică. Energia termică de care avem nevoie noi pentru a ne încălzi, pentru a prepara mâncare, indiferent de forma pe care o spunem – gaz, energie termică, gigacalorie livrată de centralele termoelectrice pe care le avem în Republica Moldova, biomasă ș.a.m.d. Suntem sau nu suntem noi astăzi pregătiți? Cunoaștem că pe segmentul de gaz dacă ar fi să-l luăm, actualmente sunt asigurate acele rezerve minime care sunt stabilite conform actului normativ, care ar permite funcționarea cel puțin pe parcursul a 10 zile întregului sistem și asigurarea cu întreaga cantitate de gaze pentru perioada…
Vocea Basarabiei: Dvs. ziceți 10 zile, a fost aici dl ministru și a spus că e o perioadă mult mai mare de timp.
Veronica Herța: Sunt anumite metode de calcul și de ce este nevoie de anume această perioadă, sunt volume de gaz care asigură pe o perioadă mai mare, dar iarăși în funcție de nivelul de consum, fiindcă el este diferit, în funcție de timp…
Vocea Basarabiei: S-au făcut stocuri suficiente și am înțeles că până la Anul Nou Republica Moldova are cantitatea suficientă.
Veronica Herța: Pe filiera de gaz noi suntem absolut asigurați, mai mult ca atât, construcția acelui gazoduct, gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău, care a fost blamat de unii, iată că a servit drept colac de salvare în plină criză energetică în care ne-am pomenit în 2022, iar acum se lucrează pentru ca această rețea să fie posibil a fi folosită bidirecțional, astfel încât și să livrăm pe acest gazoduct.
Vocea Basarabiei: Dar ce ar însemna în două direcții să fie utilizat?
Veronica Herța: Inclusiv rețelele de gaz sau gazul care vine pe tronsonul transbalcanic să fie posibil a fi făcută livrarea în țările europene, ceea ce înseamnă că noi suntem mult mai înainte în comparație cu unde eram în februarie 2022, fiindcă în mare parte noi nu ne prea gândim care ar fi pașii sau cum este corect să ne pregătim vara sania înainte de iarnă. Iată că s-a demonstrat că, de fapt, lucrurile care au fost făcute anterior au fost tocmai de bun augur și ne-au dat siguranță.
Războiul din țara vecină a servit pentru noi, cu părere de rău, o metodă de a progresa mai mult în anumite domenii, inclusiv dacă este să discutăm despre rețelele electrice
Vocea Basarabiei: Războiul din Ucraina, cel mai probabil, a pus pe gânduri pe mulți, nu doar pe funcționarii și diriguitorii Republicii Moldova, pentru că întreaga Europă s-a confruntat cu această problemă a resurselor energetice, acum fiecare se descurcă în funcție de posibilitățile pe care le are și aici ne referim și la capacitățile financiare, și la capacitățile umane și aici, probabil, sunt foarte mulți factori care intră în joc.
Veronica Herța: Da, cu siguranță că războiul din țara vecină a servit pentru noi, cu părere de rău, o metodă de a progresa mai mult în anumite domenii, inclusiv dacă este să discutăm despre rețelele electrice, încă din 2017 fiind semnate acorduri și fiind făcute măsurări de sincronizare a rețelelor europene cu rețelele electrice din Republica Moldova și din Ucraina, iată abia pe data de 16 martie 2022 s-a reușit a fi făcută această sincronizare, dar că iarăși este o muncă enormă în spate, o muncă a unor oameni care au făcut-o nu știu dacă pre-vizionar și văzând care poate fi riscul, dar s-a reușit. Noi actualmente suntem mult mai siguri, iar investițiile care urmează să fie făcute, inclusiv pe segmentul de construcție a liniilor electrice Vulcănești-Chișinău, pe 158 de kilometri, ne vor da această siguranță și în viitor.
Vocea Basarabiei: Dna Herța, dar putem spune sută la sută că astăzi Republica Moldova este independentă din punctul de vedere al asigurării cu resurse energetice?
Veronica Herța: La momentul actual, energia electrică pe care o primim de la Isaccea-Vulcănești, cu părere de rău, trece oricum pe la Cuciurgan, rețeaua electrică Vulcănești-Chișinău, conform estimărilor, urmează să fie finalizată în 2025 și atunci cu siguranță va exista o mai mare certitudine.
Vocea Basarabiei: Deci, vulnerabilitatea nu este cea care a fost, dar nici independența nu este încă asigurată sută la sută?
Veronica Herța: Da, trebuie să fim sinceri, așa este.
Vocea Basarabiei: Să spunem așa cum este, ca să nu ridicăm așteptările, ca după asta să vorbească cetățenii despre dezamăgire, ne-ați spus una, avem alta. Și credeți că în acest sezon rece cetățeanul va fi mai mulțumit, să zicem așa, din punct de vedere, în primul rând, al asigurării, pentru că e o problemă și asigurarea, iar pe planul doi sau chiar pe planul întâi trece tariful, prețul?
Veronica Herța: Noi gaz o să avem, noi energie electrică o să avem cu siguranță, totul depinde de prețurile care vor fi la aceste resurse energetice, or fiecare gospodar probabil că s-a îngrijit cumva pe parcursul acestei veri și ceva din măsurile de eficiență energetică a trebuit cel puțin să se gândească să le facă.
În scurt timp urmează să apară un calculator de eficiență energetică, care să permită oricărui consumator, indiferent de faptul că locuiește la casă la sol sau la apartament, să poată să utilizeze datele primare de care dispune privind consumul de resurse energetice
Vocea Basarabiei: Economii s-au făcut și în iarna precedentă, chiar și din discuții cu mulți oameni de acolo din Moldova profundă aud că am economisit atât cât am putut, inclusiv lemne, cărbuni, gaz, pentru că s-au pătruns mulți de această responsabilitate că e mai bine să economisim și cifrele arată că totuși și cetățenii au fost responsabili și au făcut aceste economii.
Veronica Herța: Da, volumele și de gaz, și de energie electrică consumate au fost mai mici comparativ cu anii precedenți, adică lumea oricum s-a îngrijit și a făcut ceva. Dacă ar fi să fac o paranteză, aș vrea să spun că în scurt timp urmează să apară un calculator de eficiență energetică, care să permită oricărui consumator, indiferent de faptul că locuiește la casă la sol sau la apartament, să poată să utilizeze datele primare de care dispune privind consumul de resurse energetice și calculatorul îi va arăta fiecare măsură de eficiență energetică și care ar fi costul estimativ al acesteia, și care va fi perioada de recuperare a investiției ș.a.m.d. Acest calculator urmează să fie lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare cu suportul financiar al Uniunii Europene și va fi disponibil pe site-ul Agenției pentru Eficiență Energetică.
Vocea Basarabiei: Și credeți că scopul e același, să se mai reducă din consum?
Veronica Herța: Scopul este să ne întrebăm dacă merită să investim, cât ar trebui să investim și în cât timp recuperăm investițiile. De obicei, în mare parte unii spun că dacă trăiesc la bloc nu văd ce măsuri ar putea să facă sau cum ar putea să devină mai independent energetic, ba nu, există, și există programe foarte interesante, inclusiv unul din proiectele demonstrative pe care l-a realizat Green City Lab pe parcursul anului 2022 ține nemijlocit de aceasta, schimbarea sistemului de distribuție de pe verticală pe orizontală, un program care pentru mine personal este un program de suflet și explic de ce.
Vocea Basarabiei: Da, și să ne povestiți cum consumați dvs. resursele energetice.
Veronica Herța: Eu nu locuiesc la bloc, locuiesc la casă la sol, consum resurse energetice, am lemne și gazul îl țin aproape că de tot stins pe perioada de iarnă.
Vocea Basarabiei: Așa ați procedat iarna trecută, ați folosit masa lemnoasă?
Veronica Herța: Da, adică gazul la minimum.
Vocea Basarabiei: Și v-ați descurcat, v-a costat mai puțin?
Veronica Herța: Ne-am descurcat. Marele meu noroc e că stau cu părinții și părinții toată ziua au tot pus lemne pe foc și au menținut căldura, dar chiar am încercat, am zis eu că hai o lună să pornim gazul și să vedem, dar m-a „mușcat” factura când a venit și am renunțat.
Vocea Basarabiei: Iată, e un exemplu bun de urmat.
Acum sunt pe ultima sută de metri de a-mi instala panouri fotovoltaice, ceea ce o să-mi permită să folosesc și energia electrică.
Vocea Basarabiei: Ați spus că blocurile de locuit sunt cele care consumă cel mai mult, da?
Veronica Herța: Sectorul rezidențial per ansamblu.
Vocea Basarabiei: Și blocurile, și casele la sol.
Veronica Herța: Dar blocurile în mare parte.
Vocea Basarabiei: Despre ele se vorbește că sunt construite cu mulți ani în urmă și izolarea termică nu mai e cea care ar putea să mențină căldura în apartamente.
Veronica Herța: Da, cu siguranță.
Noi avem o rețea de distribuție a agentului termic foarte veche, ea are mai mult de 30 de ani, este extrem de veche, astfel încât foarte puțin agent termic ajunge să fie repartizat prin acest sistem…
Vocea Basarabiei: Și ce, trebuie demolate toate blocurile vechi?
Veronica Herța: Nu, nu cred că asta este soluția, sunt soluții mult mai eficiente. Bine, sunt mai multe măsuri de eficiență energetică, care pot fi făcute la nivelul blocului, inclusiv acestea vor fi furnizate atunci când aplicăm acel calculator de eficiență energetică, dar una din măsurile care cred că cu siguranță va ajunge să fie folosită sau să fie implementată la nivelul tuturor blocurilor vechi, cel puțin din municipiul Chișinău și Bălți, este schimbarea sistemului de distribuție. Deci, noi avem o rețea de distribuție a agentului termic foarte veche, ea are mai mult de 30 de ani, este extrem de veche, astfel încât foarte puțin agent termic ajunge să fie repartizat prin acest sistem. Mai mult ca atât, în funcție de cum este livrat agentul termic – de sus în jos sau de jos în sus – într-un bloc, confortul termic pe care îl are fiecare apartament este foarte diferit. Dacă avem livrarea agentului termic de sus în jos, atunci apartamentele de sus stau cu geamurile deschise, iar cei din apartamentele de jos îngheață de frig, iar la plată achită toți la fel, fiindcă mecanismul de repartizare a consumurilor este astfel că se repartizează pe metrul pătrat, indiferent de confortul termic pe care îl ai. Or ceea ce propunem noi și sper eu că maximum în 5-10 ani se va reuși să fie implementat cel puțin la nivelul acestor două orașe mari, să fie schimbat sistemul de distribuție.
Vocea Basarabiei: Deci, municipiul Chișinău și municipiul Bălți?
Veronica Herța: Da, fiindcă ele practic sunt unicele mari orașe în care s-a păstrat sistemul de încălzire, care, repet, este cel mai sigur, cel mai ieftin și cel mai comod sistem.
Vocea Basarabiei: Și atunci, de ce au fost încurajați cei care și-au instalat centrale individuale?
Veronica Herța: Nu știu de ce au fost încurajați și este o mare greșeală, toate guvernările și-au dat seama că este o mare greșeală, mai mult ca atât, chiar mi-i interesant dacă a reușit și clădirea guvernului să treacă la sistemul centralizat de încălzire.
Vocea Basarabiei: Nu a meritat, în opinia dvs., să se treacă la centrale autonome?
Veronica Herța: Nu, fiindcă, oricum peste 10-15 ani ajungi să-ți schimbi cazanul, prețul acelui cazan și faptul că îl folosești în condiții casnice care nu sunt întotdeauna sigure, nu există aceeași siguranță ca atunci când folosești un sistem centralizat de încălzire, costurile sunt extrem de mari. Mă întorc la ce înseamnă sistem de distribuție pe orizontală – dispar acele coloane de repartizare a agentului termic în fiecare cameră și bucătărie, hai să spunem așa, apare o singură coloană de distribuție în scara blocului, din scara blocului pe orizontală ajunge să fie repartizată căldura și apa caldă, fiecare apartament are contor pentru agentul termic, contor pentru apă caldă menajeră, achită exact ceea ce a consumat, are posibilitate să-și regleze consumul inclusiv în fiecare cameră separat. Este un sistem de modernizare la care, repet, sper eu, în 5-10 ani să ajungem.
Vocea Basarabiei: Dar aici va trebui să fie și contribuția cetățeanului?
Veronica Herța: Aici cu siguranță este nevoie să fie și contribuția cetățeanului, or, inclusiv pe baza experienței pe care am avut-o noi la Green City Lab în anul 2022, am reușit și am făcut astfel de lucrări în 3 blocuri din municipiul Chișinău și 3 blocuri din municipiul Bălți, iar în acest an în 4 blocuri din municipiul Chișinău se fac astfel de lucrări în cadrul Proiectului „Abordarea impactului crizei energetice”.
Vocea Basarabiei: Problema e cât achită cetățeanul?
Veronica Herța: Un apartament cu o cameră – până la 9 mii de lei per total, suma cea mai mare a fost 16-20 de mii de lei, în funcție de mărimea unui apartament.
Vocea Basarabiei: Și în cât timp își recuperează această sumă?
Veronica Herța: Sunt apartamente care au acumulat economii la factură de 30-40%, dar în medie 20%.
Vocea Basarabiei: Acum nu știu dacă e o veste bună sau pe unii îi întristează, pentru că își face economie fiecare de unde poate și cum poate…
Veronica Herța: Exact, dar atunci când la tine în casă este frig și oricum trebuie să achiți, plătești pentru frigul pe care îl ai, dar așa, cel puțin, achiți pentru exact ceea ce ai consumat sau în cazul în care ai plecat de acasă ai posibilitate să închizi căldura…
Vocea Basarabiei: Știți ce spune cetățeanul, cu pensia mea de 2, 3, chiar și 4-5 mii de lei, oricum e o povară financiară?
Veronica Herța: De acord, dar întotdeauna trebuie să facem calcule înainte de a spune că e bine sau e rău. Repet, grație acestei experiențe pe care am acumulat-o noi la nivelul statului, iată pe ultima sută de metri este crearea Fondului de susținere a măsurilor de eficiență energetică pentru sectorul rezidențial, adică se va veni inclusiv cu oferta din partea statului pentru suport pentru acei consumatori care vor să le fie schimbat sistemul de distribuție a energiei termice.
Vocea Basarabiei: Dar această practică e împrumutată din exterior?
Veronica Herța: Nu sunt sigură, probabil că în fostele țări ale Uniunii Sovietice unde a existat acest sistem de distribuție a agentului termic s-au mai… Știu că în România s-au făcut unele din aceste proiecte, la noi, în Republica Moldova, cred că din 2012-2014 s-au mai făcut câteva blocuri, iar acum se încearcă să se intre mai în forță.
