Vocea Basarabiei: Vom vorbi pe îndelete despre cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina. Invitatul nostru este Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la Kiev, Valeriu Chiveri. Excelență, mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să reveniți la Vocea Basarabiei!
Valeriu Chiveri: Bună ziua, dna Valentina! Bună ziua tuturor! Vă mulțumesc că am revenit la Vocea Basarabiei, revin tot timpul cu mare plăcere.
Vocea Basarabiei: Mulțumim tare mult! Dvs. ați ajuns la Kiev cu puțin timp înainte de a se începe agresiunea Rusiei în Ucraina, dar scrisorile de acreditare le-ați înmânat ceva mai târziu președintelui ucrainean Zelenski, în vara trecută. Dar e mai mult de un an și jumătate de război. Cum afectează acest război relațiile bilaterale, ținând cont că cel mai mult autoritățile de la Kiev se focusează pe menținerea păcii și să țină piept acestui război pe care l-a pornit Vladimir Putin? Cum se dezvoltă cooperarea dintre Chișinău și Kiev?
Valeriu Chiveri: Într-adevăr, am preluat funcția de ambasador la Kiev cu nouă zile înainte de război, pe 15 februarie, acreditarea a durat ceva timp, din motive lesne de înțeles, la începutul lunii iunie 2022. Ce se întâmplă în relațiile bilaterale? Relațiile noastre sunt complexe din toate punctele de vedere și nu au depins neapărat de situația de securitate care s-a agravat odată cu începutul agresiunii Federației Ruse, dar au un alt accent, să spunem așa, sau au apărut anumite elemente, care până la momentul războiului, evident, nu erau pe agenda noastră bilaterală. Au dispărut temporar, sper eu, din agendă unele subiecte care erau foarte importante pentru ambele țări, sper să revenim la ele în timpul apropiat, cum ar fi proprietatea, finalizarea demarcării frontierei, drepturile comunității vorbitoare de limba română din Ucraina și au apărut altele, cum ar fi sprijinul pe care îl acordăm noi Ucrainei din toate punctele de vedere, modest, așa cum putem noi, dar avem o voce puternică din punct de vedere politic.
Cel mai mult ce-i putem noi oferi Ucrainei e stabilitatea în Republica Moldova, astfel va fi liniștită pentru hotarele de vest.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă pentru Ucraina această solidaritate pe care o manifestă Republica Moldova de la începutul războiului și până astăzi?
Valeriu Chiveri: Pot să vă spun că pentru Ucraina solidaritatea pe care o realizează Republica Moldova este foarte importantă. În primul rând, noi avem cel mai mare hotar comun – 1.222 km. Cel mai mult ce-i putem noi oferi Ucrainei e stabilitatea în Republica Moldova. Atâta timp cât vom avea stabilitate în țara noastră, Ucraina va fi liniștită pentru hotarele de vest, ceea ce înseamnă foarte mult, nu va focusa sau nu va disloca forțe militare adiționale în regiune, așa cum este la hotarul cu Belarus, spre exemplu, și va putea utiliza aceste forțe pe câmpul de luptă. Deci, cel mai mut ce putem face noi e să oferim stabilitate în țara noastră, ceea ce va oferi stabilitate și…
Vocea Basarabiei: Inițial erau îngrijorări foarte mari din partea Kievului ca să nu se întâmple ceva în regiunea de est a Republicii Moldova, s-a discutat foarte mult cât de important este ca să fie menținută sub control situația din stânga Nistrului și acest lucru, într-un fel, tot e o contribuție la securitate, da?
Mă bucur că conducerea țării nu a permis destabilizarea situației în regiune și agravarea relațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului
Valeriu Chiveri: Absolut. Și mă bucur că conducerea țării a gestionat această situație cu multă atenție, nu a permis destabilizarea situației în regiune și agravarea relațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului, care ulterior ar fi putut crea și condiții pentru lupte deschise, să le spunem, pe teritoriul nostru, fie chiar în regiunea transnistreană sau la hotar. Lucrul acesta nu s-a întâmplat și mă bucur că am reușit să menținem stabilitatea în regiune și în întregime, vorbesc de toată Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Recent s-au întâlnit cei doi șefi de stat – Maia Sandu și Volodimir Zelenski – la Atena, au abordat un spectru larg de probleme, de la securitate până la tranzitul de alimente. La scurt timp, premierul Dorin Recean sau chiar în același timp, că a coincis acea perioadă când șeful executivului, însoțit de mai mulți miniștri au mers la Kiev, au discutat cu omologii lor, a participat și la evenimentul Platforma Crimeea, dar pentru că sunt fierbinți anumite subiecte, pentru că sunt destul de fierbinți, haideți să le luăm pe rând. Ce se întâmplă cu acest tranzit prin teritoriul Republicii Moldova al cerealelor din Ucraina spre Vest?
Valeriu Chiveri: Deci începem cu întâlnirile care au avut loc, într-adevăr, la Atena pe 21 august, ulterior, pe 23 august, la Kiev, la o diferență de două zile au avut loc aceste întâlniri. Agenda, în general, este practic una și aceeași, pentru că la o diferență de două zile nu putea să fie schimbată foarte mult, și printre subiectele care au fost discutate, evident că a fost și tranzitul de bunuri ucrainene prin teritoriul Republicii Moldova. Este unul foarte important pentru Ucraina, dar și pentru toate țările din regiune, în special după ce înțelegerile de export prin Marea Neagră au fost stopate de către Federația Rusă și Republica Moldova a redevenit, într-un fel, un coridor foarte important de tranzit pentru bunurile ucrainene, inclusiv în contextul adresării celor 5 state membre UE pentru a opri pentru o perioadă oarecare exporturile de bunuri din Ucraina.
Vocea Basarabiei: Și fermierii din Republica Moldova consideră că sunt favorizați agricultorii, semenii lor din acele state, iar ei sunt dezavantajați, pentru că Republica Moldova, nefiind țară membră UE, nu poate beneficia de acel suport.
Volumul importurilor de cereale din Ucraina în Republica Moldova este foarte mic și nu afectează sub nicio formă piața noastră internă
Valeriu Chiveri: Este adevărat că fermierii noștri sau acei care prelucrează pământurile sunt defavorizați anume din motivul pe care l-ați menționat, dar acum vorbim despre tranzit, nu vorbim despre mărfurile ucrainene care vin în Republica Moldova și pot să vă spun că, în principiu, volumul importurilor de cereale din Ucraina în Republica Moldova este foarte mic, el nu afectează practic sub nicio formă piața noastră internă. Este vorba mai mult de tranzitul care merge și piețele de desfacere ale fermierilor noștri în alte state terțe.
Vocea Basarabiei: Și din acest motiv se cer rute alternative?
Valeriu Chiveri: Exact. Sunt rute alternative, noi am aderat la Solidarity Lanes, cele care sunt inclusiv prin Republica Moldova, tranzitul prin țara noastră nu este atât de mare, inclusiv din motivul că capacitățile de absorbție ale operatorilor din România nu sunt foarte mari. Noi am putea poate și mai mult să facem, să fie un flux mai mare de tranzit, însă porturile…
Vocea Basarabiei: Dar cât setranzitează e cunoscut?
Valeriu Chiveri: Este cunoscut, dar nu pot să vă spun cifre exacte acum, pot să vă spun că România este gata să crească volumul de tranzit la 4-6 milioane de tone de cereale pe lună, ceea ce înseamnă că o bună parte din aceste 4-6 milioane ar putea trece pe la noi, nu toate, evident, dar o bună parte ar putea să treacă pe la noi. Capacitatea nu este atât de mare, se încearcă să fie dezvoltată și, cum spuneam, capacitatea de absorbție a României nu este atât de mare cât ar fi necesar la moment.
Vocea Basarabiei: Dar se insistă și pe ideea că pe cale feroviară s-ar putea despovăra un pic din ceea ce se crede că e necaz?
Valeriu Chiveri: Despre aceasta și vorbim, dezvoltarea capacității de tranzit se referă, în primul rând, la capacitatea căii ferate de a oferi acest tranzit, care în mare măsură merge de la sud pe tronsonul Berezino-Basarabeasca și mai departe și altul care ar fi Reni-Giurgiulești-Galați, tronson care a fost reabilitat anul trecut și este folosit acum.
Vocea Basarabiei: Bine, dar nu se folosește doar calea ferată, și terestră, și maritimă la fel?
Valeriu Chiveri: Maritimă, mai degrabă fluvial, dacă e vorba de porturile de la Dunăre ucrainene…
Vocea Basarabiei: Fluvial, da…
Valeriu Chiveri: …și parțial portul Giurgiulești, dar portul Giurgiulești pot să vă spun că este cunoscut că are două componente: unul privat și unul care aparține statului. Elementele de infrastructură care aparțin statului sunt folosite practic în exclusivitate pentru a favoriza producătorii moldoveni, deci nu este doar grija pentru a sprijini Ucraina în aceste clipe grele, dar totuși se face și pentru producătorii din Republica Moldova, evident că în condițiile care există.
Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar la Galați s-au întâlnit cele trei părți – România, Republica Moldova, Ucraina – și au participat și reprezentanții Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii, am înțeles că chiar Washingtonul a fost cel cu inițiativa, până la urmă, acolo s-au găsit soluții?
Valeriu Chiveri: Despre asta și vorbeam, România și-a luat anumite angajamente…
Vocea Basarabiei: Doar atât?
Valeriu Chiveri: …și în dezvoltarea infrastructurii care ar putea permite tranzitul respectiv.
Vocea Basarabiei: Credeți că acum fermierii din Republica Moldova vor fi mulțumiți de ceea ce s-a decis?
Valeriu Chiveri: Îmi este greu să comentez care vor fi sentimentele fermierilor noștri, sper foarte mult și din ceea ce văd eu autoritățile moldovene fac tot posibilul pentru a acorda acest sprijin și fermierilor noștri.
Vocea Basarabiei: Premierul Recean a fost însoțit în acea vizită la Kiev și de ministrul agriculturii și industriei alimentare, dl Bolea, eu țin minte că s-a discutat mult la nivelul ministerelor ca să se găsească un compromis și dacă eventual se făcea presiune și mai mare ca să fie și Republica Moldova parte a acelor restricții care se impuneau tranzitului de cereale din Ucraina spre Uniunea Europeană, spre Occident, atunci putea să răspundă și Ucraina exact cu aceeași monedă ca și Chișinăul sau ca și cei care insistau ca Chișinăul să încerce să convingă Ucraina să nu tranziteze atât de mult prin teritoriul Republicii Moldova?
Valeriu Chiveri: Da, este adevărat că în cadrul vizitei prim-ministrului Recean la Kiev în delegație au fost incluși mai mulți miniștri, inclusiv dl Bolea, care a avut o întâlnire cu omologul său ucrainean, ministrul agriculturii Solski și, printre altele, pot să vă spun că este un grup de lucru care se întrunește practic la două săptămâni, co-prezidat de cei doi miniștri, cu participarea reprezentanților căilor ferate din ambele state și Ministerul Economiei și în care se discută, cum spuneam, la două săptămâni, uneori chiar în fiecare săptămână, situația, cum ar putea fi îmbunătățit tranzitul și ce ar trebui să facem să nu fie afectați și fermierii noștri.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova astăzi operează exporturi de mărfuri în Ucraina, inclusiv din domeniul agricol?
Valeriu Chiveri: Sigur că operează. Pot să vă spun că exporturile de băuturi alcoolice, de vinuri și alte băuturi au crescut semnificativ pe parcursul primului trimestru al anului 2023 comparativ cu primul trimestru al anului 2022 de 6,5 ori. Deci, Ucraina acum este pe primul loc la capitolul importuri de băuturi alcoolice din Republica Moldova, a devansat chiar și România cu 0,1%…
Vocea Basarabiei: Da, se considera că România este prima piață care absoarbe mai multe din aceste produse.
Valeriu Chiveri: Da, diferența nu este mare, 17,6% merg în Ucraina și 17,5 sau 17,4 merg în România, deci diferența nu este mare, dar arată o dinamică, care nu a mai fost până acum.
Vocea Basarabiei: Și ce mai exportă Republica Moldova în Ucraina?
R. Moldova înregistrează o creștere semnificativă la exportul de fructe și legume în Ucraina, comparativ cu anii trecuți.
Valeriu Chiveri: Exportăm și fructe, legume și la capitolul acesta iarăși avem o creștere semnificativă comparativ cu anii trecuți. Dacă în anul 2021 au fost exportate 4,5 mii tone de legume în stare proaspătă, anul trecut au fost exportate 14,6 mii tone, diferența o vedeți, iar pentru primele 5 luni ale anului curent avem deja un export de 7,4 mii tone, ceea ce în dinamică este mai mare decât perioada similară a anului trecut. Deci avem o cooperare în creștere pe domeniul acesta.
Vocea Basarabiei: Deci, cel puțin, Kievul acea ce să-i spună Chișinăului în caz dacă era această presiune că este imposibil Republica Moldova să accepte acest tranzit?
Valeriu Chiveri: Bănuiesc că da și mă bucur că nu s-a ajuns la acest război, să-i spunem, comercial, care nu ar fi fost în beneficiul nici al Ucrainei, nici al Republicii Moldova. Cred că noi avem potențial și mai mare acum, ținând cont că regiunile de sud, care erau cei mai mari producători de fructe și legume din Ucraina sau sunt ocupate, sau se află acum în condiții de război și, evident, volumul producției agricole a scăzut semnificativ.
Vocea Basarabiei: Dar exporturile din Ucraina în Republica Moldova?
Valeriu Chiveri: Intrați în orice supermarket de la Chișinău și o să vedeți că sunt foarte multe produse din Ucraina.
Vocea Basarabiei: De la sucuri până la lactate…
Valeriu Chiveri: Produse lactate, ieri am fost foarte mirat să văd chiar și cărbune pentru grătar de producție ucraineană, deși producem și noi. Problema noastră cu Ucraina este că la capitolul producției agricole noi producem cam aceleași bunuri, deci noi producem legume, fructe, ei fac același lucru, deși piața este mult mai mare și necesitățile sunt mult mai mari, produse lactate, carne de pasăre și alte mărfuri, exact aceleași categorii de bunuri pe care le produce și Ucraina și aici este important să vedem cât de agresivi sunt și producătorii noștri pentru a-și promova mărfurile.
Vocea Basarabiei: Și încotro înclină balanța?
Valeriu Chiveri: Evident, Ucraina acum exportă mult mai mult în direcția noastră. Mai este o chestiune că cifrele au crescut foarte mult, de 6-7 ori, dar este vorba de reexportarea anumitor bunuri care tranzitează Republica Moldova, în primul rând, vorbim de combustibil.
Vocea Basarabiei: Exact. Am vorbit despre tranzitul de cereale. Dvs. credeți că totuși, până la urmă, vor fi împăcate cele două părți și nu va mai apărea pe agendă ca prioritate soluționarea acestei probleme?
Valeriu Chiveri: Noi suntem sortiți să găsim o soluție, fiind vecini, fiind afectați de război, poate într-o măsură mai mică decât Ucraina, diferența este doar că acolo cad bombe, aici nu și sperăm că nu se va întâmpla niciodată și suntem sortiți să găsim această soluție. Mă bucur că la reuniunea de la Galați, pe care ați menționat-o, au fost și partenerii noștri americani, și din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar sugera că ar putea apărea și anumite fonduri care ar facilita sau ar stimula, într-un fel, realizarea acestor probleme.
