VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Petru Rotaru, șeful SFS: Evaziunea fiscală nu trebuie privită ca o oportunitate, ci ca o problemă, care generează și mai multe cheltuieli

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi cu directorul Serviciului Fiscal de Stat, dl Petru Rotaru. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!

Petru Rotaru: Bine v-am regăsit!

Vocea Basarabiei: Mulțumim foarte mult pentru prezență. Dl Petru Rotaru vreo 7 ani a fost membru al Curții de Conturi, anterior, până să ajungă la Curtea de Conturi a fost primar, primarul comunei Țipala din Ialoveni și tot la Ialoveni a condus Inspectoratul Fiscal raional, un CV bogat. Are încă puțin timp de când a început mandatul de director al Serviciului Fiscal de Stat, dar își propune să reformeze și în continuare această entitate, pentru că e nevoie de multă transparență și e nevoie să cunoaștem de ce e bine să aibă o relație prietenoasă cu contribuabilul. Serviciul Fiscal înseamnă, în primul rând, controale, uneori –  controale așteptate, alteori – controale inopinate, impozite achitate benevol, dar și amenzi, penalități pentru cei care sunt iresponsabili sau care îs mai puțin disciplinați. E capabil Fiscul să presteze servicii de calitate, să fie o instituție de control de încredere și un partener sigur pentru mediul de afaceri? Despre toate acestea și alte probleme vom discuta pe parcursul acestei emisiuni, dar pentru început să vă întreb, dle director, pentru că s-a discutat foarte mult despre activitatea deținătorilor de patente, acum spiritele s-au potolit, e clară situația? Cât de imperios a fost ca să fie făcută această reformă și ce concluzie trageți acum, oamenii s-au obișnuit că trebuie să ofere acest bon de plată cumpărătorului?

Petru Rotaru: Mulțumesc mult pentru invitație! Vreau să vă mulțumesc în contextul în care noi tindem să fim cât mai aproape de contribuabil și de plătitorul de taxe, îl privim ca pe un partener și, respectiv, această platformă este una foarte necesară în sensul în care să furnizăm din prima sursă anumite informații care sunt necesare pentru a fi difuzate și, totodată, să spunem unde sunt problemele noastre, unde sunt așteptările noastre, unde sunt realizările noastre și unde suntem de fapt. Referitor la foștii deținători de patentă, care au trecut la activitate individuală de la 1 iulie, după modificarea Legii cu privire la patente, activitatea de comerț poate fi efectuată deținând un aparat de casă, conectat la Registrul electronic al vânzărilor. Este o acțiune care a fost una foarte complicată în ceea ce privește realizarea de către Serviciul Fiscal în sensul în care dvs. cunoașteți că de o perioadă foarte bună, au mai fost câteva tentative de migrare a patentarilor la un anumit gen de activitate, însă de fiecare dată s-a amânat acest termen, or 1 iulie a fost termenul-limită și pentru luna iulie-august colegii mei au muncit practic sâmbăta și duminica, pentru că cei care aveau comerț în bază de patentă în mare parte sâmbăta și duminica sunt în piețele regionale și iată aici noi am muncit. Vreau să vă spun că nu cred că noi suntem acum capabili să spunem rezultatul pe care îl avem vorbind de eliberarea bonului de casă, pentru că, din păcate, încă cei care au migrat la activitatea independentă nu prea folosesc acest aparat de casă sau eliberează bonuri numai la cerere, dar acesta este un proces de educare de fapt a persoanelor care au migrat și trebuie să recunoaștem că aici sunt anumite categorii de persoane care n-au avut tangență cu domeniul financiar, cu atât mai mult cu domeniul fiscal în sensul în care să aibă în gestiune un aparat de casă, să înțeleagă cum funcționează el. Și iată aici noi am muncit împreună cu cei care au migrat la activitatea independentă și vreau să le mulțumesc, pentru că eu am fost în câteva raioane care erau problematice, o bună parte a persoanelor care au migrat sunt foarte mulțumite și celor care au migrat vreau să le mulțumesc, pentru că asta dă dovadă de spirit civic și solidaritate socială. Din cei care erau predispuși să migreze erau 4.200 de patentari, noi pentru fiecare avem datele de contact, practic cunoaștem persoanele, la 15 septembrie erau migrate 3.526 de persoane, plus 200 de persoane au migrat la alte moduri de organizare, vorbim de întreprindere individuală, SRL sau alt tip de organizare juridică.

Mai sunt sporadic în anumite raioane unde este mai problematic de migrat, fiindcă s-au implicat și anumiți lideri locali, care au promovat netrecerea la activitatea independentă și în anumite zone avem probleme, vorbim de Bălți, Edineț, Orhei

Vocea Basarabiei: Și atunci ar fi rămas vreo 500 doar?

Petru Rotaru: Cam 500 de persoane au rămas, în 15 septembrie, când a fost și termenul-limită de a beneficia de compensări din buget privind procurarea aparatului de casă sau alt inventar necesar pentru activitatea independentă, însă mai este o categorie care nu au migrat, mai sunt sporadic în anumite raioane unde este mai problematic de migrat, fiindcă s-au implicat și anumiți lideri locali, care au promovat netrecerea la activitatea independentă și în anumite zone avem probleme, vorbim de Bălți, Edineț, Orhei. Sunt câteva raioane unde avem migrarea sub 70 la sută, dar avem și raioane unde avem practic 99 la sută.

Vocea Basarabiei: Dar când credeți că va fi făcută lumină totală?

Petru Rotaru: Noi am înștiințat persoanele despre faptul că acum expiră și termenul la termenul-limită care a fost inițiat, după aceea, din păcate, o să trebuiască… În general, noi punem accentul pe conformarea benevolă și mizăm pe faptul că în al nouălea ceas au să se conformeze dar, până la urmă, în cazul în care nu se vor conforma există buchea legii care trebuie s-o respecte toți, inclusiv cei care nu au migrat la activitatea independentă. Iată aici o să lucrăm, ne-am propus cu colegii de săptămâna viitoare să mergem în piețele unde activează marea majoritate a celor care practică activitate independentă în rol informativ, supraveghere de eliberare a bonului de casă, adică nu cu sancționare, dar să urmărim ca ei să înceapă a se deprinde a elibera bonul de casă, astfel încât acesta să devină un proces normal, pentru că noi ne uităm nu numai din perspectiva achitării impozitelor, și acesta-i un moment foarte important și vreau să menționez că povara fiscală este cea mai mică, vorbim de 1% din rulaj. Asta ar fi, dacă pentru activitate independentă trebuie să aibă un rulaj nu mai mult de 1 milion 200 de mii, ar fi cam 1.200 de lei pe lună costul activității respective, nu există un alt sistem de impozitare în Europa, cu atât mai mult în Republica Moldova, mai lejer decât acesta. 

Pentru 8 luni de zile noi avem o creștere a încasărilor față de perioada similară a anului trecut de circa 16%, asta ar fi cam 5,7 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut…

Vocea Basarabiei: Dvs. insistați pe ideea că reușiți să încasați acum mai mult și asta ar bucura, iar pe de altă parte, experții, cunoscătorii domeniului respectiv spun că totuși evaziunea fiscală e cea care ar trebui mai mult să vă preocupe. Haideți să vorbim despre încasări și evaziune fiscală.

Petru Rotaru: Cu siguranță, dacă analizăm strict încasările, trebuie să privim în context în sensul în care noi am avut o scădere a inflației, din 1 ianuarie până în prezent avem sub 10% scăderea inflației, din păcate, nu avem o creștere economică, s-ar crea premisa de a nu crește încasările la buget în condițiile actuale, în sensul în care nu am avea rezerve, vorbim de cei care nu achită impozite și taxe. Vreau să vă spun că pentru 8 luni de zile noi avem o creștere a încasărilor față de perioada similară a anului trecut de circa 16%, asta ar fi cam 5,7 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Vocea Basarabiei: Și asta înseamnă că ați responsabilizat mai mulți agenți economici sau ce înseamnă din moment ce vorbim că puterea de cumpărare a scăzut, lumea nu prea a cumpărat, iar dvs. ziceți că încasările sunt în creștere?

Petru Rotaru: Aici sunt câteva aspecte pe care vreau să le comunicăm și să înțelegeți filosofia prin care Serviciul Fiscal încearcă să fie mai aproape de contribuabil. În primul rând, noi am micșorat cu 50% numărul controalelor fiscale.

Vocea Basarabiei: Dar de ce ați renunțat la aceste controale fiscale?

Petru Rotaru: Dacă o să analizăm, anul trecut am avut 600 de controale, dintre care cu calcule sub 50 de mii au fost peste 150 de controale și atunci reiese că noi ne orientăm spre cei care fac evaziuni și după indicatorii de risc ne ducem în zona de risc unde există rezervă de impozite și taxe. Și am micșorat cu 50 la sută controalele și s-au majorat cu 50 la sută încasările din aceste controale, adică e invers proporțional și, totodată, am crescut cu 80 la sută vizitele fiscale.

Vocea Basarabiei: Dar vizita fiscală și controlul fiscal sunt diferite?

Petru Rotaru: Da, sunt diferite prin scopul lor.

Vocea Basarabiei: Există o nuanțare, da?

Petru Rotaru: Da, există! În urma controlului fiscal, dacă s-a depistat o încălcare, contribuabilul este sancționat, asta venind suma impozitului care nu a fost calculat, venind amenda pentru necalculare, dobânda pentru întârziere, de fapt, e un spectru de acțiuni pe care le aplică Serviciul Fiscal în sensul în care nu a fost declarat, pe când noi avem acum vizitele fiscale prin care noi vedem în anumite genuri de activitate, unde avem agenți economici în analiză și vedem, de exemplu, salariul mediu pe ramură e 6.000 de lei, ne ducem la acei care au sub medie, de exemplu, 3-4.000 de lei și atunci prin discuțiile de conformare noi ajungem la aceea că persoanele își recalculează salariul, un exemplu, de salariu vorbim.

Din acțiunile de conformare benevolă în care noi facem vizite fiscale și vizitele fiscale nu se soldează cu aplicarea amenzii…

Vocea Basarabiei: Aici, cel mai probabil, ne referim la situația salariului care se oferă în plic?

Petru Rotaru: Exact. Și atunci, iată din acțiunile de conformare benevolă în care noi facem vizite fiscale și vizitele fiscale nu se soldează cu aplicarea amenzii, dar cu conformarea benevolă a contribuabilului avem din lista de contribuabili 2.500 care au fost monitorizați și am avut încasări de pe acești contribuabili în jur de jumătate de miliard de lei, aceștia care au fost monitorizați. Și atunci, văzând că avem, e clar că nu există o deschidere în totalitate, pentru că noi avem categorii de contribuabili către care trebuie să avem o abordare separată, aici vorbim de cei care nu vor să achite impozite și taxe. Atunci la aceștia ne ducem cu controale sau cu alte acțiuni de constrângere pentru a achita impozitele și taxele. Dar profilul contribuabilului nu este evazionist, în mare parte, contribuabilii în discuția cu reprezentanții Serviciului Fiscal înțeleg riscurile la care sunt expuși, pentru că noi le spunem și riscurile care urmează în cazul în care nu se conformează benevol, înțeleg aceste riscuri și-i mai ușor sau costurile antreprenoriale ca să te conformezi benevol sunt mult mai mici decât să încerci să faci evaziuni în continuare. Noi nu spunem că acest fenomen dispare…

Vocea Basarabiei: Dl director, și totuși, multă lume încă crede că e puțină transparență în domeniul antreprenorial. O să vorbim despre mai multe afaceri unde se tăinuiesc veniturile, dar să ne spuneți dvs. – totuși, aceste controale au impact?

Petru Rotaru: Cu siguranță au impact, am spus că noi le-am micșorat, dar încasările comparativ cu anul trecut au crescut dublu, adică vorbim de încasări mai mari pentru aceleași controale, e clar că pentru un contribuabil sancțiunea maximă e când merge un control fiscal. Săptămâna trecută am avut o conferință internațională la care au participat colegii din autoritatea fiscală suedeză și să vedeți că este un nivel mult mai înalt ce ține de conformarea benevolă, la dânșii nu se concepe ideea ca să nu achiți impozitele și să nu iei bonul fiscal, noi încă trebuie să lucrăm împreună, este partea noastră de responsabilitate în care noi trebuie să popularizăm achitarea impozitelor și taxelor, dar, totodată, aici este un consens mult mai larg în care și societatea, și mediul de business, și persoanele fizice, și Serviciul Fiscal, și toate instituțiile trebuie să fie antrenate astfel încât evaziunea sau neachitarea impozitelor să nu aibă loc. Erau perioade când asta era cumva un fel de trend, trebuie să fie o rușine națională în sensul în care eu ca cetățean responsabil nu-mi achit impozitele și taxele.

Vocea Basarabiei: Trebuie să fie o cultură și o disciplină fiscală, dar atunci când ziceți dvs. că riscuri ar plana asupra activității unui agent economic, care sunt riscurile dacă el încearcă totuși să facă ilegalități?

Petru Rotaru: Noi avem câteva etape în care mergem și facem vizita de conformare benevolă, contribuabilului i se dă un termen să redreseze situația, dacă după perioada de monitorizare lucrurile nu se schimbă, atunci noi avem câteva instrumente. De exemplu, dacă sunt livrări care nu sunt declarate, admitem, am avut situații de genul acesta la un agent HoReCa la care nu se eliberau bonurile de casă, noi am atenționat contribuabilul, parcă am fost ascultați, dar, monitorizând ulterior livrările, am observat că lucrurile nu s-au schimbat, atunci s-au stabilit posturi fiscale propriu-zise, se monitorizează efectiv livrările pe segment, după aceea se fac acte estimative și se calculează suplimentar la buget și în funcție de suma care se calculează suplimentar este pasibil și de un dosar penal în ceea ce privește evaziunea fiscală. 

Rolul Serviciului Fiscal nu sunt doar încasările, chiar dacă e rolul de bază, dar și asigurarea unei concurențe loiale

Vocea Basarabiei: Eu zic să luăm câteva domenii, ca să le fie clar și celor care urmăresc această emisiune ce înseamnă evaziune fiscală. În Republica Moldova e în creștere numărul mijloacelor de transport, aceste mijloace de transport au nevoie de deservire. Câte puncte de deservire există în Republica Moldova și dacă Fiscul poate să monitorizeze activitatea și să cunoască aproximativ măcar care sunt veniturile și cât se percepe impozit la stat?

Petru Rotaru: Când noi vorbim de evaziune fiscală și oricâte ar fi punctele acestea de reparație a autoturismelor sau a transportului în general, noi nu avem suficiente resurse ca să stăm să monitorizăm fiecare punct de acesta. Și atunci, analizăm aspectele într-un context mult mai larg, am vorbit anterior despre faptul că Serviciul Fiscal a implementat un nou mecanism – monitorizarea electronică a vânzărilor ori conectarea aparatului de casă la sistemul informațional al Serviciului Fiscal, astfel noi în regim online vedem fiecare bon care se eliberează de către fiecare contribuabil care este conectat. Actualmente s-a făcut o analiză detaliată pe zonele de risc și vorbim de câteva zone foarte importante în care noi credem că este rezervă de impozite și taxe, adică este încă economie gri, hai să-i spunem așa, vorbim de domeniul HoReCa, vorbim de domeniul comerțului cu amănuntul și angro, vorbim de reparații, centre și service auto, vorbim de dentiști, acum noi suntem în analiză și probabil că în cel mai scurt timp, prin decizia Comisiei interdepartamentale, va apărea obligația ca acei care prestează asemenea servicii să fie conectați la Registrul electronic al vânzărilor sau monitorizarea electronică a vânzărilor, astfel încât noi din oficiu pentru fiecare punct comercial sau de reparație vom vedea exact volumul serviciilor prestate într-o zi, adică o să fie mult mai lejer de a monitoriza de la distanță activitatea acestor puncte și vor avea un termen rezonabil de implementare, pentru că ei trebuie să-și procure aparate de casă noi care sunt conectate la MEV, așa spunem noi, adică monitorizarea electronică a vânzărilor și, respectiv, de aici cu certitudine o să avem încasări mai mari, și nu doar încasări, că rolul Serviciului Fiscal nu sunt doar încasările, chiar dacă e rolul de bază, dar și asigurarea unei concurențe loiale, pentru că și în acest segment sunt contribuabili care achită impozite, care achită taxe, dar, din păcate, mai sunt și segmente care nu achită integral aceste impozite și taxe și cumva creează o concurență neloială cu cei care achită impozitele și taxele.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. aveți cifra exactă a evaziunii fiscale în Moldova, pentru că auzim diferite cifre?

Petru Rotaru: Nu vreau să mă lansez în speculații, au fost diferite estimări de la o etapă la alta – 10% din PIB, 15% din PIB, noi încercăm pe intern…

Vocea Basarabiei: Unii spuneau că s-a ajuns și la ½ din PIB.

Petru Rotaru: Știți cum? Eu nu sunt în situația în care să-mi dau cu părerea, eu trebuie să am cifrele exacte.

Vocea Basarabiei: Dar autoritățile ce știu despre această cifră?

Petru Rotaru: Cu siguranță, noi am făcut un exercițiu pe intern ca să facem o analiză, am avut și un comunicat de presă pe acest subiect, sub anonimat am făcut achiziții sau procurări pe tot teritoriul Republicii Moldova și ne uităm doar din prisma dacă s-a eliberat sau nu bon de casă, să vedem în ce raioane și care este nivelul de conformare. Sunt raioane care au 70 la sută, 80 la sută nivelul de conformare, adică eliberarea bonului de casă, că noi ne-am dus HoReCa cam la tot spectrul de servicii și de comerț, sunt raioane care au peste 70 la sută, sunt raioane care au sub 50 la sută și iată aici noi avem un plan de măsuri, astfel încât să ne orientăm pe grupuri de țintă.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.